359 matches
-
mare număr se găsesc la muzeul Academiei Venețiene. Renumită este ""Madonna Bunei Vestiri"", printre primele tablouri pictate în ulei. Culoarea pe bază de ulei face posibilă dezvoltarea unui colorit splendid, aceasta fiind una dintre trăsăturile specifice picturii renascentiste venețiene. Tehnica pictării în ulei dă rezultate din ce în ce mai bune, deoarece pictorii folosesc tot mai mult pânza, excluzând astfel treptat lemnul ca suport al picturii. Picturile pe pânză înlocuiesc și frescele în cazul decorațiilor clădirilor publice. Ucenicul lui Gentile Bellini, Vittore Carpaccio (1460-1525), inspirat
Renașterea venețiană () [Corola-website/Science/306716_a_308045]
-
lemnul ca suport al picturii. Picturile pe pânză înlocuiesc și frescele în cazul decorațiilor clădirilor publice. Ucenicul lui Gentile Bellini, Vittore Carpaccio (1460-1525), inspirat și de Antonello da Messina, a valorificat în mod remarcabil factura deosebită a pânzei și tehnica pictării în ulei. El folosește culori clare, aplicate prin trăsături de pensulă rapide, anticipând în acest fel stilul lui Giorgione și pe cel al lui Tițian. Începuturile perioadei de împlinire a Renașterii venețiene au adus cu ele apariția unei noi generații
Renașterea venețiană () [Corola-website/Science/306716_a_308045]
-
Giorgione, "Furtuna". Artistul se îndepărtează de tematica religioasă a tablourilor de altar și pictează toată viața lui motive preluate din mitologie și din literatură, creând astfel adevărate poeme bucolice care debordează de lirism și frumusețe mistică. Și el utilizezază tehnica pictării în ulei, ajungând la soluții grafice inovatoare. Mergând pe urmele sale, Tițian aplică și dezvoltă această tehnică. Influențele stilului lui Giorgione se pot vedea și la Sebastian del Piombo, care își continuă cariera la Roma și lucrează împreună cu Michelangelo. Această
Renașterea venețiană () [Corola-website/Science/306716_a_308045]
-
și prin osteneala robului lui Dumnezeu Jupan Toader, mare logofăt, și a soției sale Anastasia, în anul 7038 august 15 și când era egumen Chir Paisie"" (1530). În 1535, ctitorul a adus o echipă de meșteri zugravi care să asigure pictarea noii biserici. Așa cum arată analiza stilistică a picturii, echipa era formată din patru zugravi, fiecare având o personalitate artistică formată. Printre ei, există indicii că a participat și Toma din Suceava, care se intitula "„zugrav de biserici și curtean al
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
Adrianopolei fiind Edirne). În mai 1653, cazacii lui Timuș Hmelnițchi au jefuit biserica, au distrus odoarele și i-au torturat pe călugări. Fiul domnitorului, Ștefăniță Lupu, la rândul lui domn al Moldovei (1659-1661), s-a îngrijit pe cheltuiala sa de pictarea interioară a bisericii, apelând la aceeași meșteri zugravi (printre care și meșterul Ioan Matei) care au pictat și biserica Mănăstirii Golia. O inscripție în limba greacă aflată pe icoana hramului, lucrată în frescă, precizează că pictarea bisericii începuse în 1659
Mănăstirea Hlincea () [Corola-website/Science/307813_a_309142]
-
pe cheltuiala sa de pictarea interioară a bisericii, apelând la aceeași meșteri zugravi (printre care și meșterul Ioan Matei) care au pictat și biserica Mănăstirii Golia. O inscripție în limba greacă aflată pe icoana hramului, lucrată în frescă, precizează că pictarea bisericii începuse în 1659: ""Rugăciunea prea iubitorului de Dumnezeu și robului său Nichifor, arhiereu, 1659”". În jurul anului 1660, Din acea perioadă datează și pisania în limba greacă pictată pe peretele vestic al pronaosului, care a fost tradusă de episcopul Melchisedec
Mănăstirea Hlincea () [Corola-website/Science/307813_a_309142]
-
sfințită la data de 23 mai 1999 de către mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Daniel Ciobotea. Ulterior au fost construite anexele gospodărești: casa monahală și câteva căsuțe din lemn pentru pelerini, precum și un edificiu care adăpostește o ferma-gospodărie a Centrului Eparhial Iași. Pictarea interioară a bisericii și a pridvorului deschis a avut loc în anul 2004. Hramul noii biserici este sărbătoarea "Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan", prăznuită la data de 8 mai în fiecare an. Biserica cea mare este o clădire din cărămidă
Mănăstirea Vlădiceni () [Corola-website/Science/307854_a_309183]
-
a fost zidită în anul 1521, în timpul domniei lui Ștefăniță Vodă (1517-1527), de către Cristea Hanco (în armenește Hacih Hancoian) , pe locul bisericii din lemn. Nu există informații care să precizeze cine au fost meșterii care au lucrat la ridicarea și pictarea bisericii. În interiorul bisericii, în peretele de sud al naosului, se găsește zidită o piatră pe care este scrisă litere armenești o inscripție pe care se distinge anul 1521 (anul 970 al erei armene), care a fost introdusă în zid mult
Biserica Sfânta Cruce din Suceava () [Corola-website/Science/308389_a_309718]
-
ctitorie voievodală, dar dispunând de mijloace modeste ale vremii, Matei Basarab a pus să se văruiască fațadele bisericii, iar turla, fiind încă în stare bună, a fost lăsată cu paramentul originar. Pridvorul a fost adăugat puțin timp după repararea și pictarea bisericii, căci arhitectura sa este caracteristică primei jumătăți a secolului al XVII-lea, reprezentând o interpretare învechită a planului de cruce în greaca înscrisă, cu arcadele în plin cintru susținute de stâlpi masivi cu secțiunea octogonală, arcadă centrală a fațadei
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
turla centrală, sculptarea celor 18 coloane imense din rotonda turlei mari, medalioane sculptate în piatră, arce de piatră pe fațadele laterale. Catedrala a fost înzestrată cu 4 clopote, aduse din Ungaria, cel mai mare dintre ele cântărind aproape 2 tone. Pictarea edificiului a fost realizată de profesorii Anastasie Demian și Catul Bogdan, de la Academia de Artă, în perioada 1928-1933. Imagini
Catedrala Mitropolitană din Cluj () [Corola-website/Science/302404_a_303733]
-
După cum reiese din alte documente și din pisania amplasată pe turnul clopotniță, la 10 iunie 1670 se finalizase deja construcția zidurilor incintei, a bastioanelor și a turnului clopotniță. Cu toate acestea, sfințirea bisericii a avut loc abia în 1672, după pictarea bisericii și înzestrarea ei cu obiecte de cult. Deasupra intrării în pronaos a fost pusă o placă cu următoarea pisanie în limba greacă: Mănăstirea a fost închinată Patriarhiei Ierusalimului încă din anul 1670, când nici nu fusese încă terminată. În
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
bisericii este de o mare valoare artistică. Biserica a fost pictată în 1673, în frescă, de meșteri aromâni, frații Mihai, Gheorghe și Dima din Ianina (Grecia), ajutați de zugravii români Nicolae "zugravul cel bătrân" și Ștefan care lucraseră și la pictarea Bisericii Trei Ierarhi. Pictura originală nu s-a păstrat decât parțial, restul picturilor fiind modificări din secolul al XVIII-lea și din deceniul al patrulea al secolului al XIX-lea. Biserica a fost repictată în perioada 1827-1837 culoare peste culoare
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
de Teologie din București. Fascinat de lucrarea "Scară dumnezeiescului urcuș" scrisă de Ioan Scărarul o traduce în limba română în doar 5 luni. Această traducere nu a văzut lumina tiparului. Remarcându-i talentul artistic, profesorul Costin Petrescu i-a încredințat pictarea scenei care îl reprezintă pe Mihai Viteazul de la Ateneul Român. Trimis de chiriarhul sau, Nicolae Bălan, călătorește la Muntele Athos pentru a aduce manuscrisele românești și grecești ale Filocaliei. Aici are parte de o experiență duhovniceasca formatoare pentru viața de
Arsenie Boca () [Corola-website/Science/302966_a_304295]
-
țesăturile destinate baticurilor ale industriei meșteșugărești sunt fabriate conform unui proces tradițional prin care culorile și nuanțele sunt aplicate țesăturilor albe, nevopsite.Acest proces este realizat manual în trei etape: (i) aplicarea manuală de ceară asupra țesăturii; (ii) vopsirea sau pictarea (culoarea este aplicată ori prin metoda meșteșugărească tradițională de vopsire ori prin pictare manuală); (iii) îndepărtarea cerii prin fierberea țesăturii. Aceste trei prelucrări sunt realizate pentru fiecare culoare și nuanță aplicate țesăturii. 2. Scutirea este acodată doar produselelor reglementate de
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88337_a_89124]
-
care culorile și nuanțele sunt aplicate țesăturilor albe, nevopsite.Acest proces este realizat manual în trei etape: (i) aplicarea manuală de ceară asupra țesăturii; (ii) vopsirea sau pictarea (culoarea este aplicată ori prin metoda meșteșugărească tradițională de vopsire ori prin pictare manuală); (iii) îndepărtarea cerii prin fierberea țesăturii. Aceste trei prelucrări sunt realizate pentru fiecare culoare și nuanță aplicate țesăturii. 2. Scutirea este acodată doar produselelor reglementate de un certificat în conformitate cu specificația atașată acestei anexe si emisă de autoritățile competente din
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88337_a_89124]
-
clar cum l-ar fi conceput Barbu Iscovescu, făcând referire la Academia Română, direcția de stampe (probabil la lucrarea lui Petrescu - n.r.). Ionel Jianu a argumentat apartanența lui Iscovescu la societatea conspirativă Frăția prin faptul că cineva i-ar fi comandat pictarea steagului revoluției, fără să aducă vreo sursă în acest sens. Mai mult, el a considerat că tot cineva din conducerea Frăției i-ar fi trasat sarcina de a purta stindardul în fruntea maselor revoluționare. Referitor la aceste informații, Dan Grigorescu
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
înfățișeze pe sultan. Cum planul sultanului de înființare a unei "Legiuni Române" formate din revoluționarii români în exil la Constantinopol a dat greș, vizirul Rașid Pașa având deja avizul necesar pentru dezvoltarea acestui demers necesar contracarării degenerării relațiilor ruso-otomane, proiectul pictării portretului ecvestru a eșuat. În aceste momente Iscovescu și-a făcut autoportretul. A pictat comenzi date de către înalta societate turcă așa cum a fost seraschierul (ministrul de război) cu care avea relații apropiate și chiar un portret al sultanului, informația fiind
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
de franci, când a fost vândut pentru prima dată în 1860, la 800.000 de franci în 1890, când a fost recuperat pentru Muzeul Louvre din Paris. În tabloul "Păstorițe torcătoare din Overnie", Millet realizează efectele naturale ale cerului prin pictarea tușelor transparente ale albului norilor pe albastrul dens al cerului. Folosindu-se de procedeul luminării unor detalii și lăsării în umbră a altora, el obține modelarea personajului atât de plastic, încât acesta devine aproape palpabil. Cu tabloul "Lecția de tricotat
Jean-François Millet () [Corola-website/Science/304098_a_305427]
-
Ierarhi" a restaurat această biserică, fiind așezată atunci o a treia pisanie. Pe atunci, de biserică se ocupau egumenii greci de la Mănăstirea Trei Ierarhi, care trimiteau aici călugări pentru a se îngriji de biserică. În anul 1850 s-a realizat pictarea bisericii. În decembrie 1863, ca urmare a adoptării Legii secularizării averilor mănăstirești închinate, mănăstirea a fost desființată, biserica ei fiind însă folosită în continuare ca biserică de mir. După anul 1960, biserica a fost inclusă în perimetrul Grădinii Botanice din
Mănăstirea Podgoria Copou () [Corola-website/Science/304181_a_305510]
-
bisericii. Lucrările au constat în reparații exterioare și în modificarea configurației turnului bisericii, care este înălțat cu câțiva metri și este acoperit și învelit cu tablă. În ședința Consiliului parohial din 23 Aprilie 1957 se discută pentru prima oară problema pictării și a podirii bisericii . Prima pictură realizată în biserica de piatră din Leșu poartă semnătura profesorului Constantin Baltaru, din Dej. Finalizarea lucrărilor a fost încununată de "slujba de sfințire a bisericii", săvârșită de episcopul Vadului, Feleacului și Clujului, Teofil Herineanu
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
și pierderea definitivă a stratului pictural policrom sau poleit în proporție de aproximativ 40%, cauzele acestora fiind umiditatea microclimatului, atacul insectelor xilofage și vicii de tehnică de autor (utilizarea unui suport lemnos insuficient uscat și pregătirea incorectă a suprafețelor în vederea pictării). La una dintre icoanele celor 12 apostoli lipsește aproximativ 1/5 din suprafața stratului pictural. Mitropolitul Anastasie Crimca, ctitorul mănăstirii, a ales această biserică ca loc de înmormântare a sa. El a murit în anul 1629, fiind înmormântat în pronaosul
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
perete despărțitor; portalul de intrare are un chenar dreptunghiular cu baghete încrucișate. Naosul are o cupolă sprijinită pe patru arce piezișe. Altarul nu are diaconicon și proscomidiar, ci două nișe mici săpate în perete. Nu există atestări documentare privitoare la pictarea pereților interiori ai bisericii, deci nu se știe dacă a fost pictată sau nu în timpul domniei ctitorului. Pictura actuală a lăcașului de cult datează din secolul al XIX-lea. La sfârșitul secolului al XIX-lea, câțiva ofițeri din Regimentul 15
Mănăstirea Războieni () [Corola-website/Science/312511_a_313840]
-
atelierul lui Andrea Verrocchio, unde au fost ucenici și Sandro Botticelli și Leonardo da Vinci. Influența lui Verrocchio se poate observa în operele de tinerețe ale lui Perugino, caracterizate printr-o rigiditate a desenului și de modul aproape naturalist al pictării corpului uman Talentul său dobândește destul de rapid recunoașterea în cercurile artistice și, în 1472, este primit în "Compagnia di San Luca", breasla pictorilor din Florența. Din anul 1473 datează compoziția "„Sfântul Bernardo vindecând pe fiica lui Giovanni Petrazio din Rieti
Pietro Perugino () [Corola-website/Science/312224_a_313553]
-
pentru biserica "Santa Maria dei Servi". Acest tablou este caracterizat de un amalgam de stiluri, trădând influențele lui Botticelli, Piero della Francesca și ale lui Verrocchio, dar și ale goticului târziu, răspândit în pictura din Umbria, cu tehnica specifică a pictării și auririi cutelor, fețelor și veșmintelor. Cu toate acestea, artistul își formează în scurt timp propriul stil, desenul capătă mai multă mișcare, unduirea liniilor și contururilor dau „melodicitatea picturală” (Pietro Scarpelini) caracteristică acestui pictor. În anul 1478 lucrează la frescele
Pietro Perugino () [Corola-website/Science/312224_a_313553]
-
întreprinde două călătorii la Veneția, unde cunoaște operele lui Giovanni Bellini și ale lui Vittore Carpaccio. Acești pictori au exercitat o influență puternică asupra creației lui Perugino, care s-a manifestat în alegerea culorilor, în desenul draperiilor și în modalitatea pictării materialelor. Din această perioadă artistul începe să picteze în tonuri mult mai calde, redând cu o sensibilitate mai mare efectele de lumină. Astfel, în tabloul intitulat "„Coborârea de pe cruce”" (1495) - în prezent în "Galleria Palatina" din "Palazzo Pitti" din Florența
Pietro Perugino () [Corola-website/Science/312224_a_313553]