481 matches
-
de pe valea Dâmboviței. Ea este traversată pe malul stâng al râului de șoseaua națională DN72A care leagă Târgoviște de Câmpulung, iar pe malul drept, de șoseaua județeană DJ702B care urmează un drum paralel cu cea națională de la Dragomirești până la Oncești. Piemontul Cândești, situat la vest de valea Dâmboviței, formează treapta colinară mai joasă (300-550 m) ce intră în alcătuirea teritoriului județului Dâmbovița. Este reprezentant doar prin platoul interfluvial, ușor înclinat, dintre culoarele depresionare ale văilor Dâmbovița și Potopu. Conform recensământului efectuat
Comuna Tătărani, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301191_a_302520]
-
Savoia. Aceasta a făcut parte din Regatul Burgundiei. Zona și-a păstrat independența după anul 1000, întâi sub conducerea unor conți până în 1416 iar aboi sub conducerea unor duci, până în 1714 când a fost inclusă în Regatul Sardiniei împreună cu regiunea Piemont din nordul Italiei. Mare parte din Savoia a fost absorbită de Franța în 1860 ca parte dintr-un aranjament politic cu Napoleon al III-lea ce a dus la unificarea Italiei ceea ce a generat până în zilele noastre o mișcare de
Ron-Alpi () [Corola-website/Science/301328_a_302657]
-
(din latină: "iuventus" - tânăr, ), cunoscut ca Juventus și în limbajul cotidian ca Juve (), este un club de fotbal profesionist cu sediul în Torino, Piemont, Italia. Clubul este al treilea cel mai vechi din țară, iar cea mai mare parte a istoriei sale, cu excepția sezonulului 2006-07 a jucat în prima divizie italiană (cunoscută sub numele de Serie A din 1929). Fondat în 1897 ca "Sport
Juventus Torino () [Corola-website/Science/300281_a_301610]
-
aparținând comunei Stremț; la vest cu satul Geoagiu de Sus situat la în amonte pe valea Geoagiului; la sud-vest cu satele Cetea și Benic aparținând comunei Galda de Jos; la sud cu centrul de comună Galda de Jos. Satul aparține Piemontului Trascăului, care ocupă o poziție mediană între munții Trascăului la vest și zona joasă a Culoarului Mureșului la est, zonă ce aparține marii Depresiuni a Transilvaniei. Față de satul Stremț, localitățile cele mai apropiate se află la următoarele distanțe: Localitatea Stremț
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
fac trecerea de la câmpia înaltă la văile de eroziune, de lungimi diferite, în majoritatea lor cu expoziție nordică și sudică, cu panțe ce variază între 1-30% și văile de eroziune, care străbat radial teritoriul, imprimându-i un slab aspect de piemont, etalând o adâncime ce oscilează între 10-30 m, cu o densitate mai mare în partea estică, în perimetrul satelor Firiteaz, Fiscut și Hunedoara Timișană, cele mai importante fiind Valea Fibișului, V. Slatina, Apa Mare și V. Ardelenilor. Situat în cea
Șagu, Arad () [Corola-website/Science/300304_a_301633]
-
Olahalis sau Hodpataka, care s-ar traduce prin "„satul pârâului cu brebi”" (brebul fiind un animal european înrudit cu castorii din America). Satul Breb se află în partea central-nordică a depresiunii Maramureș, în partea superioară a bazinului râului Mara pe piemontul nordic al masivului Gutâi, la 25 km de Sighetu Marmației și la 52 km de capitala de județ Baia Mare . Împreună cu Hoteni Și Sat Șugatag, satul Breb aparține de comuna Ocna Șugatag de care îl despart 7 km. Hotarul satului este
Breb, Maramureș () [Corola-website/Science/301570_a_302899]
-
este o unitate morfostructurală cu o întindere de aproximativ 900 km pătrați, având ca limite naturale: spre nord, munții vulcanici ai Masivului Gutâi, spre est Dealurile Cavnicului, spre sud, Depresiunea Copalnicului prin Colinele Curtuiușului, iar spre vest, Munții Codrului prin Piemontul Codrului. Depresiunea Baia Mare are o altitudine medie de 200 de metri, fiind dominată de lunci și terase ale râurilor Lăpuș, Săsar, Someș. Relieful este așezat pe verticală. Există o fâșie înconjurătoare compusă din piemonturi, glacisuri, sau dealuri, apoi o zonă
Rus, Maramureș () [Corola-website/Science/301589_a_302918]
-
iar spre vest, Munții Codrului prin Piemontul Codrului. Depresiunea Baia Mare are o altitudine medie de 200 de metri, fiind dominată de lunci și terase ale râurilor Lăpuș, Săsar, Someș. Relieful este așezat pe verticală. Există o fâșie înconjurătoare compusă din piemonturi, glacisuri, sau dealuri, apoi o zonă de câmp înaltă care înglobează terasele superioare și mijlocii ale râurilor și o zonă mai coborâtă cu lunci și terase inferioare ale râurilor. Pe fundul depresiunii se găsește municipiul Baia Mare, reședința județului Maramureș, reprezentat
Rus, Maramureș () [Corola-website/Science/301589_a_302918]
-
terase inferioare ale râurilor. Pe fundul depresiunii se găsește municipiul Baia Mare, reședința județului Maramureș, reprezentat prin albia majoră și terasele joase ale râului principal (Săsar). Bazinul Rus - Șișești (bazinul superior al Ciei) din cadrul Depresiunii Baia Mare se desfășoară la sud de Piemontul Negreii, are aspect colinar și tranzitoriu față de Depresiunea Copalnic. De asemenea, peisajul este deosebit de atractiv din punct de vedere turistic, în acest perimetru aflându-se și importante obiective cu valențe turistice. Pe văile principale (Someș, Lăpuș și Săsar) lunca are
Rus, Maramureș () [Corola-website/Science/301589_a_302918]
-
Mânău, în timp ce localitatea Tohat a fost asimilată orașului Ulmeni, devenind cartier. Din punct de vedere al reliefului, atât localitatea Ulmeni, cât și satele aparținătoare, se suprapun unei situații de contact între Depresiunea Băii Mari, Dealurile Sălajului, Masivul Dealul Mare-Țicău și Piemontul Iadărei (parte a Piemontului Șomcutei), situație din care decurge un grad ridicat de favorabilitate în ceea ce privește umanizarea. Frumosul defileu Benesat-Țicău, creat de râul Someș prin adâncire epigenetică în cadrul rocilor metamorfice precambrian suprioare, mărește potențialul peisagistic al regiunii. Căile de acces ale
Ulmeni () [Corola-website/Science/301596_a_302925]
-
a fost asimilată orașului Ulmeni, devenind cartier. Din punct de vedere al reliefului, atât localitatea Ulmeni, cât și satele aparținătoare, se suprapun unei situații de contact între Depresiunea Băii Mari, Dealurile Sălajului, Masivul Dealul Mare-Țicău și Piemontul Iadărei (parte a Piemontului Șomcutei), situație din care decurge un grad ridicat de favorabilitate în ceea ce privește umanizarea. Frumosul defileu Benesat-Țicău, creat de râul Someș prin adâncire epigenetică în cadrul rocilor metamorfice precambrian suprioare, mărește potențialul peisagistic al regiunii. Căile de acces ale orașului Ulmeni sunt drumul
Ulmeni () [Corola-website/Science/301596_a_302925]
-
România, formată din satele Arvătești, Balota, Bâltanele, Cervenița, Dragotești, Fântâna Domnească, Gârnița, Ghelmegioaia, Gutu, Igiroasa, Lumnic, Mijarca, Prunaru, Prunișor (reședința) și Zegaia. Se află a 25 kilometri est de orașul Drobeta Turnu Severin, 25 kilometri vest de orașul Strehaia, pe piemontul Coșuștei, pe cursul superior al râului Hușnița. În satul Prunișor se află biserica "Sf. Nicolae". Comuna Prunișor dispune de o stație feroviară în satul Prunișor și doua halte de c.f. (Gârnița și Igiroasa). Conform recensământului efectuat în 2011, populația
Comuna Prunișor, Mehedinți () [Corola-website/Science/301612_a_302941]
-
m, cel mai înalt vârf din zonă și de pe care ți se prezintă întreaga panoramă a podișului, până la Munții Mehedintului, până în dreptul Cazanelor Mari și a Podișului Miroci din Iugoslavia, întreaga depresiune Drobeta Turnu-Severin, cât și partea de nord-vest a Piemontului Cetic, rază de cca. 100 km. Ralonarea climatică a țării noastre situează comună Godeanu în zona climatică de podiș și de dealuri în care se resimte infulența climatului submediteranian. Media anuală a temperaturii și a aerului este cuprinsă între 10-16
Comuna Godeanu, Mehedinți () [Corola-website/Science/301606_a_302935]
-
Jos si Runcu - Șovarna de Sus) și Ohaba, care se ordonează pe cursul văii pârâului Șovarna. Studina este un sat de culme. Chiar pe teritoriul comunei își au zona de contact două unități naturale: Podișul Mehedinți - în partea vestică - și Piemontul Getic - în partea de est. Condițiile naturale menționate au impus locuitorilor de aici ocupații precum creșterea animalelor, cultivarea pomilor fructiferi și cultivarea plantelor leguminoase și cerealiere. Tot aici, localnicii au valorificat dintotdeauna piatra de var, locuitorii de pe Valea Runcului, în
Comuna Șovarna, Mehedinți () [Corola-website/Science/301614_a_302943]
-
trecut, Fântânelele) este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Bozieni și Fântânele (reședința). Comuna se află în estul Prahova, în zona de contact dintre Câmpia Mizilului, subdiviziune a sectorului Câmpia Bucureștilor, și Dealu Mare, componentă a Piemontului Subcarpaților de Curbură. Se învecinează la nord-est cu comuna Vadu Săpat, la sud-est cu orașul Mizil și la vest cu comuna Ceptura. Se mărginește la sud cu șoseaua națională DN1B, care leagă Ploieștiul de Buzău. Lângă Fântânele, acest drum se
Comuna Fântânele, Prahova () [Corola-website/Science/301671_a_303000]
-
Cucova este un sat în comuna Valea Seacă din județul Bacău, Moldova, România. Se află în cea mai mare parte de-a lungul versanților văii descendente a pârâului Cucova, care pornește de pe versantul de est al Piemontului Orbenilor, prelungire sud-estică a Culmii Pietricica. Satul Cucova se află la nord de satul Valea Seacă și la sud de satul Scurta din Comuna Orbeni, fiind traversat de DJ 119D (asfaltat ) pe porțiunea Valea Seaca-Cucova-Orbeni. În continuarea porțiunii DJ119D, se
Cucova, Bacău () [Corola-website/Science/300666_a_301995]
-
reședință al comunei cu același nume din județul Bacău, Moldova, România. Numele satului vine de la valea pârâului local, adeseori lipsită de apă - în comparație cu văile vecine. Este situat de-a lungul unei văi descendente care pornește de pe versantul de est al Piemontului Orbenilor, prelungire sud-estică a Culmii Pietricica. Valea coboară acoperind zona de tranziție dintre culme și culoarul Siretului, precum și terasele corespondente și lunca de pe dreapta acestuia. În partea vestică a satului, pădurile acoperă dealurile, iar în partea estică dealurile sunt cultivate
Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/300709_a_302038]
-
reședința). Comună a fost reorganizata prin Legea Nr. 537 din 24 septembrie 2002, publicată în Monitorul Oficial Nr. 707 din 27 septembrie 2002. Comună este situată la poalele munților Călimani, la contactul cu Podișul Transilvaniei, fiind mărginita la est cu Piemontul Calimanilor, la sud și sud-vest de Dealurile Șieului, la nord-vest de Dealurile Bistriței și la nord-est de Depresiunea Livezile-Bârgău. Comună Cetate se află situată din punct de vedere geografic la intersecția meridianului de 24 grade și 38 de minute longitudine
Comuna Cetate, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300869_a_302198]
-
Bobota este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Sălaj, Transilvania, România. Localitatea Bobota este situată în partea nordică a județului, în zona colinara a Platformei Sălăjene Marginale, la contactul Colinelor Toglaciului cu culoarul Crasnei și Piemontul Sălăjean, la o distanță de 35 km față de municipiul Zalău, si la 23 km față de Șimleu Silvaniei - cel mai apropiat oraș. Relieful predominant este deluros și aparține Depresiunii Sălajului cu soluri silvestre (brune și brunroșcate de pădure). Vegetația zonei are
Bobota, Sălaj () [Corola-website/Science/301776_a_303105]
-
trai, reprezentate de lunca apropiată a Oltului, cursuri de apă domoale, cu debit mic dar permanent, solul fertil al regiunii și terasele cu numeroase izvoare, favorabile cultivării viței de vie, pomilor fructiferi și grădinilor de legume. În sedimentele care formează Piemontul Getic se găsește silex (cremene), materia primă pentru confecționarea uneltelor și armelor preistorice. Comunitățile neolitice (Vinca, Vădastra) și cele din epoca bronzului (Glina, Verbicioara) s-au stabilit în această regiune, mai ales că în apropiere se afla și râul Olt
Runcu Mare, Olt () [Corola-website/Science/302012_a_303341]
-
Mare, Lăcrița Mică, Robăneștii de Sus (1968 - până în prezent). După ultima împărțire administrativă, comuna Robănești se compune din următoarele sate: Bojoiu, Golfin, Lăcrița Mare, Lăcrița Mică, Robăneștii de Jos, Robăneștii de Sus. Localitatea este situată în estul județului, la contactul Piemontului Oltețului cu Câmpia Romanați, pe cursul superior al râului Teslui, la 20 km est de municipiul Craiova. Se învecinează cu localitățile: nord - comuna Pielești, vest - comuna Coșoveni, sud - comuna Leu, sud-est - comuna Drăgotești. În est și nord-est se află județul
Comuna Robănești, Dolj () [Corola-website/Science/300415_a_301744]
-
incluse în categoria locuitorilor fără pământ. Prin reforma agrara din anul 1912 au fost împroprietăriți 61 de locuitori, iar prin cea din anul 1945 42 de locuitori. Localitatea a fost complet colectivizata în anul 1961. Așezarea geografică Este situat în piemontul Oltetului din cadrul Podișului Getic.Este străbătut de la N la S de pârâul Plosca. Vecini: la nord comună Dănciulești, județul Gorj, la sud comună Tălpaș, județul Dolj, la vest satul Nistoi, com.Talpas, județul Dolj, la est județul Vâlcea
Soceni, Dolj () [Corola-website/Science/300417_a_301746]
-
segmentul populației de vîrstă a treia a crescut. Comuna Negomir are o suprafață de 5.351 hectare din care 616 hectare intravilan, 3.149 hectare teren agricol, 2.202 hectare teren neagricol ( 1.779 hectare păduri). Relieful comunei este deluros (Piemontul Getic), iar culmile dealurilor se dezvoltă în direcția NV-SE în lungul văii Negomirului, afluent al pîrîului Jilțul. Resursele naturale ale comunei sunt: - resurse vegetale: pășuni, fînețe naturale și păduri - resurse minerale: din analiza resurselor naturale ale teritoriului rezultă că
Comuna Negomir, Gorj () [Corola-website/Science/300463_a_301792]
-
Bosco a fondat, la Torino, împreună cu Maria Domenica Mazzarello (1837-1881) Congregația Fiicelor Mariei Ajutorul Creștinilor. La data de 5 august 1872, a fost întemeiat la Mornese Institutul "Fiicele Mariei Ajutorul Creștinilor" (FMA). Congregația Saleziană se extinde treptat și în afara regiunii Piemont. Astfel, după ce în iunie 1870 a fost fondată la Valdocco "Societatea foștilor elevi al Oratoriului Salezian", din care se va dezvolta ulterior Asociația Ex-elevilor lui don Bosco, în luna septembrie 1870, este deschisă prima casă în afara regiunii Piemont (la Alassio
Giovanni Bosco () [Corola-website/Science/298565_a_299894]
-
în afara regiunii Piemont. Astfel, după ce în iunie 1870 a fost fondată la Valdocco "Societatea foștilor elevi al Oratoriului Salezian", din care se va dezvolta ulterior Asociația Ex-elevilor lui don Bosco, în luna septembrie 1870, este deschisă prima casă în afara regiunii Piemont (la Alassio, Savona). Ca recunoaștere a misiunii Congregației lui Don Bosco, la data de 3 aprilie 1874, Sfântul Scaun aprobă Constituțiile Saleziene. Limitele Congregației se extind continuu, depășind teritoriul Italiei. Mai întâi în America Latină, unde pleacă la data de 11
Giovanni Bosco () [Corola-website/Science/298565_a_299894]