1,228 matches
-
ca de obicei nu răspunzi, poate că-i mai bine așa, altfel nu mi-ai fi deschis, rîde, intrînd imediat înăuntru, trupul scurt îi e îmbrăcat ca întotdeauna într-un costum de avocat închis la culoare, părul rărit îi e pieptănat pe spate și dat cu gel, obrajii săi răspîndesc un miros înțepător de aftershave, dinții proeminenți rînjesc din spatele maxilarului deformat, scrutează livingul cu o privire curioasă și batjocoritoare, de parcă tot ce s-a întîmplat aici de la convorbirea noastră telefonică e
Zeruya Shalev - Thera by Any Shilon () [Corola-journal/Journalistic/6189_a_7514]
-
-i atacăm, să-i jignim pe alții, ne supărăm pe ei, ca să ne apărăm de adversarul care nu ne convine... * Cezarul lui Césanne, cu picioare scurte, degenerat, brațe scurte și ele, cap mare cât o varză, păr sur, des, ondulat, pieptănat cu cărare dându-i aspectul unei femei bătrâne... * Cenzura interioară este ca prezența unei neveste alături de tine, o nevastă de lungă durată, pe viață... Vezi C., ale cărui memorii suferă de... apăsarea acestui fel de cenzură interioară. Ceva care „modifică
Regele cu șapcă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6278_a_7603]
-
oamenii care pornesc la drum în această zi să nu fie atacați de lupi. Cine muncește în această zi e chinuit de strigoi și are vise urâte sau îi omoară diavolul copiii. Legenda spune că nu e bine să ne pieptănăm în această zi. Dacă o facem vom fi mâncați de lup. De Sfântul Andrei oamenii nici nu rostesc cuvântul lup ca să nu se întâlnească cu el peste an. Femeile încleștează dinții pieptenilor cu care piaptănă cânepa ca așa să se
Sfântul Andrei: Vezi cele mai aberante superstiții by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/62951_a_64276]
-
nu e bine să ne pieptănăm în această zi. Dacă o facem vom fi mâncați de lup. De Sfântul Andrei oamenii nici nu rostesc cuvântul lup ca să nu se întâlnească cu el peste an. Femeile încleștează dinții pieptenilor cu care piaptănă cânepa ca așa să se încleșteze dinții sălbăticiunilor peste iarnă. În această zi nu se coase ca să nu strice gândacii recolta viitoare. Oamenii să fie atenți să nu capete amețeli sau ciumă, să fie feriți de înec sau de arsuri
Sfântul Andrei: Vezi cele mai aberante superstiții by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/62951_a_64276]
-
al lui Șăineanu (ediția a opta, 1930) nu cuprinde franțuzismul coafor, ci doar coafură, care este „găteală la cap după obiceiul locului”. La Candrea, în Dicționarul enciclopedic ilustrat „Cartea românească” (1931), coafor este „cel ce gătește la cap, cel ce piaptănă cu artă părul”. În Dicționaru limbii românești al lui A. Scriban (1939), definiția e mai concisă: „bărbier (peptănător)”. În dicționarul Academiei (Litera C, 1940), coafor este înregistrat alături de femininul său, cu oscilații de adaptare (coafeoză, coafeză, coafeuză), ambele explicate ca
Coafor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4823_a_6148]
-
Dicționaru limbii românești al lui A. Scriban (1939), definiția e mai concisă: „bărbier (peptănător)”. În dicționarul Academiei (Litera C, 1940), coafor este înregistrat alături de femininul său, cu oscilații de adaptare (coafeoză, coafeză, coafeuză), ambele explicate ca „frizer (frizeriță) care știe pieptăna cu artă”. Revenind la uzul actual al lui coafor, ar trebui să precizez că extinderea mi se pare (încă) destul de supărătoare. Aș fi tentată să o ridiculizez prin analogie, observând că nu am spune niciodată „într-un frizer”. Se știe
Coafor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4823_a_6148]
-
al defensivei bine centrat. Spicuim cîteva din numeroasele „luări peste picior” practicate de Regman, cu regretul subînțeles de-a nu cita și altele, așijderea mult delectante: „În Antichitate te duceau cu lectica; azi - cu dialectica”; „Statul arde și statuia se piaptănă”; „De la Suveranul Pontif la Suveranul Poncif ”; Singurul lucru perfect în România: metrologia, care se poate lăuda cu o gamă infinită de «măsuri și greutăți»”; „Am constatat că nu puțini confrați (Adrian Marino, de pildă) suferă de megalomania persecuției”; „În intervenția
Hazul lui Cornel Regman by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4861_a_6186]
-
încerci să furi idei Ziua ești la sala ca să tragi de aparate, Iar seara ești un clovn pieptănat urât spre spate YYY -Poti să te iei cât vrei, acum de frizura mea Măcar eu în oglindă tot mai am ce pieptăna XXX -Când tu priveai zâmbind la Corabia Speranței Să știi că eu priveam comentând chiar Turul Franței Decât tu română, știu mai multă eu franceză Aștept să mă ia Gâdea și pe mine la „Sinteză" YYY -Așteaptă, te-nțeleg, Antenă
Autodenunț: Bendeac a publicat ”duelul Badea-Banciu”. Nu are niciun haz by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/66743_a_68068]
-
unghii în frigider. Folosește bicarbonat de sodiu pentru a-ți albi dinții. Dă-te cu vaselină pe gene. Când rămâi fără fard de obraz, folosește ruj. Clătește-ți părul cu oțet pentru strălucire. Aplică parfum pe perie înainte de a te pieptăna. Fă-ți pedichiura oricât de des ai ocazia. Pune lingurițe reci pe ochii obosiți. Fă-ți mască din miere.
Top 20 trucuri pentru a arăta şi a te simţi frumoasă by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/64114_a_65439]
-
plăcut s-o scalpeze pe doamna Alderman Parkinson, deși nu merita bătaia de cap, pentru că oricum ăla nu era părul ei, căci garderoba ei era plină de cocuri și șuvițe; ba, mai mult, odată a văzuto pe camerista ei franțuzoaică pieptănând un smoc, de crezuse că-i pieptăna prepelicarul. Așa vorbeam noi, însă nu doream nimănui rău. Mary m-a luat sub aripa ei protectoare de la bun început. Și-a dat seama imediat că nu aveam vârsta pe care spusesem că
Alias Grace () [Corola-journal/Journalistic/4738_a_6063]
-
Parkinson, deși nu merita bătaia de cap, pentru că oricum ăla nu era părul ei, căci garderoba ei era plină de cocuri și șuvițe; ba, mai mult, odată a văzuto pe camerista ei franțuzoaică pieptănând un smoc, de crezuse că-i pieptăna prepelicarul. Așa vorbeam noi, însă nu doream nimănui rău. Mary m-a luat sub aripa ei protectoare de la bun început. Și-a dat seama imediat că nu aveam vârsta pe care spusesem că o am, dar a jurat că nu
Alias Grace () [Corola-journal/Journalistic/4738_a_6063]
-
fugă și se va învârti în jurul casei lui tata-mare până când ne vom întâlni. În mișcări avea ceva de fluture și de barză în același timp. Era mai mare ca mine, subțire, cu părul lung pe care ai ei i-l pieptănau de fiecare dată altfel, și toți o considerau frumoasă. În afară de ea, în cartier nu mai era nici un copil de vârsta mea. De aceea mă aștepta cu atâta nerăbdare. Îmi declara că se plictisește nespus printre oamenii mari, dar se plictisea
ISMAIL KADARE - Cronică în piatră Vremea nebuniei by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/4789_a_6114]
-
curte. Pe când stăteam la poartă, am simțit ceva ca un fâlfâit de aripi. Suzana, mi-am zis. - Ai venit?, mă întrebă ea. Era într-o rochie deschisă la culoare, care o făcea mai subțire și mai înaltă. Părul îl avea pieptănat altfel. - Hai, zise, povestește-mi. Toată dorința mea de a povesti se dusese pe apa sâmbetei. - Ce să-ți povestesc? N-am nimic de povestit. - N-ai nimic de povestit?, repetă ea uimită, ca și când s-ar fi aflat în fața celui
ISMAIL KADARE - Cronică în piatră Vremea nebuniei by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/4789_a_6114]
-
doar în propria memorie”. Începând cu anii ’80, tot mai atras de posibilitățile oferite de tehnica pastelului, Degas revine mereu la variații ale acelorași compoziții cu femei surprinse în intimitatea lor zilnică, făcându-și toaleta, ștergându-se cu un prosop, pieptănându-se. Este din ce în ce mai puțin preocupat de acuratețea anatomică, concentrându-și în schimb atenția asupra evanescenței gesturilor și a unor anumite armonii de nuanțe. Spre sfârșitul carierei, culoarea devine din ce în ce mai importantă pentru Edgar Degas. Lecția lui Ingres rămâne undeva în urmă
Edgar Degas și iluzia mișcării by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/4635_a_5960]
-
cubism, de „Nud coborând scara” de Marcel Duchamp. Este interesant că tema expoziției londoneze te face să privești cu alți ochi întreaga operă a lui Degas, cursele de cai, nudurile... Revenind la cele din urmă, Mic dejun după baie, Femeie pieptănându-se sau După baie, femeie uscându-și ceafa pot fi în primul rând interesante pentru că îți oferă impresia că vezi trupuri în mișcare. Marea majoritate a lucrărilor din lumea baletului nu descriu scene de spectacol ci siluete obosite, o muncă
Edgar Degas și iluzia mișcării by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/4635_a_5960]
-
de râs. Rănitul e pe moarte. Șoferul a făcut un accident mortal. Fiul și-a lăsat tatăl mort în bătaie.” (Vechiul maculator) „M-am dus dis-de-dimineață la poartă îmbrăcat curat, mi-am schimbat flanela de corp și chiloții. M-am pieptănat. Se făcuse 10 fix. Și nimic. Nu venise nimeni. 10 jumătate. Nu venise nimeni. Pe urmă 11 și 12. Dar ea nu venea. Ore-n șir am umblat ca un năuc încoace și ’ncolo, toți au râs de mine. Șeful
Kadiș by Dana Ranga () [Corola-journal/Journalistic/4657_a_5982]
-
DEXI 2007) cuprinde în plus un sens tehnic, înregistrat anterior de unele dicționare de neologisme și care provine din sensul propriu al termenului francez: „șuviță de păr de diferite culori, care se lipește la marginea părului, pe frunte, și se piaptănă cu părul propriu”. Același dicționar înregistrează și derivatele familiare care atestă succesul termenului tupeu: tupeist și tupeistic; lipsește doar tupeism, cam la fel de des folosit de vorbitorii de azi și bine atestat pe internet („recital de tupeism”, Gândul, 21.06.2006
Tupeu by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5668_a_6993]
-
privirile, regiunea Algarve nu figura. - Nu ciuguliți nimic?, întrebă doamna Glover, apucând între degete un cartof învelit în folie, în care era înfiptă o țepușă cu un ornament miniatural de brânzeturi, bucățele de ananas și feliuțe sleite de cârnat. Își pieptănase părul în sus și-și înconjurase buclele cu o șuviță groasă, ca o coadă. Se aranjaseră cu toții pentru petrecere, dar ea se străduise cel mai tare - doar era petrecerea ei. - Îmi place atât de mult vitrina ta, zise doamna Arbuthnot
Îngăduința nordului by Philip Hensher () [Corola-journal/Journalistic/5816_a_7141]
-
ucis soțul. Acesta este momentul narativ când istoria celor două cupluri, afectate în mod diferit de teroarea impusă de către talibani, se întâlnește. Zunaira este păzită la închisoare de către Atiq. Într-o zi, acesta o surprinde pe frumoasa Zunaira fără chador, pieptănându-se. Nu mai văzuse chipul altei femei în afară de Mussarat de ani de zile. Șocul este total. Atiq se îndrăgostește pe loc de Zunaira. Îi mărturisește totul soției sale, care îl înțelege, pentru că iubirea ei pentru Atiq este tot atât de fără speranță
Dragoste la Kabul by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/5585_a_6910]
-
univers: Sifon: apă cu sughiț. Florile soarelui sunt oglinzile de buzunar ale soarelui. Litera L pare că-i trage un picior literei pe care o are alături. Pescărușii s-au născut din batistele care spun adio în porturi. Deșertul se piaptănă cu un pieptene de vânt; plaja, cu pieptene de apă. Grație picăturilor de rouă are ochi floarea ca să vadă frumusețea cerului. Când este jar cărbunele își amintește de toate, pînă și de când era copac verde într-o lume plină de
„Un avangardist surâzător“ – Ramón Gómez de la Serna by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3329_a_4654]
-
atâta doar că unul avea ochiul stâng albastru iar pe cel drept castaniu, iar celălalt începea albăstreala cu ochiul drept. Unul avea un neg mare și scorțos ca o ciupercă de lemn lângă nara stângă, celălalt lângă nara dreaptă. Se pieptănau cu cărare, netezindu-și părul cu degetele rășchirate, unul într-o parte, altul în cealaltă. Cel cu ochiul stâng albastru apuca, mai ales, cu mâna stângă, celălalt, după cum îi arăta ochiul, cu dreapta. Poate că și dacă ar fi știut
Dincolo de lumea de dincolo - fragment - by Varujan Vosganian () [Corola-journal/Journalistic/3811_a_5136]
-
în timp ce se întâmplă - și nu contează că a venit, că a intrat, că a survoltat, că a violat spațiul aerian sau nu, nu există! Și în timpul ăsta, iertați-mă, dacă atunci când țara moare de tătari, cum spune proverbul, cineva se piaptănă, acela nu-i bărbat. E exact conform proverbului”, a spus Mircea Diaconu. „Haideți! Vorbea domnul Diaconu, care a părăsit un partid imediat cum nu i s-a oferit un loc în Parlament. Haideți, dumnealui vorbește de bărbăție?”, a reacționat Florin
Diaconu, atacat virulent din PMP:Vorbește de bărbăție? by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/30512_a_31837]
-
zadarnic, spre tavan. Alături, cu ochi negri, gură roșă, visătoare: Păpușa. Care-așteaptă, senină, uitîndu-se pe geam, Să vină în vacanță, ca-n fiecare an, Fetițele. S-o ia în patul lor, să-i spună la culcare Secrete mici. S-o pieptene, să o rujeze, s-o îmbrace În haine noi, făcute din petice. Nu știe? Sau nu-i pasă Că ele au crescut, s-au măritat, au și copii?? Sufletul ei curat, de plastic și mătasă, Nu poate să priceapă, la
Poezii by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/16253_a_17578]
-
care a piruetat printre paragrafe și aliniate, ca avocat al apărării, nimeni alta decît Paula Iacob, constituie, desigur, apogeul fenomenului scăpat de sub control față de care nu pot decît să-mi arăt consternarea. (Proverbul din vechime "țara arde și baba se piaptănă" se vădește, ca și schița lui Caragiale evocată în motto-ul meu, de o surprinzătoare actualitate!) Nu-mi amintesc ca Brigitte Bardot ori alte "vedete" de talia ei să fi reacționat public față de cazul în speță probabil că numai în
Mame (și tați) de... cîini by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/10674_a_11999]
-
înălțându-se pe vârfuri că un copil iscodind misterele dincolo de barieră grădinii în al carei răi avea voie să umble nestingherit. Anii îl surpaseră până la dimensiunile copilăriei, doar capul mic aproape cât pumnul, cu pielea zbârcita, părul alb și rar pieptănat cu grebla degetelor și mâinile tăbăcite îl deosebeau de copilul care fusese cândva. Motorul mașinii care urcă drumul desfundat trăgea greu, zgomotul răsfrângându-se de trunchiurile copacilor, de râpă terenului ce alunecase în trepte cu fiecare ploaie, adâncind distanță dintre
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]