278 matches
-
de olărit și târguri; - arta decorării obiectelor mici, din lemn, prin incizie sau pictură; - confecționarea de piese de mobilier, crestate sau decorate, de instrumente muzicale populare, obiecte și vase din lemn simple sau decorate; - textile și port popular; - broderia pe pieptare și cojoace, broderia pe sumane; - prelucrarea artistică a pietrei, metalului, osului, comului; - confecționarea măștilor populare; - datini și obiceiuri străvechi; - manifestări populare, culturale, religioase etc. Tezaurul etnofolcloric al unei zone se regăsește în așezările rurale din cuprinsul acesteia și care, prin
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
ei a putut Mura să îi povestească pățania. O, Doamne, să fi fost oare, vreodată, un copil mai necăjit decât Mura? Era vestită prin aceea că, la vârsta ei, reușea să împletească frumos, cu modele, cu flori și frunzulițe pe pieptare. Dar numai mânuțele și ochișorii ei știau cu cât efort! Sub lumina lămpii cu gaz, andrelele străluceau în mișcare ritmică și rapidă. Toți se minunau când, dimineața își răsfățau privirile pe un lucru bine conturat și frumos. Dar, uneori a
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
covoare foarte frumoase, Pucheni - țesături, Văleni - Malul cu Flori (DÎmbovița); Tismana - covoare, costume, cojoace pentru export, Runcu - covoare, Stănești - cusături, țesături, CrasnaNovaci - covoare, (Gorj) Isverna și Ponoarele (Mehedinți); Talea (Prahova); Avrig - covoare, cusături și țesături, CÎrțișoara, Gura RÎului, Jina - cojoace, pieptare, căciuli, Rășinari - cojoace, covoare, carpete, sculptură În lemn, Săliște, Turnu Roșu - covoare, (Sibiu); Horezu și Vaideeni (VÎlcea). Ca și În multe alte zone din țară, cum ar fi cea de la Marginea (Suceava), Oituz (Bacău), Corund (Harghita), Iara (Cluj) și În
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
del Rio, Cabana Toma; - Pensiuni turistice: Mândru, Sânziana, Crăcineasa 1, 2 și 3, Taban, Lacul de Argint, Norica, Călin, Maria Kober, Țepeș, Tărâmul Mândrului, Brad, Casa Lucas, Câmpeanu, Ihara, Conacul dintre Râuri. JINA. - centru etnografic și folcloric: centru artizanal, cojoace, pieptare, căciuli, etc., ansamblu folcloric laureat, festivalul folcloric „Sus pe muntele Jina” (ultima Duminică din iulie), vatră etnografică și folclorică. - Pensiunea Casa Morariu. ORLAT. - Săpături arhelogice: așezare neolitică, - fortificație Întărită cu valuri de pămînt, prevăzute cu palisade (sf. Sec. XI); - etnografie
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Autorul Îi schițează un portret sumar: cam de vreo treizeci și șase de ani, Înalt uscățiv la față, cu mustața lungă, ochii verzi, sprâncenele dese și Împreunate. Lică era porcar din cei ce poartă „camașă subțire și albă cu floricele, pieptar cu bumbi de argint și bici de carmajin... cu codoriștea de os Împodobit cu flori tăiate și cu ghintulețe de aur”. După ce s-a uitat la cele două femei, Lică a aruncat o privire În jur și a Întrebat autoritar
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ramuri / Se-ncinsese-atunci! / Numai frați, și veri, și neamuri / De-ar fi fost umpleau o țară! Dar așa, că se-adunară / Și străini din lunci!" (George Coșbuc, Nunta în codru) (h) "Două scufii cu urechi / Și târligi două părechi, / Mânicere și pieptare. / Mult de lucru nu mai are. // Ghemul când i-l ia pisica, / Iar se supără bunica. / Tocmai pe subt un dulap / Fuge câte un ciorap." (Tudor Arghezi, Darurile) Motivați scrierea cuvintelor cu m înainte de p și b. Accent Marcați, prin
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
chietori. Așa mândru 'mpodobiți, Cum suni pomii înfloriți, Cât în casă au venit, Casa toat' s-a veselit. Daru, daru ce și aducu? Crucea sfanta 'n mâna stângă, Și de a dreapta, busuiocu. Și la brau, un spic de grău. La pieptare, trandafiru. Daru, daru cui lor dare? Cruce or da bătrâniloru, Trandafiru' fetiloru. Busuioc fecioriloru, Grau' or da câmpuriloru. După fiecare strofă se cântă refrenul. Voi, acum, copiilor Voi, acum, copiilor, Și voi, buni, părinților, Lăudați, și lăudați și vă bucurați
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
chietori. Așa mândri-mpodobiți, Cum sunt pomii înfloriți. Cât în casă au venit, Casa toat’ s-a veselit. Dar, dar ce-și aduc? Crucea sfântă-n mâna stângă. Și de-a dreapta busuioc Și la brâu un spic de grâu. La pieptare, trandafir, Dar, dar cui l-o dar? Cruce-or da bătrânilor, Tranfafirul fetelor. Busuioc feciorilor, Grâu or da câmpurilor. *după fiecare strofă se cântă refrenul. Ziurel de ziuă La poartă la Țaringrad Ziurel de ziuă , Șade-un fecior de-mpărat
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
chietori. Așa mândru 'mpodobiți, Cum suni pomii înfloriți, Cât în casă au venit, Casa toat' s-a veselit. Daru, daru ce și aducu? Crucea sfanta 'n mâna stângă, Și de a dreapta, busuiocu. Și la brau, un spic de grău. La pieptare, trandafiru. Daru, daru cui lor dare? Cruce or da bătrâniloru, Trandafiru' fetiloru. Busuioc fecioriloru, Grau' or da câmpuriloru. După fiecare strofă se cântă refrenul. Voi, acum, copiilor Voi, acum, copiilor, Și voi, buni, părinților, Lăudați, și lăudați și vă bucurați
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
chietori. Așa mândri-mpodobiți, Cum sunt pomii înfloriți. Cât în casă au venit, Casa toat’ s-a veselit. Dar, dar ce-și aduc? Crucea sfântă-n mâna stângă. Și de-a dreapta busuioc Și la brâu un spic de grâu. La pieptare, trandafir, Dar, dar cui l-o dar? Cruce-or da bătrânilor, Tranfafirul fetelor. Busuioc feciorilor, Grâu or da câmpurilor. *după fiecare strofă se cântă refrenul. Ziurel de ziuă La poartă la Țaringrad Ziurel de ziuă , Șade-un fecior de-mpărat
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
ajunsese la fel de departe ca în taxi. Folosise toate strategiile posibile pentru a înfrânge rezistența lui Leslie, dar "nu era nimic de făcut. În afara cavității ei bucale căscate și a limbii prodigios de active, ar putea fi tot atât de bine îmbrăcată în pieptar de zale, într-o armură întreagă". Dacă tânăra era într-adevăr încarnarea unei zeițe antice, nu era aceea a Venerei născute din unde, ci mai curând a Minervei, care ieșise împlătoșată din țeasta lui Jupiter, gata să se războiască cu
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
o față albă, cu dantelă pe margini și pe ea în tișlaif, cusut tare frumos de Casandra Vatamaniței (expertă în cusături cu diferite modele în culori). Tot ea ne-a aranjat și perdelele de la geamuri. Pe cuier erau trăistuțele, cojoacele, pieptarele, bundițele. Hambarul cu pânzeturi, marame, valuri de trăisti și de sumani, de țoale vărgate, cuverturi de lână, broboade, cămăși, ițari, catrințe, fote, era așezat în fundul tinzii (după scara care urca în podul casei). Ziua fixată pentru sărbătorire era de obicei
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Au învățat meșteșugul din tată în fiu, continuând tradiția locală, cu caractere specifice. La Frătăuți și Costișa, gama cromatică este formată din nuanțe deschise. Cojocari: Covașă Vasile și Pascari Constantin. În portul popular actual, cea mai mare răspândire o cunosc pieptarele femeiești și bărbătești "bundițele" răscroite foarte mult la mâneci, cu blană neagră de miel sau de dihor. Pielea de oaie este supusă unui întreg șir de operații care o pregătesc în vederea croitului și a împodobirii cu diverse elemente decorative: săratul
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
blănuri (miel negru sau brumariu, dihor, jder). Astăzi, femeile obișnuiesc să țeasă în război "prim" din lână sau din mătase. Pentru brodat motivele ornamentale se folosesc: lâna, lânica, bumbac (colorat), mătase, fir metalic și mărgele. Nelipsit înainte era și "bundușca" (pieptarul înfundat), încheiat pe umărul stâng. La Costișa o purtau doar bătrânii. Cojocul cu mâneci (mintean) decorat cu holiță cu flori cusute; cheptar cu brâu și poale (evazate) cu broderie pe piepți și talie; cojocul cu brâu și poale, cu mâneci
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
în timp ce dormea. Ca să salveze opera de la uitare, inventase o formă fixă de poezie, decastihul, cu numai două rime; ajungea să-și amintească un singur vers pentru a reconstitui întregul. Așa se face că își cususe pe pînză, în căptușeala unui pieptar, primul vers versul-cheie al cîtorva sute de decastihuri, din care, peste ani, va și publica un volum, sub pseudonimul Andrei Ciurunga". În august 1959 părăsește Jilava și, după o chinuitoare călătorie, în septembrie ajunge în lagărul de muncă forțată de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
și seniorii pentru cel de-al doilea rând al îngerilor. În Egipt, Shenuda al III-lea, papa copt, ia loc chiar în primul rând. Pe tronul său pontifical cu spătar nemăsurat de mare, purtând mitra sa de țar încoronat, crucea, pieptarul cu pietre prețioase și cârja patriarhală, el seamănă cu un idol păgân cu chip de Moș Crăciun încovoiat sub greutatea podoabelor de aur și a colierelor de argint, alături de care un faraon în mare ținută de ceremonie ar părea un
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
al Putnei viteji voinici hânsari. Cetățile: Neamț Suceava Hotin (Cetatea-Albă Chilia) Orheiu Roman Crăciuna. Albert craiu avea de sfetnic pe Buouaccorsi Cozmin 26 oct. 1497 În Ungaria în acest timp Vladislav, fiu al lui Cazimir; Voevod al Ardealului Bartolomeu Dragfi. Pieptar de piele de zimbru Zale și coif. Săgeata. Boerii țin în mare cinste arma albă. La începtul toamnei Septemvrie se bat zimbrii când se împărechiază cu vacile. Vițeii nasc în Maiu. Superstiții Cu prilejul popasului la o casă unde-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
boldei, câne, dulău, zăvod, prepelicar capău (bogăție) pisică pisoi mâță, motan, mâțoc. colțun ciorapi palmă (om) labă (animal) brâncă (urs) căngi și ghiare poamă, perjă, .............., bardacă (Moldova) corcodușe (distincte) prune (Muntenia) corcodușe arbore, copac, pom la Buc. numai pom bundă pieptar cojocel cojoc sarică tohoarcă; cațaveică scurteică; dulamă suman. hulub porumb (popușoi, cucuruz) caras caracudă 22 Iulie. Pescarul cel cu nas mare ahotnic de undiță care cunoaște o baltă de apă dulce și grozav ar vrea să mă însățească acolo. A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cumva de la sine. Țin minte că ieșisem la stradă după o ploaie torențială de vară ce umpluse șanțurile din fața porților cu apă tulbure, mâloasă. Mama, care era un artizan în ale vestimentației, îmi dăduse un gen de sarafan prevăzut cu pieptar, lucrat în pliseuri mici și extrem de elegant. Obișnuia ca atunci când își lua un anume cupon de material, să ia ceva mai mult, pentru a ne face și nouă anumite piese. Am stat ceva timp pe băncuța din fața porții, după care
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
la țărmurile din Puglia (Italia). Toate acestea se petreceau în toiul iernii: era foarte frig și ningea. Pelerinul nu purta alte veșminte decât niște nădragi de pânză groasă care-i ajungeau până la genunchi lăsându-i picioarele goale, ceva încălțări, un pieptar de stofă neagră ros de tot pe la umeri și o manta scurtă și jerpelită. 50. Ajunse în Veneția la jumătatea lunii ianuarie 1524. De la șplecarea dinț Cipru, călătorise pe mare toată luna noiembrie, decembrie și o parte din ianuarie. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
el în nici un fel, îl legară și-l duseră la căpitan care, știau ei bine, îl va face să vorbească. Ceru să se îmbrace cupelerina, dar nu voiră să i-o dea și îl duseră, nelăsându-i decât nădragii și pieptarul, de care am pomenit mai sus. 52. Pe drum, Pelerinul văzu ceva ca o icoană a lui Cristos când era dus legat, fără a fi vorba de o viziune ca celelalte 2. L-au dus de-a lungul a trei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
recipise al Băncii Naționale cu 8900 lei; 4500 lei, 2400 lei, pentru înzestrarea armatei, numerar 6221 lei; mașină de scris Continental seria R192374 asupra căreia mai datorește 4000 lei d lui maior Nistor Sabin. Îmbrăcăminte: 13 pantaloni postav albastru, 41 pieptare de doc, 13 bonete, 13 cămăși albastre doc, 13 cravate doc albastru, 13 centuri piele galbenă, 13 paftale metal cu insigna FRN, 12 bratarde, 50 insigne pentru căciuli, 40 bonete doc albastru. S-au mai găsit: 4 ștampile, 3 tablouri
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Și, trimițând salutări și urări de sănătate Cazimirului, i-a spus: "Voi trimite și eu ambasadorii mei pentru ca prietenia frățească statornicită între noi să se închege și mai puternic..." Și Cazimir a încheiat și mai vârtos "prietenia" cu un superb pieptar de zibelină , bătut cu mărgăritare și nestemate, încheie Duma cu ironie. Ce?!?! răbufnește Ștefan. "Prietenie frățească"?!?! Între Cazimir și Mahomed?!?! exclamă Ștefan uluit, cu mânie. Cum... cum este posibil aiasta?... bâiguie el. Cum?... Alt pumnal înfipt în spatele Moldovei, șoptește el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
arborii ’n grădină. // Dar prin fereastra ta eu stau privind / Cum tu te uiți cu ochii în lumină. / Ai obosit, cu mâna ta cea fină / în val de aur părul despletind. // L-ai aruncat pe umeri de ninsoare, / Desfaci râzând pieptarul de la sân, / încet te-ardici și sufli ’n lumânare...// De-asupră mi stele tremură prin ramuri, / în întuneric ochii mei rămân, / Și-alături luna bate trist în geamuri. Sonetul este datat 1879 de către Perpessicius, după hârtie și scris - iar datarea
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Iată varianta Perpessicius: "Dar prin fereastra ta eu stau privind/ Cum tu te uiți cu ochii în lumină./ Ai obosit, cu mîna ta cea fină/ În val de aur părul despletind.// L-ai aruncat pe umeri de ninsoare,/ Desfaci visînd pieptarul de la sîn,/ Încet te-ardici și sufli-n lumînare..." Și acum varianta Creția: "Dar prin fereastra ta eu stau privind/ Cum tu te uiți cu ochii în lumină./ Ai obosit, cu mîna ta cea fină/ În val de aur părul
Editarea lui Eminescu: un exemplu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14367_a_15692]