698 matches
-
Nu departe, pe un scăunel de atelier, fuma cu aere familiare Adolf Bunescu. în alt colț, rezemată de o pânză, sta Mika-Le în chip de icoană. Mini o putuse vedea modernizată. Cu părul ei negru mai tras în sus de piepteni, acoperind numai urechile cu două stufuri crețe, cu o rochie dreaptă de mătase gris, care era robe-chemise a modei curente, dar pe corpul lemnos putea fi o hlamă rigidă; și, în orice fel, era o îmbrăcăminte stângace. Pretenția la cochetărie
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
mașini închise, cu draperiile lăsate, astfel încât să fie ascunse privirii pe drum. Valizele, geamantanele de pai, echipamentele de badminton și eunucii urmează în cele patru mașini. Odată ce fiecare și-a găsit locul și hijra au fost trimise înapoi după eventualii piepteni uitați, bijuterii, medicamente și șaluri, cortegiul pornește încet. Destinația lor este o zonă liniștită pe malul râului, adăpostită de un șir de copaci. Imediat ce ajunge, membrele zenanalei coboară din mașini, ca infanteria dintr-un tren ce transportă trupele. În câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Începe jocul, dar își amintește că trebuie să plece imediat, dacă vrea să facă bani și să fie înapoi la ora opt. Sare din pat, stă în fața pătratului de oglindă care atârnă în dosul ușii, și-și trece cu grijă pieptenele prin părul des. Apoi pune puțin ceară pe degete, le trece prin păr, se piaptănă din nou, întorcând capul în așa fel încât lumina să pună în evidență acea tentă roșiatică a părul său negru-strălucitor. Își aruncă sandalele din picioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
trăsături solide și bine conturate. Își salută paternal fiica, aruncând pe furiș o privire aspră spre Jonathan, încercând să-l localizeze. Apoi se întoarce, caută în servietă un blocnotes și găsindu-l, în cele din urmă, exclamă: „Aha!“ . Scoate un pieptene cu care-și trage câteva șuvițe blonde peste chelie, bate cu degetele în pupitru și începe. Obiceiurile sociale ale poporului Fotse, explică el, sunt atât complexe pe cât sunt de opace. Își păstoresc caprele în regiunea muntoasă uscată și pentru că pământurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
și tăvăluguri. În apropiere, se vede o tabără cu corturi ale armatei. — Fotse, le explică Yusef. Guvernul i-a adus aici să facă drumul. — Ai cui sunt acești Fotse? întreabă Morgan înspăimântat.Unde le sunt colierele Fotse? Unde le sunt pieptenii? Muncitorii sunt îmbrăcați ca oricare dintre țăranii Hausa, nu au nici un însemn specific Fotse. Maistrul lor confirmă că au fost aduși aici din Fotseland, ca să facă muncă obligatorie. Etnografii îi chestionează o vreme, deși aceștia abia le răspund la întrebările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
îmi înlătur machiajul de pe față. Mă întreabă dacă am nevoie de cameristă ca să mă ajute să mă dezbrac. Înainte să apuc să răspund, îmi zice că m-ar putea asista el, dacă nu mă deranjează. Îl las. El ia un pieptene și începe să-mi scoată cu atenție podoabele din păr. — Doamnă, ați vrea să mergeți mâine în grădina de la răsărit? mă întreabă. Am descoperit niște plante interesante... Îl opresc, căci simt cum mânia mea e pe cale de a izbucni. An-te-hai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
pungii la gunoi. Desigur, odată ce punga e deschisă, produsele nu pot fi reciclate, așa că cei ce fac curat pur și simplu le iau, dacă nu cumva mă servesc eu. De-asta am o nesfârșită colecție de dopuri de urechi și piepteni. Cine a spus că slujba asta nu are avantaje grozave? Ne așteptăm valizele, iar hamalul ni le duce și le pune în microbuz. Acum că am ajuns, sunt încântată că am ajuns în Boston. Chiar e un oraș deosebit și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
mateian, folosindu-mi sèpunul, obișnuit numai cu asprimea corpului meu, buretele, apoi prosoapele mateiene, halatul de baie, eu intrând dupè ea în baie, surprinzând-o cum îmi studiazè curioasè puținele obiecte de toaletè, spumă de ras, balsamul, deodorantul, aparatul, loțiunea, pieptenele, eu, nerèbdètor, îmbrèțișând-o, dorind-o din nou, așa cum e, goalè, în halatul mateian, cu pèrul ud, ea cedând dorinței mele, dèruindu-mi-se, eu având-o din nou între pereții bèii mateiene, martorii tècuți din ultimii trei ani ai unor urgente sexuale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
spun asta ca să nu te mai obosești să cotrobăi. ― Ce? Ce spui? ― Da, dragul meu! Am făcut-o! ― Nu înțeleg! ― Dar este mai mult decât evident. ― În dormitorul nostru? urlă Ledoulx. După o pauză în care se auzi doar fâșâitul pieptenelui trecut prin șuvițele de păr, veni și răspunsul, pe un ton lejer, de salon. ― Dar unde, dragul meu? Toinette se răsuci cu fața spre el și îl privi oarecum de sus, deși continua să stea jos. Degeaba ai fost înnobilat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
că, în momentul acela, nici el nu știa exact ce să facă. Ar fi trebuit să fie precaut. Ar fi trebuit să înăbușe problema în fașă. Dar cum? Când se plictisiră de bucătărie, se apucară să facă ziarele ferfeniță; șterpeliră pieptenele lui Ammaji și-l înfipseră sus într-o creangă, rupseră spițele de la umbrela lui Sampath, lăsând-o stricată și plină de găuri. Traseră jos rufele de pe tufele de lantana, unde fuseseră lăsate la uscat. Pinky scutură o creangă înfrunzită strigând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
Pinky bântuia în jurul casei lui cu vreun semn de afecțiune în buzunar și Hungry Hop aștepta la fereastra de la baie. Pe măsură ce zilele treceau, reușiră să schimbe între ei tot soiul de sticle, caramele, dulciuri, batiste și pijamale. De asemenea, un pieptene, o periuță de dinți, un bețișor de urechi, o bucată de săpun, o rodie, niște fotografii și un prosop. Surorile și mătușile lui Hungry Hop, care ajunseseră acum să bată regulat cu pumnii în ușa băii, strigând „Ce faci acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
parte. În principal, la discuția pe care tocmai o purtase. Se întreba dacă excursia pe care plănuia avea să-i schimbe în vreun fel viața de acasă. Ea așa spera. Susan scotocea prin geantă. A dat cu degetele peste un pieptene de voiaj, apoi peste amenda de parcare neplătită pe care voia s-o pună la poștă de câteva zile. Numai cheile de la mașină nu erau de găsit. — Fir-ar al dracului de boarfe! a înjurat ea știind că era deja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
o incrimineze, dar, desigur, având În vedere că era vorba despre Fliss, nu exista nici o geantă. Avea doar un portofel mai mare, atașat ca un marsupiu de corpul ei. Ce dobitoci, spuse ea cu nepăsare când reveni. Scoase un mic pieptene din buzunarul pantalonilor și-și rearanjă părul, care era deja dat atent cu briantină. Părea să fi fost un reflex automat, deprins de prin filmele anilor ’50. Mă gândisem că va fi vreu să reîntorc conversația spre punctul interesant la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
să-mi vorbești, am spus eu. Adică, asta cred eu că voia să zică. Știi doar cum e el. — Mda. O vreme, asta păru a fi singurul lucru pe care-l avea de zis. Apoi, scoase din buzunar un mic pieptene, și-l trecu prin păr, Îl puse la loc și rosti Încet, de parcă se Îndrepta spre o hotărâre silită: — Andy, stai de pază, te rog. Tre’ să vorbesc cu Sam. A fost rândul meu să tresar, căci nu-mi dădusem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
În brațele acelui nebun de Mirza Reza. Nu era oare din Kirman, ca și bibliotecarii de la Alamut? Ai fi poate mirat să-i descoperi un strămoș Asasin? Se dusese să se așeze pe un taburet În fața oglinzii ovale, cu un pieptene În mână. Aș fi rămas ceasuri În șir urmărindu-i mișcările grațioase ale brațului gol, dar mă readuse la prozaica realitate: — Ar trebui să te pregătești să pleci, dacă nu vrei să fii surprins În patul meu. Într-adevăr, lumina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
Înțelegem prin punct de plecare, adică, În accepțiunea care ne interesează aici, locul de unde a venit. O să se obiecteze de asemenea, deși cu mai puțină pretenție speculativă, că, după ce mii de agenți ai poliției căutaseră moartea săptămâni Întregi, trecând prin pieptenele des Întreaga țară, casă cu casă, ca și cum ar fi fost vorba de un păduche Încăpățânat și priceput la fente, și n-o văzuseră, nici n-o mirosiseră, este evident că dacă până În momentul În care ne aflăm nu ne-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
niște gălbejiți, un loc unde puteai să mănÎnci ca lumea cu patruj’ de cenți, și pe urmă am cumpărat niște chestii pe care să le duc acasă nevestei și celor trei fete. Știi tu, parfum, niște evantaie și vreo doi piepteni din Ăia care se Înfig În păr. După aia m-am oprit la barul lui Donovan să beau o bere și să mai vorbesc cu bătrînu’, și pe urmă m-am dus pe jos spre docurile din San Francisco, oprindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
o pătură. O să Înfășor carabina În ea și o să-mi iau mocasinii și ți-i aduc și pe-ai tăi, mă schimb de haine și pe astea le ascund - ca să creadă că le port - și mai aduc niște săpun, un pieptene, o foarfecă și ceva de cusut; și mai iau și Lorna Doone și Swiss Family Robinson. — Adu toate cartușele de 22 pe care le găsești, spuse Nick Adams, după care aproape strigă: Vino mai În spate, ai grijă să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
îmi riscam viața ducându-mă cu ele la liceu. Cu metroul îi plăcea să călătorească pentru că o încânta programul artistic al cerșetorilor. Striga după ei: unde o ștergi, târtane? Vino să te omenesc! Își răsturna poșeta-valiză în poală și, dintre piepteni, oglinjoare, pietricele și dopuri de sticlă alegea câteva monede pe care i le trântea în palmă boschetarului, rânjit și el ca tot vagonul. În cele din urmă am fost nevoit să o sun pe Maria: dacă nu venea s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
picotește, a auzit-o. S-a dat el singur de gol, mai încolo, când a repetat ceea ce printase în memorie, întocmai ca un papagal! Poftim, de te mai miră! Ce-o fi fost în mintea ei atunci, dracii s-o pieptene! Exagerezi! Ea nu cunoaște acest Cuvânt, în întregime, cum nu-l cunoaștem nici noi, precis. A pronunțat doar jumătate de vocabulă sau, mai degrabă, un morfem, ceva introductiv. Ca în emeth, nu? Unde, dacă scoți întâiul sunet, e-ul cvasi-protetic
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Își puse peruca și o pieptănă îndelung în fața oglinzii. La fiecare alunecare a pieptenului roșu prin păr, buclele se desfăceau, părul se întindea, pentru ca șuvițele să se arcuiască la loc o secundă după aceea, într-o mișcare leneșă, grațioasă. Pentru că pieptenele trosnea la fiecare contact cu părul, îi veni ideea să stingă lumina, în întunericul aproape total care se lăsase, scântei verzi-albăstrui, neînchipuit de subțiri, acopereau părul cu o rețea efemeră, țâșnind prin odaie până la peste un metru depărtare. La această
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
plutesc valuri de funigei pe care bolnavele și-i scutură furioase din păr. Eu îi las însă în buclele mele și abia spre seară, în lumina stacojie care se lățește pe pereții lucioși ai salonului, îi scot din păr cu pieptenele. Cred deci că poate fi pe la jumătatea lui septembrie. Cerul e de un albastru adânc și, în ciuda luminii galbene prelinse peste tot, e răcoare. Scriu pe noptiera albă, de tablă, în patul vecin stă Elisabeta, blondă și cam murdară. Și
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
și Ivona. Că la vremea aia, care era cucoane mari, una n-avea servici, le ținea bărbații acasă. Numa călăreața de Margo Gebleasca, ea, când o căutai, la Paris, cu modele, cu tipare, cu dracu, Doamne iartă-mă, s-o pieptene. De două ori pe an se ducea la Paris după modele, asta era gărgăunii ei, și se ducea cu bărba-su, frumos bărbat, da mare zăpăcit ! Și la București sta ei la Șosea, pe Kisselef, acolo avea casa lor, numa că
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
pieptănase cu strășnicie părul negru, drept, iar fața avea vechea-i înfățișare mexicană. Nasul îi era subțire și ascuțit. Se încruntă, înălță din umeri, și-l urmă pe Emma în camera de zi. Tom își strecură la iuțeală în buzunar pieptenele cu care încercase să-și descâlcească buclele ude. Se înclină stângaci în direcția lui Pearl, care îl salută din cap. Tom era acum acut conștient de acuzarea implicată în cuvinte lui Emma, și anume că nu o remarcase pe Pearl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
ridicată. Înainte de a o lăsa cu totul puterile, avusese timp să pună cu grijă sticluța cu apă de colonie Într-un loc neted, ca nu cumva să se răstoarne; a așezat-o jos, lîngă scaun, a pus alături peria și pieptenele Cinthiei, al cărei glas a reușit să-l mai audă o dată În clipa morții. Cinthia a stăruit să fie Îmbrăcată În haine de doliu și a rugat-o pe maică-sa să-i cumpere o cravată neagră lui Julius. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]