430 matches
-
monstru a curmat una din vocile muzicii ușoare românești care pornise și poate că și ajunsese la piscul ei. De la dropiile culcate jos în grâu, cerul e departe, dar vulturii veghează chiar sus lângă cer și acolo-s bătuți cu pietroaie de gheață. S-a vorbit și se va vorbi mult timp despre crâncena moarte a Mihaelei Runceanu. Nimeni nu scapă de ceea ce e în stare să pornească într-o competiție, frustarea și nevolnicia. Dar asasinatul plătit trece în ficțiunea pe
MIHAELA RUNCEANU. UN GLAS DE ROUĂ, UN SUFLET DE SOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347954_a_349283]
-
mângâia față că o batistă de lumină. O briză călduța de primăvară venea dinspre stăncile spre care urcăm. Prin cap îmi umblau versuri răzlețe de Victor Hugo. Obosit, am trântit rucsacul lângă o stâncă și m-am așezat pe un pietroi rotunjit de timp. Gândul îmi alerga la Auguste Rodin și la sculpturile lui. Câtă măiestrie, îmi șoptea gândul. Nici acum nu-mi pot explica cum am ajuns in Jardin des Flantes, unde caii sculptați de Rodin nechezau de speriaseră norii
DESPRINDEREA DIN STÂNCĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348466_a_349795]
-
o stare de împăcare și echilibru interior, greu de redat în cuvinte. M-am așezat pe un colț de stâncă la baza căderii de apă, alunecând sub hipnoza scânteietoare a celor două etaje care se prăvăleau în ritmuri sinucigașe peste pietroaiele cu umbre pământii. Mugetul învolburat al apei era un concert pe cât de rar pentru mine, pe atât de tămăduitor de trup și suflet. N-aș putea să spun cât am rămas în contemplare. Știu doar că, la un moment dat
NICOLETA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376820_a_378149]
-
de mine, tresări femeia. Ți-a pus gând rău! Vezi dacă te-ai înhăitat cu el la bogăție? Acum vine să-și ia răsplata! - Pătrule, nu-mi încerca răbdarea că-ți sparg geamurile. Ba chiar îți arunc o căruță de pietroaie în casă de scoți la ele o săptămână și tot nu termini. - Draga mea, cu ăsta nu-i de șagă! - rosti bărbatul deschizând ușa. Care ești acolo de mă deranjezi în plină noapte din somn? - Eu sunt! Dracul! Doar te-
XI. CASTELUL BÂNTUIT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376823_a_378152]
-
adjunctul său, au pornit în căutarea mea. Este cazul să mă întorc degrabă până nu se alarmează întregul sat!” Când să plece, o dâră roșiatică din zidul din partea dinspre apus îi atrase atenția. Se apropie curios și lovi cu un pietroi în acel loc. Spre surprinderea sa nisipul începu să curgă dintre ele. Cu o febrilitate neobișnuită scormoni cu degetele și unghiile până-i dădu sângele. În final, smulse o piatră și descoperi ceva de metal. Atunci mai scoase încă una
XI. CASTELUL BÂNTUIT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376823_a_378152]
-
târăsc ca un zurliu.“ Tolomacul, îngâmfat, Privea mândru c-a urcat Mult mai sus decât era Via, ce-l compătimea: Se gândea la el, ce-o face Când va crește, se va coace; Ajungând un dovlecioi, Va cădea ca un pietroi. Chiar așa s-a întâmplat, Când el tare s-a umflat! A căzut și a crăpat, Porcii iute l-au mâncat. Morala: Voi, copii, să ascultați, Pe sus nu vă cățărați, Să nu pățiți, cumva, și voi, Precum al nostru
DOVLEACUL AROGANT de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375927_a_377256]
-
cu ambarcațiuni particulare de agrement și pescuit. Aici casele au culoarea predominant alba, mai rar gri, maro, ocru, sau alte culori, cum erau la Kristiansund. Ce am descoperit interesant este că multe nu au temelii din beton, ci doar niște pietroaie puse unul peste altul să fie la același nivel, peste care se ridică casa. Dacă cumva cade un pietroi, cade și casa. Oare aici nu sunt seisme de nu le este teamă de mișcările tectonice? Drumul până la Sordland este frumos
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376722_a_378051]
-
alte culori, cum erau la Kristiansund. Ce am descoperit interesant este că multe nu au temelii din beton, ci doar niște pietroaie puse unul peste altul să fie la același nivel, peste care se ridică casa. Dacă cumva cade un pietroi, cade și casa. Oare aici nu sunt seisme de nu le este teamă de mișcările tectonice? Drumul până la Sordland este frumos. Șoseaua șerpuiește un timp pe malul fiordului, apoi se desparte de el spre stânga, intrând printre munții înzăpeziți încă
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376722_a_378051]
-
prea albă la piele ca să fie lăiață. De drag, să te tot uiți la ea!... S-o mângâi ca pe o păpușă de marmură, cum avea soru-ta una, când era mică, și-a pisat-o Nicolița lu’ Pârvu cu-n pietroi, când, jucându-se de-a mămicile, s-au încăierat pe ea, că nu s-au înțeles care să-i dea mai întâi să sugă. Va urma) Referință Bibliografică: MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” / Ion C. Gociu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372290_a_373619]
-
fericită, mulțumind în dreapta și-n stânga, fluturând spre toate mesele frumoasa cuvertură. Aprecierile o ridicaseră în al șaptelea cer. Le rupsese gura „înapoiaților” ăstora de la țară...Dar, în sublimul atmosferei încărcată de atât extaz, a căzut o întrebare ca un pietroi: -Da’...cine a lucrat-o? Ruda de la oraș a răspuns foarte mândră: -Este din import, Germania! Am cumpărat-o de la un mare magazin din București! Pe sub mână... Fatal răspuns! Vraja admirației a fost ruptă ca o pânză de păianjen, de
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
dos! PIETRE (Prietenului meu australian, George Roca, editor) Pe cărarea vieții tale, multe pietre-ai să-ntâlnești. Unele le dai de-oparte, altele, nu le urnești! Ai să-ncerci tot ce se poate, să răzbești, să treci oricum... Dar mereu, alte pietroaie, îti vor apărea în drum! Și așa, mutând la pietre, vei munci necontenit, Fără însă, să-ți dai seama, că ai cam înbătrânit! Bătrân, obosit de trudă, să mai lupți, nu vei putea! O s-alegi piatra mai mare, ca să te
FRÎNTURI DE GÂND (POEZII) de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369230_a_370559]
-
realism și un bun-simț popular al căror haz nu cade niciodată în pură bufonerie, fără miez. Hogea își îndeamnă „blana” să guste din bunătăți, la nuntă, „coptorul” și-l face „pe rotile” („la toți să placă”), judecătorului corupt îi arată pietroiul „de dar”, ascuns în sân, trufașului pașă nu-i lasă batjocura fără replică etc. Ironie, umor, moralism tradițional, simț al măsurii, care nu iartă nici prostia umilă (săracul prea „cuminte”, neștiutor de nici o bucurie și de nici un păcat, bun să
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
Charlotte și-a scos broboada și și-a acoperit capul, înnodându-i colțurile sub bărbie, cum fac țărăncile bătrâne. Apoi, zâmbind încă la amintirea visului său, și-a aranjat pe genunchi un sac burdușit cu cârpe vechi înfășurate în jurul unui pietroi... Și dacă a fost cruțată în cele două luni de călătorie, e pentru că imensul continent pe care îl traversa era sătul de sânge. Pentru câțiva ani măcar, moartea își pierdea farmecul, devenind prea banală și nemaimeritând osteneala. Charlotte mergea prin
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Trebuie să ne păzim chiar și de păcatele considerate de noi mici, acestea fiind foarte periculoase pentru că prin ele, diavolul ne conduce spre cele mari. Sfântul Ignatie Briancianinov, cel ce a tradus Filocalia în limba rusă, spune că, atât un pietroi greu, cât și un sac cu nisip, legat de gâtul unui om, pot să-l înece în egală măsură ; tot așa, la fel duc în prăpastia iadului și păcatul de moarte și acumularea unei mulțimi de păcate cu iertăciune<footnote
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
și tot ei o scoală ; dacă ar sparge atunci toate ouăle, ar îneca ploile lumea” (20, p. 125 ; 14, p. 482), sau „S-aude, zic unii, că în vârful unui copac înalt s-a fost găsit o babă clocind două pietroaie. Copacul a fost tăiat din rădăcină și așa baba a picat moartă jos. Pietroaiele au fost azvârlite în Dunăre și ploile s-au dezlegat apoi prin părțile acelea” (20, p. 125). 5. Omul, partenerul zeului Am comentat până acum, din
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
lumea” (20, p. 125 ; 14, p. 482), sau „S-aude, zic unii, că în vârful unui copac înalt s-a fost găsit o babă clocind două pietroaie. Copacul a fost tăiat din rădăcină și așa baba a picat moartă jos. Pietroaiele au fost azvârlite în Dunăre și ploile s-au dezlegat apoi prin părțile acelea” (20, p. 125). 5. Omul, partenerul zeului Am comentat până acum, din folclorul copiilor, câteva formule recitative de tip mai mult invocativ : recitative care imploră, ademenesc
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Trebuie să ne păzim chiar și de păcatele considerate de noi mici, acestea fiind foarte periculoase pentru că prin ele, diavolul ne conduce spre cele mari. Sfântul Ignatie Briancianinov, cel ce a tradus Filocalia în limba rusă, spune că, atât un pietroi greu, cât și un sac cu nisip, legat de gâtul unui om, pot să-l înece în egală măsură ; tot așa, la fel duc în prăpastia iadului și păcatul de moarte și acumularea unei mulțimi de păcate cu iertăciune<footnote
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
Trebuie să ne păzim chiar și de păcatele considerate de noi mici, acestea fiind foarte periculoase pentru că prin ele, diavolul ne conduce spre cele mari. Sfântul Ignatie Briancianinov, cel ce a tradus Filocalia în limba rusă, spune că, atât un pietroi greu, cât și un sac cu nisip, legat de gâtul unui om, pot să-l înece în egală măsură ; tot așa, la fel duc în prăpastia iadului și păcatul de moarte și acumularea unei mulțimi de păcate cu iertăciune<footnote
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
Pentru Călătorie În Egipt am deschis cartea și am citit câte ceva pe ici, pe colo, fără s-o tai, și am descoperit unsprezece greșeli de franceză. O să scriu o coloană spunând că, dacă autorul a Învățat limba gogoșilor săpate pe pietroaiele egiptene ce se cheamă obeliscuri, În schimb nu ăși cunoaște limba lui, și o să i-o dovedesc. O să mai spun că, În loc să ne vorbească de istorie naturală și de antichități, mai bine s-ar fi ocupat de viitorul Egiptului, de
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
rară de pini, trebuise s-o iau la goană cu pantalonii în vine, - scuze, - dar un cîine lup înfometat pornise lacom spre mine... Ore întregi, umblînd cu Sava, pe insulă, vedeam mici ofrande cu resturi de alimente puse pe niște pietroaie ca niște altare. El îmi explicase că ele erau puse acolo pentru șamanul local; uneori și cîte-o țigară, cîte-un rest de băutură... Asta îmi plăcuse. Și-l tot băteam la cap să-mi facă cunoștință cu șamanul pe care mi
Baikalul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17150_a_18475]
-
înflorite pste tot, este simbolul dezastrului pe care boala îl va produce în viața personajului, pentru că în roman semnificațiile se construiesc în contrast și mult-lăudata magnolie este corpul atins de boală : "Iulia trecu pe lîngă ponton și coborî pe un pietroi mare pînă la oglinda lacului. Și, încercînd să-și deslușească chipul, descoperi, de sub apă, urcînd din adînc, o magnolie, ca un candelabru uriaș, purtînd sute și sute de boboci gata să înflorească". Ceea ce intră în prim-planul cărții este însă
Vis cu magnolii în iarnă by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14996_a_16321]
-
Atâta mai ai voie de la împărăție, fiindcă oricum nu-i costă nimic. Ba unii, se gândesc să impoziteze și lacrimile. Deci române, nu mai ridica glasul, stai dracului în pătrățica ta și vorba marelui om de afaceri din Ferentari, Sile Pietroi: mucles. După Revoluția ceea, sau ce dracu o fi fost în 1989, am fost tot timpul educați să tăcem și să nu reclamăm nimic fiindcă devenim turnători, delatori, foști securiști, sau ce mama dracului le-o mai fi trecut prin
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
încercă să dea un pas înapoi și să se facă nevăzut, Khaba se răsuci și îl țintui pe loc cu o privire amenințătoare, cu mâna deja pe mânerul săbiei. — Așează-te acolo și stai liniștit! îi porunci, arătându-i un pietroi de la marginea drumului. Ascultător, Audbert se îndreptă într-acolo, simțind cum încep să-i tremure picioarele și cu senzația că sângele i se face apă. Aproape sufocat de groaza care îl strângea de gât, blestemă pentru a nu știu câta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
el, Audbert începu să se gândească iute la treburile lui. Din momentul în care îl duseseră până lângă trupul lipsit de viață al lui Waldomar se scursese ceva vreme - nu știa cât, dar pentru el fusese o veșnicie. Așezat pe pietroiul din apropierea drumului, în vreme oamenii lui Gualfard îi dezbrăcau pe cei căzuți și își luau de acolo morții ca să-i îngroape ceva mai departe, se temuse că urma să fie ucis dintr-o clipă într-alta și chiar rămase surprins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
strânse. Cele două femei de la care se așteptase la o interceptare minimă, dădeau semne de viață. Ce ghinion blestemat! Dar acum nu mai putea exista amânare. Degetele îi atinseră misiva albă; transpirat, o împinse peste marginea cărții drept spre vârful pietroiului. Pregătise foaia cu grijă, prinzând-o cu fâșii de elastic, astfel încât nu era nevoie decât să o tragă ușor peste piatră; reuși foarte repede și firele subțiri de cauciuc se strânseră în jurul pietrei. Nu putea să estimeze câte ore exersase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]