408 matches
-
lungime de 12 metri și nu este declarată monument istoric. Azi, biserica de lemn din Valea Loznei continuă să își îndeplinească scopul pentru care a fost construită. Deși pereții exteriori au fost tencuiți după moda vremii, cu spații delimitate de pilaștrii ușor scoși în afara planului pereților la fel ca și la biserica de lemn din Cuciulat, biserica și-a păstrat proporțiile frumoase. Sub aspect planimetric edificiul se caracterizează printr-un plan dreptunghiular terminat în partea de răsărit cu o absidă decroșată
Biserica de lemn din Valea Loznei () [Corola-website/Science/309846_a_311175]
-
în formă de cruce. Printre primele structuri din Roma care s-au desprins de convențiile manieriste, exemplificate prin "Il Gesù", se numără și biserica "Santa Susanna", proiectată de Carlo Maderno și construită între anii 1597-1603. Ritmul dinamic al coloanelor și pilaștrilor, masa centrală și decorațiunile condensate și proeminente adaugă complexitate structurii. Există un joc cu regulile design-ului clasic, dar se păstrează rigoarea. Același accent pe plasticitate, continuitate și efecte impresionante este evident și în opera lui Pietro da Cortona, ilustrată
Arhitectură barocă () [Corola-website/Science/303091_a_304420]
-
și respect pentru manierismul gotic francez moștenit. "Maison-Laffitte" ilustrează continua tranziție de la castelul post-medieval al secolului al XVI-lea la vila-casă de vacanță a secolului XVIII. Structura este simetrică, cu ordine diferite aplicate pe fiecare etaj, în general în forma pilaștrilor. Frontispiciul, acoperit cu un acoperiș înalt, are o plasticitate remarcabilă, tot ansamblu se poate citi astfel ca un întreg tridimensional. Întreaga structură este lipsită de efectul decorațiilor excesive, atât de tipic Romei contemporane. Influența barocului italian este redusă în domeniul
Arhitectură barocă () [Corola-website/Science/303091_a_304420]
-
Halevy în perioada 1926-1935. Ca stil arhitectonic, sinagoga este un amestec de baroc și rococo. Edificiul are o boltă semicilindrică, cu o structură de lemn cu rabiț pe șipci și trestie. Fațada principală de pe latura de vest este încadrată de pilaștri adosați. La etaj se află ferestre mari arcuite în plin cintru. În interior se află un candelabru impresionant. Suprafața sinagogii este de 715 m².
Sinagoga Mare din București () [Corola-website/Science/317403_a_318732]
-
de marmură protejate de o copertina despre care se crede că ar fi opera aceluiași atelier de feronerie care a executat marea copertina în formă de scoică de la peronul Palatului Cantacuzino - „Nababul” de pe Calea Victoriei (actualul Muzeu Enescu); fațadele ritmate de pilaștri colosali, grupul statuar alcătuit din doi "putti" - doi amorași din ghips care susțin un scut baroc pe care se presupune că ar fi figurat monograma proprietarului; decorațiile de fațadă cu frunze de laur și ghirlande care încadrează câte un mănunchi
Ion Nanu-Muscel () [Corola-website/Science/331608_a_332937]
-
turn-clopotniță de formă octogonală în partea de nord, având la colțuri patru balcoane din lemn. Pereții exteriori sunt susținuți de contraforturi în trepte care se înalță până la cornișă. Nava centrală și cea transversală au acoperișul în două ape, susținut de pilaștri. Altarul are forma semicirculară în interior și poligonală în exterior. Intrarea în biserică se face pe latura de est, printr-un portal cu muluri în stil neogotic. Ușa de la intrare este ornamentată cu fier, având în timpan un basorelief în
Biserica Sfântul Ioan din Sibiu () [Corola-website/Science/324059_a_325388]
-
boltă semicilindrică peste naos. Intrarea în biserică se făcea prin latura de vest, vechea intrare de pe latura de sud, acoperită după strămutare, fusese împodobită cu un ancadrament sculptat. Naosul era despărțit de pronaos printr-un perete cu fante susținute de pilaștri sculptați. Îmbinările grinzilor erau în coadă de rândunică iar consolele erau proeminente, cu retrageri în trepte. Acoperișul din șiță a fost schimbat în 1950 cu unul din țiglă iar turnul clopotniței, svelt, avea foișorul frumos cioplit.
Biserica de lemn din Berghin () [Corola-website/Science/315836_a_317165]
-
fi reînhumate în cripta din biserică. Biserică este o construcție solidă din piatră și cărămidă groasă. Stilul arhitectural aparține epocii decadente moldovenești, cu planul în formă de cruce, cu multe motive ce o face deosebită, între care și cei patru pilaștri cu capiteluri ionice de la intrare ce susțin un fronton în formă triunghiulara, motive asemănătoare Palatului Sturzeștilor. La intrare, deasupra pronaosului, se află o turla ce servește de clopotnița, iar deasupra naosului se găsește o calota mare. Cupola bisericii este rotundă
Biserica domnească din Ruginoasa () [Corola-website/Science/300075_a_301404]
-
mai strălucite monumente ale vechii noastre arhitecturi, iar pentru Crimca un titlu veșnic de glorie”". Biserica este construită din piatră, având un soclu din bucăți mari de piatră cioplită, așezate în trepte. Fațadele bisericii sunt lucrate din piatră brută, pe când pilaștrii cu rol decorativ sunt alcătuiți din blocuri de piatră cioplită și șlefuită. Pe la mijlocul înălțimii pereților, edificiul este împărțit în două registre de un brâu-torsadă din piatră cu trei tori răsuciți alternativ ca o funie, acest motiv fiind originar din Orientul
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
este împărțit în două registre de un brâu-torsadă din piatră cu trei tori răsuciți alternativ ca o funie, acest motiv fiind originar din Orientul Apropiat (Caucaz sau Armenia). În plan vertical, fațada este împărțită în zece panouri realizate prin opt pilaștri clădiți din blocuri masive de piatră și sprijiniți la bază de contraforturi. Sub cornișă, între acești pilaștri se află două șiruri de arcaturi în acoladă, dintre care unul este puțin reliefat față de suprafața zidului, iar celălalt bogat ornamentat cu modele
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
funie, acest motiv fiind originar din Orientul Apropiat (Caucaz sau Armenia). În plan vertical, fațada este împărțită în zece panouri realizate prin opt pilaștri clădiți din blocuri masive de piatră și sprijiniți la bază de contraforturi. Sub cornișă, între acești pilaștri se află două șiruri de arcaturi în acoladă, dintre care unul este puțin reliefat față de suprafața zidului, iar celălalt bogat ornamentat cu modele florale. Turla bisericii are o formă rotundă în interior și octogonală în exterior, ea remarcându-se prin
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
ridicat decât cel al pridvorului. Spațiul interior al pronaosului este împărțit în două de un arc median transversal, care separă două calote inegale ca dimensiuni. Pronaosul este separat de naos printr-un perete străpuns de trei arcade sprijinite pe doi pilaștri poligonali masivi. Naosul are formă dreptunghiulară, având absidele laterale semicirculare înscrise în grosimea zidurilor. Deasupra naosului se află o turlă înaltă sprijinită pe pandantivi. Între naos și altar se află o catapeteasmă nouă, din lemn de stejar. În părțile laterale
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
construite din piatră brută de carieră, având o grosime de 1,7 metri și o înălțime de aproximativ 11 metri. În exterior, zidurile sunt sprijinite de contraforturi puternice. În interior, pe ziduri se întinde un drum de strajă susținut de pilaștri uniți prin arcade; la partea superioară se află un șir de metereze înguste. În cele patru colțuri ale incintei se află turnuri de apărare înalte și masive. În exterior, acestea sunt susținute pe cele două laturi de contraforturi. Accesul în
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
un caz de neconcordanță perfectă între reprezentarea pictată și edificiul existent în realitate este întâlnit la Streisângeorgiu, în tabloul votiv din 1408, unde biserica este înfățișată cu un turn la vest de naos, deși de fapt turnul, sprijinit parțial pe pilaștri de piatră, se află în interiorul acestui compartiment. În faza sa inițială, biserica din Leșnic își găsește cea mai apropiată analogie în ctitoria de la Sânpetru. Ea se înscrie în șirul valoroaselor creații artistice medievale ale românilor din Transilvania.
Biserica Sfântul Nicolae din Leșnic () [Corola-website/Science/321573_a_322902]
-
are plan în formă de cruce, remarcându-se prin claritate, simplitate și simț al proporțiilor. Arhitectul său, Avram I. Melnikov (1784-1854), a construit catedrala în stilul clasicismului târziu. Biserica are o cupolă înaltă de 50 m, care este susținută de pilaștri corintici. Spațiul interior este iluminat prin multe ferestre. Slujba de sfințire a catedralei a fost oficiată în limbile bulgară și română, apoi în limba slavonă. Interiorul catedralei a fost pictat în perioada 1912-1914 de către I. Piskarov în stil romantic (după
Bolgrad () [Corola-website/Science/298605_a_299934]
-
pornit din cauza neglijentei lucrătorilor care reparau acoperișul a cuprins întreaga basilica. Alături de alte biserici din Romă, aceasta și-a păstrat caracterel ei primitiv timp de 1435 de ani. Întreaga lume a contribuit la renovarea acesteia. Viceroy al Egiptului a trimis pilaștri de alabastru, tarul Rusiei a trimis prețioasele malafituri din tabernacol. Lucrările de pe fațada principala, îndreptată spre Tiber, au fost terminatede către Guvernul Italian, care a și declarat-o monument național. Interiorul pereților navei sunt așternuți cu mozaicuri pe două rânduri
Bazilica Sfântul Paul din afara Zidurilor () [Corola-website/Science/329199_a_330528]
-
se compune din trei niveluri de arcade suprapuse, având deasupra o platformă pe care se înalță un atic foarte înalt, prevăzut cu ferestre la intervale regulate. Arcadele sunt încadrate de semicoloane dorice, ionice și corintice, în timp ce aticul este împodobit cu pilaștri corintici. Fiecare arc de la al doilea și al treilea etaj era ornat cu statui, probabil reprezentând divinități și alte personaje ale mitologiei greco-romane. În jurul părții de sus a aticului se aflau 240 de catarge dispuse în corbel. Acestea susțineau un
Colosseum () [Corola-website/Science/305641_a_306970]
-
au păstrat stilul gotic. Bolțile în stil gotic au fost distruse și înlocuite cu un tavan, doar deasupra balconului unde se află corul se mai află o boltă semicilindrică. În biserică se află trei altare de dată relativ recentă: Pe pilaștrii interiori sunt amplasate statuile diferiților sfinți care se bucurau de o cinstire specială din partea maicilor. Un element inedit îl constituie inscripția de deasupra arcului de triumf, care amintește de binefăcătoarea bisericii, împărăteasa Maria Terezia. Literele textului latin, marcate cu roșu
Biserica ursulinelor din Sibiu () [Corola-website/Science/317092_a_318421]
-
de pe latura nordică, deși ancadramentele lor din piatră, cu arcadă se păstrează până astăzi. În 1947 se adaugă pe latura dreapta un turn clopotniță a cărui semicupolă se sprijină pe coloane scurte. Această construcție târzie tulbură simetria fațadei împărțită prin pilaștri cu capitel, în trei registre verticale.
Biserica „Schimbarea la față” din Constanța () [Corola-website/Science/334845_a_336174]
-
din lemn tare, o strană arhierească precum și tabloul ctitorilor pictat în ulei pe pânză. Biserica are formă de navă (corabie). Acoperișul este în formă de șarpantă învelit cu tablă galvanizată. Pe părțile laterale ale pereților exteriori se află câte trei pilaștri fictivi cu capiteluri murale, dispuși simetric, deasupra cărora se află un brâu alcătuit din mai multe linii drepte. Sub streașină, biserica este înconjurată de un brâu mural, dințat la bază. Biserica are trei ferestre: câte una pe fiecare parte a
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Voinești () [Corola-website/Science/318852_a_320181]
-
și întărită pe arcuri transversale. Deasupra pronaosului se înalță turla clopotniței de formă pătrată cu patru ferestre în arc bizantin și cu acoperișul în cupolă, în formă de bulb cu o cruce în vârf. Pronaosul este despărțit de naos prin pilaștri aflați la nivelul zidurilor pe care se reazemă arcul de boltă despărțitor. Naosul are formă circulară, cu diametrul de 8,75 m și are o calotă semisferică care se sprijină pe arcuri de boltă transversale. Pe latura de nord a
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Voinești () [Corola-website/Science/318852_a_320181]
-
Registrul inferior are săpate nișe dreptunghiulare cu colțurile rotunjite. În zilele noastre, după decapare, s-a constatat că registrul superior a fost și el împodobit cu nișe scurte cu marginea superioară în arc de cerc, despărțite unele de altele prin pilaștri. Ele au fost umplute și netezite ulterior, când fațadele bisericii au fost tencuite și date cu var. S-a constatat, de asemenea, că, la origine, altarul, naosul și pronaosul au avut un parament de cărămidă aparentă alternând cu benzi tencuite
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
că în acest spațiu era montat un orologiu menit să măsoare „cursul proceselor”. Exteriorul clădirii are influențe urbane, iar corpul central este construit într-un stil al Renașterii franceze. Partea centrală a fațadei este puțin decroșată și marcată de șase pilaștri puternici. Sub bolțile construcției, deasupra intrării principale, sunt amplasate șase statui alegorice, care semnifică (de la stânga la dreapta): "Atenția, Vigoarea, Legea, Justiția, Elocința" și "Adevărul", sculptate de Carol Storck, Frederic Storck, Wladimir Hegel și George Vasilescu. Alte două statui, care
Palatul de Justiție din București () [Corola-website/Science/307283_a_308612]
-
accentul pe aspect, nu pe comoditate. Formele mobilierului sunt rectangulare. Scaunele au spătarele drepte, picioarele masive. Patul este caracteristic stilului: are două spătare inegale, curbate spre exterior. Sunt preferate și paturile drepte, dar care au cele două spătare prevăzute cu pilaștri în formă de cariatide. Mesele sunt în general rotunde și susținute de un stâlp central care se încheie cu trei picioare în partea inferioară. Același tip de ornamente îl întâlnim și la mobilă: picioarele meselor, scaunelor și suporturile au forme
Stil Empire () [Corola-website/Science/325993_a_327322]
-
un chenar de piatră sculptat, cu profile întretăiate. Aceasta este o sală cu o lungime de aproape 16 m și o lățime de aproape 9 m, cu pardoseală din cărămizi hexagonale. Ea are șase bolți în ogivă, sprijinite de doi pilaștri puternici, aflați în axul central al camerei și de console de piatră cioplită aflate pe pereți. Cele două coloane sunt din piatră și au secțiune octogonală; ele sunt decorate la mijloc cu un brâu împletit moldovenesc. La partea inferioară, coloanele
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]