903 matches
-
dă motiv să te visez... X. SONET 51, de Mihaela Tălpău , publicat în Ediția nr. 2096 din 26 septembrie 2016. William Shakespeare (trad. adapt.) Astfel că dragostea - îndepărtându-se -, încetinește pasul unui cal ce-mi simte respirația greoaie și din pinteni slaba-mi fire: de ce-aș fugi-n galop, de ce-aș înviteza timpul făr’ egal când el de tine mă rupe, întristându-mă-n topire Dar, oh, ce scuză-mi va găsi la-ntoarcerea-mi acasă când orice iuțeală
MIHAELA TĂLPĂU [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
născând necehezând ca focul va arde-a timpului drum dânsul iar dragostea o scuză a iubirii va fi, ... Citește mai mult William Shakespeare(trad. adapt.) Astfel că dragostea - îndepărtându-se -, încetinește pasul unui calce-mi simte respirația greoaie și din pinteni slaba-mi fire:de ce-aș fugi-n galop, de ce-aș înviteza timpul făr’ egalcând el de tine mă rupe, întristându-mă-n topireDar, oh, ce scuză-mi va găsi la-ntoarcerea-mi acasăcând orice iuțeală-m va părea
MIHAELA TĂLPĂU [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
animal în spate, eu însumi, obosit și trist i-apăs cu ale mele sentimente-albastre crupa-i curbată, genunchii înmuiați în glodul ist știind că la galop nu-l vreau spre astre Nici de-l provoc rănindu-l cu-al meu pinten nu-l pot mișca cu furia-mi degrabă cu-n icnet îmi răspunde, și e sprinten, ca un cuțit în inimă-mi se-ngrabă Cu același geamăt mintea-mi se trezește: mărind distanța dintre noi, bucuria-ndată putrezește Sonnet 50 How
MIHAELA TĂLPĂU [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
atâtea altele, va sfârși într-un strălucitor eșec (Gladiator, Ultima șarjă II): Ce nechezat răsună-n univers? / E spațiul dens de strigăte de luptă, / Iar timpul alterat de-un anotimp pervers / E plin de-amărăciuni și gustul de cucută.// Dai pinteni și te-arunci în cercul cel de foc, / Iar îndrăzneala nu cunoaște marjă, / Lipsit de scut, lipsit și de noroc, / Un cavaler în ultima sa șarjă! (Ultima șarjă II). Solilocviile resemnării Privit de aici, de jos, din praful ce nu
VASILE BURLUI-SOLILOCVII de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374358_a_375687]
-
micul ger Și de-aceea stau stingher Și privesc apa-nghețată. Deodată, din poiată Iese țanțoș, fără veste, Un voinic ca din poveste. Pieptul și-l împinge-n față, Creasta-i ’naltă și măreață, Coada neagră, răsfirată Și privirea tulburată, Pintenii aruncă stele Iar la gât, două mărgele. Clonțul, care e curbat, Îl deschide-ntr-un cântat: „Cu-cu-ri-gu !” țipă rar, Că găinile tresar. Și din aripi bate, bate, Mai s-alunece pe spate ! Apoi mărunțel pășește, Sub el bruma se topește
VOINICUL DIN OGRADĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374509_a_375838]
-
mărul auzind așa o cuvântare, îi spuse molcom dup-o cugetare : Culege fructele-mi coapte de soare și mergi și punele-n vânzare ! Ia banii, mergi la ăi prieteni, dar grijă ai ca să ”n-ajungi la pepeni!”! Culese merele, dădu din pinteni, pe măr îl părăsi pentru prieteni. Matur fiind veni din nou la măr, spășit și fără nici un chior... Prietene, îi spuse în răspăr : n-am bani, poți fi de ajutor ? N-am casă, de curând m-am însurat, mi-ai
MĂRUL de NELU PREDA în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371304_a_372633]
-
giorni E le notti mie son Coppie di piante ed animali, Stipati în contenitori a tenuta stagnă. LUNA PARK Am paharul meu cu rom vechi Și cubul de gheață ce se scufundă cu încetinitorul În tristețea unui bolero cu lovituri pinteni În pântecele acestei seri de aprilie. Îmi spun și sunt gata Să dau la schimb cu sacul de linte, Toți căluții din caruselul în care mă învârt. Cu viața în brațe. Din sala de repeții se aude violonistul Exersând pe
MONADE (2) – POEME BILINGVE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374941_a_376270]
-
animal în spate, eu insumi, obosit și trist i-apăs cu ale mele sentimente-albastre crupa-i curbata, genunchii înmuiați în glodul ist știind că la galop nu-l vreau spre astre Nici de-l provoc rănindu-l cu-al meu pinten nu-l pot mișca cu furia-mi degrabă cu-n icnet îmi răspunde, si e sprinten, ca un cuțit în inima-mi se-ngrabă Cu același geamăt mintea-mi se trezește: mărind distanță dintre noi, bucuria-ndată putrezește Sonnet 50 How
SONET 50 de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373843_a_375172]
-
imagini care au traversat secolele și au făcut istorie. ... II. GABRIELA CĂLUȚIU-SONNENBERG - EIVISSA - IBIZA SAU INSULA ALBĂ, de Gabriela Căluțiu Sonnenberg , publicat în Ediția nr. 2328 din 16 mai 2017. Întâmplarea și norocul fac să locuiesc aproape de Cabo San Antonio ˗ pintenul continental cel mai apropiat de Insulele Baleare și de subgruparea ei, cunoscută sub numele de Insulele Pitiuse (Ibiza, Formentera și o sumă de insule mai mici).). În ciuda acestei împrejurări propice întrerprinderii unei scurte escapade de weekend, abia după 18 ani
GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG [Corola-blog/BlogPost/375306_a_376635]
-
în capacitatea unui loc situat la o distanță așa de neglijabilă de a-mi provoca provoace surprize, căci, la drept vorbind, dacă aș putea rula cu mașina ... Citește mai mult Întâmplarea și norocul fac să locuiesc aproape de Cabo San Antonio ˗ pintenul continental cel mai apropiat de Insulele Baleare și de subgruparea ei, cunoscută sub numele de Insulele Pitiuse (Ibiza, Formentera și o sumă de insule mai mici).). În ciuda acestei împrejurări propice întrerprinderii unei scurte escapade de weekend, abia după 18 ani
GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG [Corola-blog/BlogPost/375306_a_376635]
-
mă scape din aria nepotrivită? Dar ce minune amândouă, ce primenire fără seamăn să-ncerci întruna trupuri noi, și pe pământul ferm, și-n leagăn! să-ntind numai un vârf italic s-atingă marea, s-o dezmierd, ori cu un pinten să mă pierd de tot pământul de sub talpă? versul e-adânc, țărâna caldă. PRIMENIRE Ce veselie în acidul serii când silitorul ceas de sărbătoare ar vrea s-adune pâinea lângă sare, și o așteaptă bob cu bob să pice din
PRIMENIRE de ELISABETA ISANOS în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375486_a_376815]
-
m-a pocnit în cap, altul în stomac și în față, apoi m-au luat la picioare din toate părțile! - Trebuie să fi văzut ceva? - Vag. Indivizii purtau niște blugi albastru-spălăciți și cisme maro, dintre acelea cum poartă cawboy-ii, cu pinten la spate! Îl sun pe căpitan, îi povestesc pe scurt pățania lui Voquin, care îl surprinde și îmi promite să trimită o echipă medicală. Sunt cinci indivizi, un medic, un asistent și trei brancardieri. Medicul îi taie cămașa cu o
DRUMUL APELOR, 17 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375494_a_376823]
-
de dezvoltarea urbană, deci și de restaurarea și de întreținerea unor obiective, între care castelul îi dădea cea mai mare bătaie de cap. Începuse deja acolo lucrările, îi informase încă înainte de a ajunge sus, căci castelul era construit pe un pinten de deal deasupra Mureșului, dar din lipsă de fonduri se descurca greu. Tocmai aștepta niște parale de la Ministerul Culturii, deoarece castelul fusese de mult declarat monument istoric, bani despre care îl înștiințase recent, neoficial, că, în fine, s-ar fi
CAMEEA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375501_a_376830]
-
dânsul după ce episodul cu cameea se consumase, îi propusese după oarecare vreme să iasă împreună pe terasă. Afară începuse ușor să se însereze. Terasa era de fapt o mică esplanadă cu parapet din piatră clădită la capăt, dincolo de care versantul pintenului de deal, încununat pe culme cu minunatul castel, cobora abrupt până la malul Mureșului. De sus, pe deasupra coroanelor arborilor ce se înălțau avide spre lumină, privirilor li se oferea o vastă panoramă a văii și a cursului de apă. Am mai
CAMEEA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375501_a_376830]
-
ca dovadă că nici nu-i recunoscu prima oară. Era un tip puțin mai înalt decât căpitanul și cam de aceeași vârstă cu el, îmbrăcat în blugi bleumarin, o geacă de piele și încălțat într-o pereche de ciocate cu pinteni, asemănătoare cu ale lui Tutoi. Avea părul cărunt, lung și prins în coadă, mirosea a JAGUAR Classic Black. Fața luminoasă cu ochii albaștri, strălucea în ton cu dantura albă de porțelan, când îi vorbea și îi zâmbea. Cercelul de argint
CĂPITANUL VASILE (7) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372368_a_373697]
-
și de-a lungul traseelor se întind pajiști cu plante de câmp: smirdari, margarete și iarbă de bumbac, ... XVI. RUINELE CASTELULUI MONTAIGLE, de Tatiana Scurtu Munteanu, publicat în Ediția nr. 752 din 21 ianuarie 2013. Asezându-se cu mândrie pe un pinten stâncos, în inima sălbaticiei, ruinele castelului Montaigle par să vină direct dintr-o legendă medievală. Acestea ocupă vârful unui masiv calcaros, întinzându-se de la est la vest, la o cotă medie de 160 de metri, la confluenta râurilor MolignAee și
TATIANA SCURTU MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/372354_a_373683]
-
de grandoare și nici de frumusețe, dar caracterul sau impresionant a contat, fără îndoială, mai puțin în ochii oamenilor din trecut, care îi apreciau mai mult posibilitățile naturale de apărare. Uneltele din silex găsite în fisurile de pe flancul sudic al pintenului sugerează că zona a fost ocupată încă din vremuri preistorice, cum este cazul sitului cunoscut sub numele de Rocile Montaigle, loc în care arheologii efectuează săpături mai bine de un secol. În 1867, geologul Ed. Dupont a fost însărcinat de
TATIANA SCURTU MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/372354_a_373683]
-
preistorice, cum este cazul sitului cunoscut sub numele de Rocile Montaigle, loc în care arheologii efectuează săpături mai bine de un secol. În 1867, geologul Ed. Dupont a fost însărcinat de guvernul ... Citește mai mult Asezându-se cu mândrie pe un pinten stâncos, în inima sălbaticiei, ruinele castelului Montaigle par să vină direct dintr-o legendă medievală. Acestea ocupă vârful unui masiv calcaros, întinzându-se de la est la vest, la o cotă medie de 160 de metri, la confluenta râurilor MolignAee și
TATIANA SCURTU MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/372354_a_373683]
-
de grandoare și nici de frumusețe, dar caracterul sau impresionant a contat, fără îndoială, mai puțin în ochii oamenilor din trecut, care îi apreciau mai mult posibilitățile naturale de aparare.Uneltele din silex găsite în fisurile de pe flancul sudic al pintenului sugerează că zona a fost ocupată încă din vremuri preistorice, cum este cazul sitului cunoscut sub numele de Rocile Montaigle, loc în care arheologii efectuează săpături mai bine de un secol. În 1867, geologul Ed. Dupont a fost însărcinat de
TATIANA SCURTU MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/372354_a_373683]
-
mult vreme. Începu să râdă: "-Da...am cal... Trase ușor de hat și calul făcu câțiva pasi.Apoi se întoarse. "-Sunt sus,în Piatră Mare...Și...ai grijă cu soarele asta...E periculos...și păcat de sani.Sunt frumoși!" Dădu pinteni calului și acesta încerca să urce spre Familiar. Ea îl privi până când El devenise doar o umbră printre copacii deși. El întoarse o dată capul înapoi și un gând răzleț îi răzvrăti sângele. Dar se razgandi.O femeie chiar și aceea
POVESTE DE DRAGOSTE(1) de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371188_a_372517]
-
legământ cu diavolul care nu poate fi rupt! E zadarnică încercarea ta, fiule! Poartă-ți pașii pe unde ai venit, că dacă te prinde noaptea, te vor ajunge dracii din urmă! Ha, ha, ha! Enervat de obrăznicia babei principele dădu pinteni calului și se opri în fața ei. - Ascultă afurisit-o, dacă refuzi să-mi îndeplinești porunca, te voi arde de vie. - Nu înțelegi, nepricopsitule, că există un pact cu diavolul! Tu ești stăpân peste pământurile tale, dar vrăjile mele depășesc poruncile
SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345942_a_347271]
-
din nou principele înnebunit de strălucirea metalului prețios, încât nici de dracul nu se mai temea. - L-ai descoperit cu ajutorul meu. Deja jumătate îmi aparține prin jurământ! - Cu sau fără voia voastră voi lua comoara! și plin de curaj dădu pinteni calului răsturnând diavolul. Acesta nu se supără, ba chiar se tăvăli pe jos de râs de îndrăzneala principelui: - Tare grăbit mai ești să ajungi în împărăția mea! Te aștept cu plăcere în cazanul cu smoală clocotită! Ha, ha, ha! răsună
SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345942_a_347271]
-
fi iazul acela sau a secat? Ia să văd! Poate dau peste vreo comoară și nu mă întorc cu mâna goală! Sau chiar descopăr ascunzătoarea acelui legendar castel și dau de aurul ascuns!” Zâmbi satisfăcut de ideea năzdrăvană și, dând pinteni calului, se îndreptă către adâncurile pădurii. Hoinări la întâmplare, ascultând foșnetul codrului și trilul melodios al păsărelelor în liniștea sufletească ce-l cuprinsese. Stejarii seculari făceau parcă parte din familia lui. Ajunse la un iaz acoperit aproape în totalitate de
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347246_a_348575]
-
fi iazul acela sau a secat? Ia să văd! Poate dau peste vreo comoară și nu mă întorc cu mâna goală! Sau chiar descopăr ascunzătoarea acelui legendar castel și dau de aurul ascuns!” Zâmbi satisfăcut de ideea năzdrăvană și, dând pinteni calului, se îndreptă către adâncurile pădurii. Hoinări la întâmplare, ascultând foșnetul codrului și trilul melodios al păsărelelor în liniștea sufletească ce-l cuprinsese. Stejarii seculari făceau parcă parte din familia lui. Ajunse la un iaz acoperit aproape în totalitate de
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347253_a_348582]
-
căpitanul Arnăutu cercetează împrejurimile. În depărtări vede un vârf înalt, pleșuv, a cărui culme joacă într-un orizont confuz în arșița zilei. CĂPITANUL ARNĂUTU: (către căpitanul Sasu) Acolo trebuie să fie palatul! CĂPITANUL SASU: Până acolo e cale lungă printre pinteni stâncoși, cascade, văi cu râuri repezi ale căror ape se rostogolesc într-un zgomot infernal în prăpăstii. CĂPITANUL ARNĂUTU: (cu entuziasm) Ăsta-i Regatul lui Dracula! CĂPITANUL SASU: Și al urmașilor săi! CĂPITANUL ARNĂUTU: Și noi suntem din neamul său
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]