290 matches
-
și n-au nici un ban. După cum am și făcut. La nuntă a venit Vasilică care făcea armata la Re-tul 13 și Costică și Mitiță în clasa a III-a la școala normală. Toți frați de-a Eugeniei. La școala din Pipirig era învățător și director Petre Gheorgheasa, coleg de clasă cu N.Stoleriu și cu șotia sa Raveica, care trăiește și azi în comuna Portărești, județul Dolj. Pentru că n-au venit până la miezul nopții la nuntă, atunci nașul Neculai Stoleriu a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Când m-am dus la Iași pentru gr. II în gara Iași m-am întâlnit cu Toma Gh. învățător de la Cârligi din jud. Roman, absolvit cu 2 ani înaintea mea și coleg de clasă cu cumnatul meu de la Boboești, com. Pipirig, jud. Neamț Costică a Tacu de loc din Miroslovești, jud. Suceava. Ne-am sfătuit și am luat o odăiță cu chirie de la un crâșmar de la hala cea mare. Acolo aveam și mâncare și vin bun. Eu citeam din Istoria Pedagogiei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
căsătorit în 14 Noiembrie 1910 până la 26 febr.1924. Când ne-am mutat în casa noastră pe Vale și unde Eugenia a născut o copilă care a botezat-o Rozina fiica Mariei și a lui Costică Tacu de la Boboești, com. Pipirig, jud. Neamț, și i-a pus numele de Aurora, căreia noi îi zicem Lolica. În 1924 Inspectorul General Școlar, Alexandru Ghiorghiu de la Piatra Neamț, însoțit de Revizorul de cl. I, Constantin Mălinescu, al jud. Suceava, care a fost ca un părinte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
el a râs și a spus: "Pe lângă hoți de buzunare, în București mai sunt și oameni de treabă". Și ducându-mă într-o vară la București la Preotul Virgil Tacu, fiul cumnatului meu Costică A. Tacu din satul Boboești, com. Pipirig, jud. Neamț, ce locuia în casa parohială a bisericei Mavrogheni, m-am întâlnit cu profesorul S. Mehedinți, care scos din casa sa str. Dtrie Racoviță, nr.12, i-au dat ori Mitropolitul ori Patriarhul, o odăiță ori două în care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
soția lui Iorga, cea dintâi, a înmormântat-o preotul Gheorghiță Maxim de la biserica Sf. Neculai din Buzești, care ține în căsătorie o nepoată de-a soției mele, pe Rozina, fiica Mariei și învățătorului Costică A. Tacu din satul Boboești, com. Pipirig, jud. Neamț. Și atunci la înmormântare au spus și fata și băiatul: Noi suntem părinte amândoi copiii lui N. orga pe care ne-a lăsat pe drumuri, muritori de foame, pe mama Maria și pe noi și știe Bunul Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
umbră de om din cât a fost el de voinic și a zis: "Uite dle Rădășanu n-a avut unde se băga tuberculoza! S-a băgat în trupul meu voinic". Și când ne-am întors înapoi din satul Boboești, comuna Pipirig și am trecut prin Vânători, la școală era o cruce cu o batistă albă și un felinar. Și Vasile Știrbu cel voinic și de treabă și omănos, închisese ochii lui cei negri și frumoși pe veșnicie ! Și din Nigotești ne-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
a spus: Acela e învățătorul Ghiorghiță N.Rădășanu de la Bogata." Pe Costică Maxim și cu soția sa Elisabeta, i-am cunoscut la logodna Rozinei, fiica lui cumnatu Costică A.Tacu din Miroslăvești care acum era învățător în satul Boboești comuna Pipirig, județul Neamț, unde în vremea aceia, Costică Maxim era director de fabrică în Boboești. Și Rozina Tacu s-a logodit cu seminaristul Ghiorghiță Maxim a baciului din Bivolari. Și în ziua nunții Rozinei, când Costică Maxim și cu soția sa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
seamă ale poporului nostru; După predominanța elementului de tradiție , se disting sate izolate și alungite (Dămuc, Ceahlău), care au fost influențate în mică măsură de exterior care mai păstrează portul popular (Bicaz Chei, Borca, Fărcașa, Grințieș) sau ocupații casnice tradiționale (Pipirig, Vânători, Neamț). La unele din sate se mai păstrează morile de apă și cele acționate de vânt, piua de bătut sumanele (Borca) iar în altele sunt muzee și colecții muzeale bine conservate ce pot fi vizitate de turiști în orice
PROFILUL GOSPOD?RIEI ??R?NE?TI ?I A SATULUI NEM?EAN DIN ZONELE CU POTEN?IAL AGROTURISTIC by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83109_a_84434]
-
și a literaturii române. ION CREANGĂ ă1839-1889) "Sunt născut la 1 martie 1837 în satul Humulești, județul Neamțului, Plasa de Sus, din părinți români: Ștefan a lui Petrea Ciubotariul din Humulești și soția sa Smaranda, născută David Creangă, din satul Pipirig, județul Neamțului..." Data înscrisă de mâna lui Creangă în Fragment de biografie și acceptată de mulți istorici literari e contestată de alți cercetători, care afirmă că povestitorul s-a născut, de fapt, la 10 iunie 1839, conform singurului document autentic
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
dese în râu, el și vărul său au dislocat o stâncă, aceeasta rostogolindu-se și distrugând casa Irinucăi. După ce fug din Broșteni și locuiesc o vreme la Borca, cei doi copii pornesc mai departe, către casa lui David Creangă din Pipirig. După o călătorie prin Carpații Occidentali, cei doi băieți ajung în sat, unde sunt primiți de Nastasia, soția lui David. Ea îi vindecă de râie folosind un alt leac băbesc, un extract de mesteacăn. Al doilea capitol: Al doilea capitol
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Nou , prilejuri de petrecere si sarbatoare continue.Mama lui Nică își dorea foarte mult ca fiul ei să ajungă preot, motiv pentru care insista ca Nică să continue școala. O ajută tatăl ei și bunicul lui Nică, David Creangă din Pipirig, care îl duce pe băiat la școala din Broșteni. Acolo, Nică și vărul lui, Dumitru, stau în gazdă la o femeie săracă, Irinuca, a cărei unică avere erau: ―cocioaba de pe malul stâng al Bistriței, bărbatul, fata și boii din pădure
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
sunt primiți la școală. Prin urmare, ei hotărăsc ―să se răzbuneși prăvălesc o stâncă peste casă, gardul și caprele Irinucăi. Văzând paguba, cei doi copii se sperie și fug cu pluta pe Bistrița până la Borca și apoi la bunici, în Pipirig. Bunica i-a vindecat de râie iar bunicul ―fără vorbă, a mulțămit pe Irinuca cu patru galbeni-. Nică a ajuns acasă în Sâmbăta Paștilor iar ―în ziua de Paști am tras un Îngerul a strigat, la biserică, de-au rămas
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
spor de sănătate. Cu toată dragostea, Apostoleanu” La 15 septembrie 1987 din Iași, sosea la Bârlad o vedere cu imaginea Teatrului Național, foto M. Volbură : « Iubite domnule Mânăstireanu, În sfârșit, după o călătorie plăcută și reconfortantă, de 12 zile, pe la Pipirig și Tg. Neamț am ajuns acasă, sănătos. Am revăzut locuri frumoase și am locuit pe la rude. Vii mulțumiri pentru felicitările primite cu ocazia zilei de 11 septembrie, pornite din inimă V. Apostoleanu ». « Dragă domnule Mânăstireanu, Am primt felcitările pentru sărbătorile
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
verdeață care ne împodobea calea, ne ținea umbră și răcoare; în dreapta aveam șesul întins cu perspectiva depărtărilor, cu satele, cu luncile, cu lanurile de pâne printre care se strecurau ac niște șerpi cu solzi de argint: Moldova, Râșca, Topolița, Ozana, Pipirigul, ape de munte năprasnice care dădeau viață câmpiei și bucurie ochilor! O! Prin acele locuri are unde să se desfate vederea și să se umple inima. Dar dacă câmpul era pe acolo mai verde, aerul mai viu și apele mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
măceșul, lemnul câinesc, călinul, păducelul, murul. Pajiștile sunt acoperite de plante ierboase: păișul, ovăsciorul, pirul gras, trifoiul, precum și efemeridele de primăvară: ghioceii, viorelele, toporașii, brebeneii, lăcrămioarele. O vegetație specifică întâlnim în locurile umede, pe lunci, lângă pâraie, bălți, mlaștini: rogozul, pipirigul, stuful, coada calului, papura, izma broaștei, stânjenelul de baltă etc. Pe lângă bălți și mlaștini cresc salcia și răchita, atât spontan cât și prin plantare, în scopul consolidării malurilor și fixării solului. De asemenea, pentru consolidarea și fixarea terenului degradat s-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Fagetalia -Carex tomentosa L. - G., Euras. Frecv., z.st.-se.fa.; L7T5C5U7R9NX, MolinioArrhenathretea, Molinietalia, Molinion, Quercetalia pubescentis -Eleocharis palustris (L.) Roemer et Schultes - G. (HH.), Cosm. Frecv., z.step.-e.bo.; L8TXCXU10RXNX; Phragmitetalia, Caricenion gracilis, Potentillo Polygonetalia *Scyrpus sylvaticus L. (Pipirig) - G., Circ. Frecv., z.st.-se.go.; L7T5C4U9R4N3, Phragmiti - Magnocaricetea, Calthion, Alnion incanae ORD. POALES FAM. POACEAE *Agropyron repens L. (Pir târâtor) - G., Circ. Comună, z.step.-se.fa.; L7TXC7U5RXN8, Artemisietea, Convolvulo - Agropyrion, Potentillo - Polygonetalia, Fr. -Agrostis capillaris L. ssp
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
ceti, de mult aș fi înnebunit cîte am avut pe capul meu (...) Din cărți culegi multă înțelepciune și, la dreptul vorbind, nu ești numai așa, o vacă de muls pentru fiecare". Mamaie (re)confirmă ceea ce bunicul scriitorului, David Creangă din Pipirig, știa: cartea îți aduce mîngîiere și înțelepciune, te deșteaptă și te ferește de nebunie; lipsa de carte, năcăfale multe. Vorbele din tren și cele din cartea lui Ion Creangă sînt, într-o altă ordine, cel mai bun comentariu la concluziile
Raport despre starea cărții by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/7420_a_8745]
-
pentru dezvoltarea rețelelor. Astfel, a fost pusă în funcțiune rețeaua de distribuție din localitatea Chizătău, a fost executată o extindere de conductă pe str. Tulnicului, str. Buftea și Bd. Revoluției din Timișoara, s-a efectuat racordarea la rețea a cartierului Pipirig din Caransebeș. Din categoria lucrărilor de modernizare a instalațiilor și echipamentelor pot fi menționate nouă S. R. M.-uri în Timișoara și una în localitatea Giroc. MARIUS Horescu Sancțiuni aspre l Combaterea dopajului în sport Prin Legea nr. 552/17
Agenda2005-03-05-general3 () [Corola-journal/Journalistic/283276_a_284605]
-
despre lume. Debutul narațiunii e timid și pedestru. Însoțit de un prieten, naratorul începe, în ziua de 6 iulie (sic!) a unui an care nu contează, traseul clasic al excursioniștilor la mînăstirile din Moldova, călătorind la Horaița, Văratic, Secu, Agapia, Pipirig, Șeștina, Broșteni. Dacă anul excursiei nu are nici o importanță, ceea ce se impune cititorului rămâne atmosfera de vară triumfătoare, uneori toridă, apoi din ce în ce mai blîndă, pe măsura înaintării spre munți. Pe autor îl preocupă propriile sale impresii provocate de peisaje, de oamenii
Provincialul singuratic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5855_a_7180]
-
Ornea Descedența transilvană a lui Ion Creangă nu e deloc o noutate în istoriografia noastră literară. Despre asta a vorbit chiar scriitorul: Cînd am venit eu cu tata și cu frații mei Petrea și Vasile și Nică, din Ardeal în Pipirig, acum șaizeci de ani trecuți, unde se pomeneau școli ca a lui Baloș în Moldova? Doar în Iași să fi fost așa ceva și la mânăstirea Neamțului, pe vremea lui mitropolit Iacob, care era oleacă de cimotie cu noi, de pe Ciubuc
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
să fi fost așa ceva și la mânăstirea Neamțului, pe vremea lui mitropolit Iacob, care era oleacă de cimotie cu noi, de pe Ciubuc Clopotarul de la Mânăstirea Neamțului, bunicul mîne-ta, Smaranda, al cărui nume stă scris și astăzi pe clopotul bisericei din Pipirig. Ciubuc Clopotarul tot din Ardeal știa puțină carte, ca și mine, și apoi a pribegit de-acolo, ca și noi, s-a tras cu bucatele încoace, ca și moș Dediu din Vînători și alți mocani, din pricina papistășiei mai mult, pe
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
la 10 mai 1763, uciderii conducătorilor răscoalei și îngrozitoarelor pedepse care s-au aplicat celorlalți, pînă la nivelul fruntașilor satelor și multora dintre militarii români, sancționați de trupele imperiale". Astfel s-a băjenit, peste Carpați, Ștefan Creangă, oprindu-se în Pipirig, cu turmele sale, parcurgînd, din Ilva Mare, numai 100 km. Au fost bine primiți și s-au așezat. Vrednicul cercetător ieșean Gh. Ungureanu a descoperit, în Catagrafia moldovenească din 1774, pe Ștefan Creangă, cu adaosul profesional bîrsanul, și pe ceilalți
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
prin părțile Neamțului, numele scriitorului humuleștean provenind din familia mamei Smaranda (numai ea fiind o Creangă, fiica lui David), numele tatălui fiind, cum se știe, Petrea Ciubotariul. Dar, o vreme, Ștefan Creangă sau Crengeștii îndeobște n-au stat mult în Pipirig. Vremurile erau aspre, încît au plecat mai departe, în Bucovina, în localitatea Botoșana. Această zonă a Bucovinei fusese răpită Moldovei de către Imperiul austriac, la 1775 prin Pacea de la Kuciuk-Kainargi. Aici era guvernator peste toată Bucovina, chiar generalul Enzenberg, fost înainte
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
Se stabiliseră, aici, în Botoșana, mai mulți Crengești, încît Ștefan s-a apropiat de rude. Apoi teama de a fi extrădat în Transilvania, datorită condiției sale de militar dezertor, l-a determinat, cu siguranță, să revină, cu turma sa, în Pipirig, despărțindu-se, astfel, de rudele sale transilvane spre care plecase pentru a fi împreună. dl Tanco polemizează cu acele opinii care acreditează ideea că Ștefan Creangă s-ar fi stabilit, odată pornit în bejenie, mai întîi la Botoșana și, apoi
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
rudele sale transilvane spre care plecase pentru a fi împreună. dl Tanco polemizează cu acele opinii care acreditează ideea că Ștefan Creangă s-ar fi stabilit, odată pornit în bejenie, mai întîi la Botoșana și, apoi, coborînd, a ajuns la Pipirig. Argumentul că așa-numitul "drum împărătesc" peste Carpați, din Năsăud în Bucovina s-a deschis, de fapt, mai tîrziu e bine utilizat și, de aceea, creditabil. Incursiunile în istoria altor Crengești (Vasile, Chirilă) mi se par, în ordinea chestiunii urmărite
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]