294 matches
-
munte) PASSERIFORMES Alaudidae - Melanocorypha calandra (Ciocârlie de Bărăgan) - Calandrella brachydactyla (Ciocârlie de stol) - Lullula arborea (Ciocârlie de pădure) Motacillidae - Anthus campestris (Fâsă de câmp) Muscicapidae/Turdinae - Oenanthe pleschanka (Pietrar negru) - Luscinia svecica (Gușă vânătă) Muscicapidae/Sylviinae - Acrocephalus paludicola (Lăcar de pipirig) - Acrocephalus melanopogon (Privighetoare de baltă) - Sylvia nisoria (Silvie porumbacă) Muscicapidae (Muscicarpinae) - Ficedula parva (Muscar mic) - Ficedula albicollis (Muscar gulerat) Laniidae - Lanius collurio (Sfrâncioc roșiatic) - Lanius minor (Sfrâncioc cu frunte neagră, Sfrâncioc mic) Emberizidae - Emberiza hortulana (Presură de grădină) REPTILE CHELONIA
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007 (*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264764_a_266093]
-
munte) PASSERIFORMES Alaudidae - Melanocorypha calandra (Ciocârlie de Bărăgan) - Calandrella brachydactyla (Ciocârlie de stol) - Lullula arborea (Ciocârlie de pădure) Motacillidae - Anthus campestris (Fâsă de câmp) Muscicapidae/Turdinae - Oenanthe pleschanka (Pietrar negru) - Luscinia svecica (Gușă vânătă) Muscicapidae/Sylviinae - Acrocephalus paludicola (Lăcar de pipirig) - Acrocephalus melanopogon (Privighetoare de baltă) - Sylvia nisoria (Silvie porumbacă) Muscicapidae (Muscicarpinae) - Ficedula parva (Muscar mic) - Ficedula albicollis (Muscar gulerat) Laniidae - Lanius collurio (Sfrâncioc roșiatic) - Lanius minor (Sfrâncioc cu frunte neagră, Sfrâncioc mic) Emberizidae - Emberiza hortulana (Presură de grădină) REPTILE CHELONIA
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007 (*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258294_a_259623]
-
Săbăoani 7. Dulcești 19. Secuieni 8. Făurei 20. Stănița 9. Gherăești 21. Tămășeni 10. Horia 22. Trifești 11. Icușești 23. Valea Ursului 12. Ion Creangă 4. JUDECĂTORIA TÎRGU-NEAMȚ cu sediul în orașul Tîrgu-Neamț ORAȘE 1. Tîrgu-Neamț COMUNE 1. Agapia 8. Pipirig 2. Bălțătești 9. Răucești 3. Brusturi-Drăgănești 10. Timișești 4. Crăcăoani 11. Țibucani 5. Grumăzești 12. Urecheni 6. Păstrăveni 13. Vînători-Neamț 7. Petricani JUDEȚUL OLT 1. JUDECĂTORIA BALȘ cu sediul în orașul Balș ORAȘE 1. Balș COMUNE 1. Baldovinești 6. Morunglav
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265197_a_266526]
-
Săbăoani 7. Dulcești 19. Secuieni 8. Făurei 20. Stănița 9. Gherăești 21. Tămășeni 10. Horia 22. Trifești 11. Icușești 23. Valea Ursului 12. Ion Creangă 4. JUDECĂTORIA TÎRGU-NEAMȚ cu sediul în orașul Tîrgu-Neamț ORAȘE 1. Tîrgu-Neamț COMUNE 1. Agapia 8. Pipirig 2. Bălțătești 9. Răucești 3. Brusturi-Drăgănești 10. Timișești 4. Crăcăoani 11. Țibucani 5. Grumăzești 12. Urecheni 6. Păstrăveni 13. Vînători-Neamț 7. Petricani JUDEȚUL OLT 1. JUDECĂTORIA BALȘ cu sediul în orașul Balș ORAȘE 1. Balș COMUNE 1. Baldovinești 6. Morunglav
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248764_a_250093]
-
munte) PASSERIFORMES Alaudidae - Melanocorypha calandra (Ciocârlie de Bărăgan) - Calandrella brachydactyla (Ciocârlie de stol) - Lullula arborea (Ciocârlie de pădure) Motacillidae - Anthus campestris (Fâsă de câmp) Muscicapidae/Turdinae - Oenanthe pleschanka (Pietrar negru) - Luscinia svecica (Gușă vânătă) Muscicapidae/Sylviinae - Acrocephalus paludicola (Lăcar de pipirig) - Acrocephalus melanopogon (Privighetoare de baltă) - Sylvia nisoria (Silvie porumbacă) Muscicapidae (Muscicarpinae) - Ficedula parva (Muscar mic) - Ficedula albicollis (Muscar gulerat) Laniidae - Lanius collurio (Sfrâncioc roșiatic) - Lanius minor (Sfrâncioc cu frunte neagră, Sfrâncioc mic) Emberizidae - Emberiza hortulana (Presură de grădină) REPTILE CHELONIA
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268845_a_270174]
-
munte) PASSERIFORMES Alaudidae - Melanocorypha calandra (Ciocârlie de Bărăgan) - Calandrella brachydactyla (Ciocârlie de stol) - Lullula arborea (Ciocârlie de pădure) Motacillidae - Anthus campestris (Fâsă de câmp) Muscicapidae/Turdinae - Oenanthe pleschanka (Pietrar negru) - Luscinia svecica (Gușă vânătă) Muscicapidae/Sylviinae - Acrocephalus paludicola (Lăcar de pipirig) - Acrocephalus melanopogon (Privighetoare de baltă) - Sylvia nisoria (Silvie porumbacă) Muscicapidae (Muscicarpinae) - Ficedula parva (Muscar mic) - Ficedula albicollis (Muscar gulerat) Laniidae - Lanius collurio (Sfrâncioc roșiatic) - Lanius minor (Sfrâncioc cu frunte neagră, Sfrâncioc mic) Emberizidae - Emberiza hortulana (Presură de grădină) REPTILE CHELONIA
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268846_a_270175]
-
Limonium gmelini, iarbă de sărătura - Suaeda confusa ce formează asociații vegetale specifice de sărături. Unele specii de pe malul pârâului Ileana, formează comunități de lizieră cu ierburi înalte, higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin. Aceste comunități conțin speciile: pipirig - Schoenoplectus lacustris, rogoz - Carex vulpina, rogoz - Carex distans, cervană - Lycopus europaeus, cupa vacii - Calystegia sepium, stuf - Phragmites australis, rogoz - Carex riparia, rogoz - Carex hirta, rogoz - Carex acutiformis, lăcrămiță - Catabrosa aquatica, papură - Typha latifolia, ce reprezintă o bună diversificare în componența
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului ROSCI0221 Sărăturile din Valea Ilenei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
Săbăoani 7. Dulcești 19. Secuieni 8. Făurei 20. Stănița 9. Gherăești 21. Tămășeni 10. Horia 22. Trifești 11. Icușești 23. Valea Ursului 12. Ion Creangă 4. JUDECĂTORIA TÎRGU-NEAMȚ cu sediul în orașul Tîrgu-Neamț ORAȘE 1. Tîrgu-Neamț COMUNE 1. Agapia 8. Pipirig 2. Bălțătești 9. Răucești 3. Brusturi-Drăgănești 10. Timișești 4. Crăcăoani 11. Țibucani 5. Grumăzești 12. Urecheni 6. Păstrăveni 13. Vînători-Neamț 7. Petricani JUDEȚUL OLT 1. JUDECĂTORIA BALȘ cu sediul în orașul Balș ORAȘE 1. Balș COMUNE 1. Baldovinești 6. Morunglav
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273531_a_274860]
-
munte) PASSERIFORMES Alaudidae - Melanocorypha calandra (Ciocârlie de Bărăgan) - Calandrella brachydactyla (Ciocârlie de stol) - Lullula arborea (Ciocârlie de pădure) Motacillidae - Anthus campestris (Fâsă de câmp) Muscicapidae/Turdinae - Oenanthe pleschanka (Pietrar negru) - Luscinia svecica (Gușă vânătă) Muscicapidae/Sylviinae - Acrocephalus paludicola (Lăcar de pipirig) - Acrocephalus melanopogon (Privighetoare de baltă) - Sylvia nisoria (Silvie porumbacă) Muscicapidae (Muscicarpinae) - Ficedula parva (Muscar mic) - Ficedula albicollis (Muscar gulerat) Laniidae - Lanius collurio (Sfrâncioc roșiatic) - Lanius minor (Sfrâncioc cu frunte neagră, Sfrâncioc mic) Emberizidae - Emberiza hortulana (Presură de grădină) REPTILE CHELONIA
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271858_a_273187]
-
Centralizatorul fondurilor de vânătoare constituite în județul Neamț" și "Centralizatorul fondurilor de vânătoare constituite în județul Prahova" se modifică și se înlocuiesc cu cele prevăzute în anexa nr. 1. 3. La anexa nr. 3, "Fișa fondului de vânătoare nr. 24 Pipirig" din județul Neamț se abrogă și se introduc două noi fișe, "Fișa fondului cinegetic nr. 24 Hălăuca" și "Fișa fondului cinegetic nr. 52 Domesnic", prevăzute în anexa nr. 2. 4. La anexa nr. 3, "Fișa fondului cinegetic nr. 25 Sinaia
ORDIN nr. 958 din 23 mai 2016 pentru modificarea anexelor nr. 1-5 la Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 193/2002 privind reactualizarea delimitării fondului cinegetic al României în fonduri de vânătoare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272346_a_273675]
-
pentru modificarea tarifelor de gestiune potrivit noilor suprafețe rezultate, conform legii. ... (2) Pentru fondurile cinegetice nr. 24 Hălăuca și nr. 52 Domesnic din județul Neamț, constituite prin prezentul ordin, se încheie contracte de gestionare cu gestionarul fondului cinegetic nr. 24 Pipirig din care acestea au rezultat. ... (3) Pentru calculul tarifelor de gestionare a fondurilor cinegetice rearondate potrivit prezentului ordin se folosesc tarifele unitare, pe categorii de folosință, stabilite pentru fondurile cinegetice cărora noile suprafețe le-au aparținut înainte de modificarea limitelor. ... (4
ORDIN nr. 958 din 23 mai 2016 pentru modificarea anexelor nr. 1-5 la Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 193/2002 privind reactualizarea delimitării fondului cinegetic al României în fonduri de vânătoare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272346_a_273675]
-
categorii de folosință, stabilite pentru fondurile cinegetice cărora noile suprafețe le-au aparținut înainte de modificarea limitelor. ... (4) Contractele de gestionare prevăzute la alin. (2) se încheie pe perioada de gestionare rămasă din termenul de valabilitate al contractului fondului cinegetic 24 Pipirig din județul Neamț, după modelul aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 219/2008 pentru aprobarea modelului-cadru al contractului de gestionare a formei cinegetice de pe suprafața fondurilor de vânătoare, cu modificările și completările ulterioare. ... (5) Câte un exemplar
ORDIN nr. 958 din 23 mai 2016 pentru modificarea anexelor nr. 1-5 la Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 193/2002 privind reactualizarea delimitării fondului cinegetic al României în fonduri de vânătoare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272346_a_273675]
-
din suprafața sitului. Ele se găsesc în porțiunile cu mici stagnări de apă din microdepresiunile generate de alunecările de teren. Starea lor de conservare este nefavorabilă, datorită oscilațiilor nivelului apei, dar și interferenței cu vegetația higrofilă, dominată de stuf și pipirig, care tinde să le substituie. Specia dedițel - Pulsatilla patens, menționată în Formularul Standard Natura 2000 al sitului, are o populație consistent�� în Fânețele seculare Ponoare. Evaluările cantitative, pe parcursul unui singur an, au evidențiat un număr semnificativ de indivizi. Habitatul ocupat
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
și jumătate s'a introdus între obiectele de învățământ ale seminarului pedagogic-teologic „Andreian" din Sibiiu, de mai multă vreme e introdus și în seminarul pedagogic al episcopiei gr.-cat. din Gherla. Cu deosebire se cultivă aici împletiturile de spetează și pipirig. Împletituri de aceste au fost expuse și la exposiția forestieră din anul trecut din Viena, obținând premiul prim al secțiunei, în care au fost expuse. Comitetul exposiției și și unii neguțători ar fi voit să aibă mai multe din aceste
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
nigra) etc. Răspândirea în trecut a pădurilor este atestată și de o serie de fitonime ca: Dumbrăveni, Ipotești, Lisaura, Plopeni, Salcea, Tișăuți și altele. Vegetația de luncă a Sucevei cuprinde plante hidrofile lemnoase (salcie, răchită, plop, arin) și ierboase (rogoz, pipirig, izmă, piciorul cocoșului etc). Pe teritoriul municipiului și în împrejurimi se găsesc și plante rare, veritabile monumente ale naturii, ocrotite de lege. Astfel, la circa 9 km de oraș și la 1 km lateral de drumul european E85 se află
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
237 mm a fost înregistrat în anul 1955. Vegetația se caracterizează prin puternica transformare antropică a vegetației naturale. Municipiul Rădăuți prezintă o vegetație intrazonală de luncă, formată dintr-o asociație de plante hidrofile lemnoase (salcie, plop, arin) și ierboase (rogoz, pipirig, piciorul cocoșului, coada calului, izmă). În sud-estul localității crește laleaua pestriță, iar spre vest, dincolo de zonele joase ale depresiunii, apar pădurile cu floră și faună specifice. Aici predomină pădurile de conifere, alcătuite din molid, brad, pin, zâmbru, lariță și mesteacăn
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
muguri, flori, frunze sau fructe sunt recunoscute din cele mai vechi timpuri ca „leacuri” și tratamente pentru diverse afecțiuni. La marginea pădurilor sau în luminișuri se pot întâlni și plante erbacee: ciuboțica cucului, brândușa, fragi, măcrișul, trifoiul, izma, coada calului, pipirigul, rogozul, chimenul sau chimionul, coada șoricelului, mușețelul, patlagina, și iarba ciutei. Cele mai multe sunt plante a căror valoare terapeutică este de multă vreme recunoscută, ele ajutând la ameliorarea sau tratarea unor boli. Caracteristic acesor locuri este și diversitatea și bogăția faunei
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
otrățel ("Onosma arenaria"), ploșnițoasă ("Orchis coriophora ssp. fragrans"), bujori ("Orchis laxiflora ssp. elegans"), untul-vacii ("Orchis morio"), petunie ("Petunia parviflora"), ferigă plutitoare ("Salvinia natans"), otrățel de baltă ("Utricularia vulgaris"), plutică ("Nymphoides peltata"), troscot de apă ("Polygonum amphibium"), săgeata apei ("Sagitaria sagitifolia"), pipirig ("Juncus gerardii"), rogoz ("Carex ligerica") sau pir de mare ("Elymus sabulosus"). Delta Dunării conține mai mult de 360 de specii de păsări și 45 de specii de pește de apă dulce în numeroasele sale lacuri și japșe. Acesta este locul
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
până la cernoziom. Vegetația naturală este specifică zonei de stepa cu coline arse de soare în timpul verii,bătute de crivatul aspru în timpul iernii.Vegetația variază în funcție de formele de relief.Pe vale se întâlnește o vegetație specifică mâlurilor apelor curgătoare:sălcia alburie,pipirigul,cucuta de apă,crinul de baltă etc.Coastele sunt acoperite cu plantații de salcâm. Fauna cuprinde o bogată și variată încrengătura de insecte:lăcuste,cosași,greieri,călugărițe;păsări:vrabia de casă,prepelița,graurul,cioară,coțofana,cucul,fazan;rozătoare:popândăul,hrânciogul
Comuna Pechea, Galați () [Corola-website/Science/301220_a_302549]
-
Pipirig este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Boboiești, Dolhești, Leghin, Pâțâligeni, Pipirig (reședința), Pluton și Stânca. Comuna se află în extremitatea nordică a județului, la limita cu județul Suceava, pe malurile râului Neamț în zona cursului
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]
-
Pipirig este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Boboiești, Dolhești, Leghin, Pâțâligeni, Pipirig (reședința), Pluton și Stânca. Comuna se află în extremitatea nordică a județului, la limita cu județul Suceava, pe malurile râului Neamț în zona cursului său superior. Este străbătută de șoseaua națională DN15B, care leagă orașul Târgu Neamț de coada lacului
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]
-
a județului, la limita cu județul Suceava, pe malurile râului Neamț în zona cursului său superior. Este străbătută de șoseaua națională DN15B, care leagă orașul Târgu Neamț de coada lacului Izvorul Muntelui. Cu o suprafață 19681 hectare în prezent, comuna Pipirig face parte din categoria comunelor mari ale județului Neamț. Astfel, 69% din suprafață este ocupată de păduri, terenurile agricole ocupă 26%, iar restul de 984 hectare sunt ocupate de drumuri, ape, case, curți de terenuri neproductive. Clima de aici se
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]
-
veverița, vidra, nevăstuica, dihorul, heldia; dintre răpitoarele cu pene mai numeroase sunt bufnița, gaița, uliul, cioara, iar dintre celelalte păsări găinușa , gotca, gotcanul. Mai rar, se puteau întâlni în zonă râsul, jderul, iepurele. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Pipirig se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,37%). Pentru 2,6% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]
-
locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,37%). Pentru 2,6% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,17%). Pentru 2,6% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Denumirea comunei Pipirig comportă mai multe variante: pe de o parte, se spune că acesta ar veni de la planta de apă („pipirig”) care crește în abundență în zonă; alții opinează că denumirea ar veni de la familia Pipirigeanu, mocani veniți din zona Prundul Bârgăului
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]
-
de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,17%). Pentru 2,6% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Denumirea comunei Pipirig comportă mai multe variante: pe de o parte, se spune că acesta ar veni de la planta de apă („pipirig”) care crește în abundență în zonă; alții opinează că denumirea ar veni de la familia Pipirigeanu, mocani veniți din zona Prundul Bârgăului. Privitor la numele satului Pluton , nu se știe exact originea acestuia. Unele surse spun că satul Pluton își trage
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]