608 matches
-
echilibrată de un ornament orizontal alcătuit din 2-3 benzi cu sculpturi ce se întind în jurul templelor. Cu adevarat, sculpturile de aici sunt superbe, relevând întreaga lor valoare, fiind realmente cu grijă integrate în desenul ce se desfășoară în fața ochilor rămași pironiți! Templele se ridică pe o platformă înaltă prevăzută cu o terasă și subsol, numită adisthana. Lumină și aerul pătrund în interior prin ferestre frumos ornamentate prevăzute cu balcoane. La exterior templele au două sau mai multe benzi orizontale ale căror
PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1697 din 24 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343979_a_345308]
-
și troleibuzele, dat fiind faptul că toate liniile importante ale regiei de transpost orășenesc, includeau strada mea. Chiar inventasem un joc pe seama lor. Ne împărțeam în două echipe: una își alegea autobuzele, iar cealaltă troleibuzele după care stăteam cu privirile pironite în lungul străzii, așteptând să apară autovehiculele alese. Sosirea unui autobuz, respectiv troleibuz, dăruia câte un punct uneia sau alteia dintre echipe. Plictiseala punea capăt jocului, acesta încheindu-se, de regulă, cu o mică „ceartă”, generată de echipa învinsă, care
HOINĂRIND PRIN AMINTIRI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377345_a_378674]
-
a întrebat când a ajuns la un pas de el și l-a privit zâmbindu-i provocator. Pe mine..., pe mine mă cheamă Gavrilă. Gavrilă a lu’ Breazu, a răspuns el rușinat, cu voce sugrumată de emoție și cu ochii pironiți pe sânii ce-și arătau pe jumătate farmecul și prospețimea prin decolteul bluzei largi. Atunci și-a adus aminte cine este femeia. O văzuse de câteva ori pe la câmp și știa, de la băieții mai mari, că e nemăritată, că are
EPISODUL 10, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377388_a_378717]
-
luminat, Tăcere, câtă tăcere, totul e tăcere în bietul suflet învolburat. Nicicând nu vreau să pierd a Ta lumină de pe pământ, Și suferințe fără număr am îndurat sub al Tău acoperământ. Pe nici un hulitor în chinuri fiind n-am anatematizat Pironit pe cruce am strigat:” Tată, iartă-i că și Eu i-am iertat!” Referință Bibliografică: S-a așternut tăcerea / Claudia Bota : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2296, Anul VII, 14 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Claudia Bota
S-A AȘTERNUT TĂCEREA de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377684_a_379013]
-
teamă Că morți le-ai înviat! Că le-ai redat vederea, ca i-ai tămăduit! Jertfitute-ai Iisuse,că am păcătuit. Le-ai arătat lumină pe muntele Tabor Te-a proclamat mulțimea "Rege al iudeilor" Că să-mplinești Scriptură, pe Cruce pironit Prin moartea-ți , Înviere la toti ne-ai dăruit TU să mă ierți Iisuse, ca.....eu Te-am răstignit! Referință Bibliografica: Tu,să mă ierți! Constantin Ursu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1945, Anul VI, 28 aprilie 2016. Drepturi
TU,SĂ MĂ IERȚI! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 1945 din 28 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378383_a_379712]
-
barbă mare, prin care străluceau fire albe. Purta un costum negru și o cămașă bleu și se sprijinea de un baston. Se vedea că și dăduse silința să arate bine, dar era aproape de nerecunoscut. Nicolae rămase și el cu ochii pironiți la masa Laurei, apoi zâmbi așteptând vreun semn, dar Lăură nu făcu nici un gest. Zâmbetul lui începu să pălească, apoi se stinse cu totul. Se apropie totuși de masă lor și le salută, cerând permisiunea să se așeze și el
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378854_a_380183]
-
capul spre ea, îl învălui un parfum discret de mentă și levănțică, atât de real și de curat, că nu găsi nici un comentariu la îndemână din repertoriul atât de bogat pe care îl deținuse cândva, în facultate. Rămase cu ochii pironiți pe pieptul ei, gândindu-se cum i-ar fi stat ca mamă și cât de fericiți i-ar fi fost copiii. Îi apucă mâna care se sprijinea pe piatră, ca și când ar fi căutat și el un sprijin. Nu o simțea
REVENIREA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379865_a_381194]
-
ce îl pupanevastași îi cântau colindătoriisă aibă mult succesîn toatecă și el s-a dusi'm sorrya plecat din lumea asta... XXXII. ÎNTR-O NOAPTE DE AJUN, de George Safir , publicat în Ediția nr. 1454 din 24 decembrie 2014. am pironit timpul să nu alunece pe autostrada soarelui dar el nebunul a țâșnit ca o rachetă lepădând una câte una potcoavele lovind în ușa de la șură în care necheza un mânz abia fătat pe-un braț de paie amirosind a pelincuțe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
pompierii și l-au amendat putea să dea foc la lume la lumea asta nenorocită?! au venit preoții și l-au binecuvântat cel ce crede în noi va birui moartea au venit politicienii și marii dregători ... Citește mai mult am pironit timpulsă nu alunece pe autostrada soareluidar el nebunul a țâșnit ca o rachetălepădând una câte una potcoavele lovind în ușa de la șură în care necheza un mânzabia fătat pe-un braț de paieamirosind a pelincuțe cu julfăși a balegă călduță
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
ură... Dar ce m-a zdrobit Mai fără măsură N-avea nici iubire, N-a avut nici ură”. (Cântul XLVII din Cartea Cântecelor de Heinrich Heine, tălmăcire de Victor Ion Popa, „Cântecele mele...”, Postume, Editura Boema, București,1946, p. 117). „Pironit de boală, între crizele nemiloase și câte un suspin de dor pentru tot ce însemna teatru, artă, frumos, lua creionul și din fugă, din câteva linii sau câteva rânduri, dă viață: o caricatură, un articol, o schiță”, Violeta Arghirescu, p.
ELOGIU MULTICULTURALULUI VICTOR ION POPA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379337_a_380666]
-
Patima Fiului L-am cunoscut pe Făcătorul de bine.” (Can. I, al Născătoarei, oda VI), ori în Triod: „Răstignindu-Te pe Cruce, ai luminat toate plinirile lumii.” (Săptămâna II, Vineri: oda V, stih. II) sau în Penticostar: „Pe lemn fiind pironit, m-ai pironit întru dragostea Ta.” (Săptămâna a V-a a Samarinencii. Joi: Tripesnețe, oda V, stih. I) Prin Patimile Domnului nostru Iisus Hristos s-a deschis poarta spre mântuire a celor ce o doresc. În fața sublimului Jertfei dumnezeiești, Crucea
SUIŞUL MISTIC AL ÎNVIERII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381041_a_382370]
-
am cunoscut pe Făcătorul de bine.” (Can. I, al Născătoarei, oda VI), ori în Triod: „Răstignindu-Te pe Cruce, ai luminat toate plinirile lumii.” (Săptămâna II, Vineri: oda V, stih. II) sau în Penticostar: „Pe lemn fiind pironit, m-ai pironit întru dragostea Ta.” (Săptămâna a V-a a Samarinencii. Joi: Tripesnețe, oda V, stih. I) Prin Patimile Domnului nostru Iisus Hristos s-a deschis poarta spre mântuire a celor ce o doresc. În fața sublimului Jertfei dumnezeiești, Crucea s-a închinat
SUIŞUL MISTIC AL ÎNVIERII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381041_a_382370]
-
mea, puțin mă incomoda. Ce-o să fac singură atâta amar de vreme în cel mai romantic oraș? Obiceiul de a-mi împărți cât mai riguros timpul, acum, mă pune ușor în dificultate. Se mijește de ziuă, iar ochii mei sunt pironiți pe fereastra din fața patului. Duminică, 15 iulie, ora 8.00. Un clopot, sau sute de clopote, cine mai distingea numărul!, dă deșteptarea italienilor. La fiecare ... trecute fix bate în ritmul unui cântec. Nu-l recunosc, dar l-aș putea reproduce
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381277_a_382606]
-
mea, puțin mă incomoda. Ce-o să fac singură atâta amar de vreme în cel mai romantic oraș? Obiceiul de a-mi împărți cât mai riguros timpul, acum, mă pune ușor în dificultate. Se mijește de ziuă, iar ochii mei sunt pironiți pe fereastra din fața patului.Duminică, 15 iulie, ora 8.00. Un clopot, sau sute de clopote, cine mai distingea numărul!, dă deșteptarea italienilor. La fiecare ... trecute fix bate în ritmul unui cântec. Nu-l recunosc, dar l-aș putea reproduce
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381277_a_382606]
-
Toate Articolele Autorului Niciodată visul nu mă trezește din somn- Trupul lui locuiește în afara sufletului. Îi simt încremenirea mută, nemișcătoare, singuratică. Paradoxul doare, ceva a uitat, i se curmă câte un ligament, în fiecare noapte, câte un deget îi îngheață. Pironit în sfințenia tâlcului divin, locuința lui nu e mai printre muritori, dar, așa moartă, ea, acoperă cerul, apoi neantul spiritual dispare... împreună cu mine și nu mă întreb, de ce vreau să revin?.. Plutind ca un obiect cosmic, capul e în locul picioarelor
ŞI DEGETELE MÂINILOR VOR VORBI ÎNTRE ELE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/381378_a_382707]
-
04 august 2016. Niciodată visul nu mă trezește din somn- Trupul lui locuiește în afara sufletului. Îi simt încremenirea muta, nemișcătoare, singuratica. Paradoxul doare, ceva a uitat, i se curma câte un ligament, în fiecare noapte, câte un deget îi îngheață. Pironit în sfințenia talcului divin, locuința lui nu e mai printre muritori, dar, așa moartă, ea, acoperă cerul, apoi neantul spiritual dispare... împreună cu mine și nu mă întreb, de ce vreau să revin?.. Plutind că un obiect cosmic, capul e în locul picioarelor
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381380_a_382709]
-
Umbrele au chipuri diforme, Copacii înlănțuiți în oglindă capătă forme Frunzele moarte au înviat.... Și-n lumi nepământene apar Întunericul absolut-îi zdrențuit De dorința nopții ce vine din abis O umbră ...așezată-i pe-o bancă.... Gândurile-i invizibile se pironesc În privirea spre nicăieri din infinit... Referință Bibliografică: ÎNTUNERIC ȘI UMBRE / Zamfira Rotaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2270, Anul VII, 19 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Zamfira Rotaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
ÎNTUNERIC ȘI UMBRE de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373483_a_374812]
-
apucă de ieși târâș din locul de iad, în vreme ce dinspre lădiță se-nălțau limbi șerpești de foc, devenind, într-o clipă, ucigătoare limbi de balaur... Dascălul pieri și el mânat de groaza trăită, iar Muica Lina, nesimțind amenințarea pârjolului, sta pironită în mijlocul grajdului. Desprins cu iuțeală din șirul de oameni veniți cu apă în cante s-oprească prăpădul, Culiță, feciorul lui Vlaicu, scăpă bătrâna de grinda în flăcări, gata să-i cadă în creștet... Ca la capăt de lume, tăcerea și
ŞARPELE CASEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371544_a_372873]
-
acest pământ Vă tot aștepta mereu Să găsiți al său cuvânt; Pace către Dumnezeu. Eu acum când scriu acestea Port ochiul înlăcrimat, Dar nu s-a sfârșit povestea Fiindcă eu nu am plecat. Mai am multe să v-arăt Lacrimi pironind tăcere, Însă nu merg îndărăt Ca să picur în cădere. El e dus să vă privească Fiindcă mult v-a mai iubit, Dar cu firea cea lumească Omenirea l-a jertfit. Vă tot număra cu teamă, Erați atât de puțini, Însă
NU AȚI ÎNȚELES NIMIC... de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375425_a_376754]
-
faci nimic altceva decât să te bați, în paloș sau în luptă dreaptă. Lovi zmeul cu coada lui uriașă și solzoasă și fetei de împărat îi zbură paloșul din mână. Suflă zmeul dintr-un cap și un vânt puternic o pironi de un copac, suflă din al doilea cap și mii de crengi se închiseră peste brațele și picioarele ei, iar ierburile o înghițiră până la brâu. Până aici mi-a fost, își zise Voichița. Zmeul își apropie toate cele zece capete
ZMEUL CEL CU ZECE CAPETE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375408_a_376737]
-
mi-ai dat „floare„ , anul ăsta mai ai, că ne trebuie ulei... - Am, dară că am, da’ care-i prețu’ , că dacă e tot ca anu’ trecut... Omul nu răspunse, de parcă a uitat pentru ce a venit. Rămase cu ochii pironiți asupra Elisei care ieșise la poartă după a ei mamă. - Da’ ce fată frumoasă ai , mătușă, zise străinul, o duc eu la oraș... am doi nepoți frumoși ca brazii... zău, își alege ea pe care-l vrea... - Du-te , măi
ARPEGIILE DESTINULUI de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375462_a_376791]
-
sfârșit, trenul pornea. Abia treceam de podul de la Herbac - adică de la Clujana - că mă și apuca foamea. Pe măsuța din compartiment, ai mei întindeau repede masa: pâine semi-albă cu cartofi, ouă fierte, chiftele, slănină friptă etc. Înfulecam grăbit, cu ochii pironiți pe geam, ca nu cumva să ratez priveliștea oferită de parcul de locomotive din halta Dezmir. Urma apoi gara Apahida, unde trenul făceam popas 10 minute, în așteptarea vreunui accelerat care venea spre Cuj de pe magistrala trei. Nesfârște îmi păreau
CĂLĂTORIA de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1650 din 08 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372538_a_373867]
-
frică S-adorm,că nu cumva din vise să i-mi piei. Sclipire rece de crai nou Se furiseaza-n casă,pe ascuns, Sclipire,ce se pierde-n hau În ceruri,de unde a străpuns. Mă prinde dimineață treaz Cu ochii pironiți în geam. Mă prinde trist și nu mai sînt viteaz, Cu gîndul dus și simt că nu mai am elan. Referință Bibliografica: CLIPE AMĂGITOARE / Edi Peptan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1825, Anul V, 30 decembrie 2015. Drepturi de
CLIPE AMAGITOARE de EDI PEPTAN în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372576_a_373905]
-
nici o furtună, de nici un uragan, cutremur sau altă calamitate naturală sau spirituală. Credința în celălalt continuă și în cea de a doua poezie, „Te-aș răstigni” o poezie care atinge sublimul: „te-aș răstigni iubite de-aș fi cruce / și pironit în șoapte te-aș iubi / să nu mai știi de tine pân’ ne-om duce / și ne-om întoarce înapoi copii // te-aș răstigni iubite de-ai fi vers / iar eu catren arzând autumnal / cu iambi plecați să afle-n
RUGUL DE LINIŞTE AL IERTĂRII. RECENZIE LA CARTEA AURICĂI ISTRATE TOAMNA CUVINTELOR DESCULŢE , EDITURA INFORAPART, GALAŢI, 2012 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 846 din 25 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345983_a_347312]
-
găuri de-a lungul lamei cu tăiș dublu și se termina într-un mâner împletit în fire de cupru. L-am privit pe negrotei fix în ochi. Era puțin năuc, dar privirea mea sticloasă împânzită de firișoare sângerii l-a pironit de-ai fi zis că nici nu mai respiră, doar că îl dădea de gol nodul de sub bărbie care se mișca de-a lungul gâtului, când sus, când jos. Mi-am scos cuțitul și i-am zis: „Wewe kuua familia
CONGOLEZUL JUMA de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348747_a_350076]