1,380 matches
-
fost de acord și chiar a întâmpinat cu urale această inițiativă, așa că sticlă a început să circule din mână în mână, de această data nemaifiind dusă la gură ci la ... mai jos . Am ieșit apoi la lumină cu mixul de pisat puțind a țuică. Nu trece mult și auzim o voce familiară : Ce faceți, ba bulangiilor, iar beți fără mine?” , la care noi “Ba, chiar te căutăm că a adus asta niște țiucă, da e cam nașpa și n-am putut
Când bețivii cară mortul by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18907_a_20232]
-
el cum i se mișcă în sus și-n jos mărul lui Adam. După care, a luat sticlă de la gură, a plescăit de vreo două ori și ne-a uimit cu calitățile sale deosebite de degustător : ” Bleach, zici că-i pisat!!!” . Nici în ziua de azi nu stie câtă dreptate a avut... Acum nu știu dacă mai băuse și înainte și cunoștea gustul, sau dacă era un somelier înăscut și a nimerit-o atât de bine. Hapi: ne-am dus în
Când bețivii cară mortul by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18907_a_20232]
-
rugat-o pe o prietenă de-a mea care era studentă la farmacie să-mi facă rost de un tub de Diazepam pastile (i-am zis că-s pentru mine ca si-asta era mare iubitoare de maidanezi), le-am pisat în pisălog și le-am introdus frumos în carnea tocata pentru chiftele cumpărată de maica-mea (noaptea, pe la 1.00). I-am dat apoi javrei să mănânce și m-am culcat liniștit. A doua zi, bocete, urlete, în fața blocului: “Aoleeeu
Selecţiuni din programul de poveşti cu maidanezi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18975_a_20300]
-
mai curată ! # Vino și ușurează-ne chinul, De a nu fi mierea, ci pelinul ! Vino , Duhule Sfinte, Cel Ce Ești mare, Și fă în noi prin durere cărare! # Să curgă și altceva decât tină, Cât-de-căt și puțină lumină ! Vino și pisează-mă, fără milă, mărunt, Să nu mai fiu venin , ci pâine și unt ! Vino Duhule Sfinte, Cel Ce Ești mare, Atăt în noi căt și-n micuța floare ! Referință Bibliografică: Rugăciune către Duhul Sfânt / Alexandru Maier : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
RUGĂCIUNE CĂTRE DUHUL SFÂNT de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385324_a_386653]
-
care sosea la locul crimei. La prima vedere, găsești motivația pe filiera audiență- reclame- bani. Dar mergând pe firul istoriei, tragi concluzia că tendința este mult mai veche. Prezint câteva cazuri în paralel. În câteva orașe italiene, Florența, Sienna și Pisa, catedralele sunt compuse din trei clădiri grupate, dar distincte: domul (pentru slujbe), baptisteriul (pentru botezuri) și campanilla (clopotnița). Cel mai cunoscut triptic ar trebui să fie cel din Florența, unde cupola domului a fost proiectată de Brunelleschi, campanilla de Giotto
DESPRE CULTUL DEZASTRELOR de DAN NOREA în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349209_a_350538]
-
fost proiectată de Brunelleschi, campanilla de Giotto, iar porțile baptisteriului au fost turnate în aur și poartă semnătura lui Ghiberti. Totuși, celebritatea universală a revenit altui oraș și se datorează unei greșeli de construcție - e vorba de campanilla catedralei din Pisa, cunoscută drept Turnul din Pisa. Un contraexemplu poți vedea în Egipt, pe drumul dintre Sakkara, unde se găsește piramida în trepte și Giza, locul piramidelor cunoscute în toată lumea. Acolo, ghidul îți arată în treacăt o piramidă strâmbă. Arhitectul a greșit
DESPRE CULTUL DEZASTRELOR de DAN NOREA în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349209_a_350538]
-
de Giotto, iar porțile baptisteriului au fost turnate în aur și poartă semnătura lui Ghiberti. Totuși, celebritatea universală a revenit altui oraș și se datorează unei greșeli de construcție - e vorba de campanilla catedralei din Pisa, cunoscută drept Turnul din Pisa. Un contraexemplu poți vedea în Egipt, pe drumul dintre Sakkara, unde se găsește piramida în trepte și Giza, locul piramidelor cunoscute în toată lumea. Acolo, ghidul îți arată în treacăt o piramidă strâmbă. Arhitectul a greșit calculele și și-a dat
DESPRE CULTUL DEZASTRELOR de DAN NOREA în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349209_a_350538]
-
piramidelor de la Giseh din Egipt, ale Grădinilor suspendate ale Semiramidei din Babilon sau ale Farului din Alexandria. Pe lângă acestea, se vor ridica și alte edificii care vor fi replicile unor obiective mai moderne: Turnul Eiffel, Taj Mahal, turnul înclinat din Pisa și Marele Zid Chinezesc. În cadrul acestor construcții se vor amenaja apartamente, birouri, hoteluri și mall-uri. Proiectul face parte din planul de dezvoltare Dubailand, având o valoare de mai multe miliarde de dolari, lansat de guvern în scopul promovării turismului
Agenda2005-39-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284250_a_285579]
-
Mare (parțial). Citiri de regularizare în perioada 21-25 noiembrie Timișoara. Casieria din str. Ștefan cel Mare: stradă Negoiu, Bulevardul Take Ionescu; casieria din Bulevardul Iuliu Maniu: străzile Poieniței, Frunzei, Bulevardul Dâmbovița, Bran, Clăbucet; casieria din strada Ialomița: străzile Stuparilor, Lucerna, Pisa; casieria din strada Uranus: Calea Buziașului; Chișoda, Remetea Mică, Ianova, Dumbrăvița, Ghiroda Veche, Sânandrei. În această perioadă se vor efectua citiri de regularizare la persoanele juridice și cele exceptate. piața de flori l Lalele - 4-5 lei/kg l Frezii - 4-5
Agenda2005-47-05-util ptr dvs () [Corola-journal/Journalistic/284411_a_285740]
-
p), Fibiș (p), Remetea Mică (p). MARȚI: Timișoara (străzile Buftea, Medicinei, E. Murgu, Tulnicului, Pepinierei nr. 2, 5, 6, C. Dorobanților (p), Uzinei (p), Mătăsarilor (p), Viorelelor, C. Aradului (p), Cugir (p), Felix (p), Demetriade (p), Frigului, Copernic, Albinelor, Stuparilor, Pisa, Lucerna, Babadag (p), Goethe (p), Orăștiei, Ștrandului (p), Palmierilor (p), Turda (p), Glinka (p), Alpiniștilor (p), „Energovest”, C. Lipovei - „Romfratim”, Abator Păsări), Dumbrăvița - străzile Gabor Aron, Platinei, Superbă, Iaspic, Simplex, Ferenczes, Dorului, Științei; Lugoj - Spl. 1 Decembrie, bl. 16-21, 32
Agenda2005-08-05-util () [Corola-journal/Journalistic/283420_a_284749]
-
județ privind modul de organizare a fazelor naționale (județele organizatoare vor trimite regulamentele în țară, la toate inspectoratele școlare, până la data de 15 martie a.c.). La faza națională pot participa numai echipajele (formațiile) care au parcurs etapele preliminare. Programul internațonal PISA l Pentru monitorizarea rezultatelor educaționale Programul pentru Evaluarea Internațională a Elevilor (Programme for International Student Assessment - PISA) este o evaluare standardizată internațional, inițiată și proiectată împreună de către 28 de țări membre O.E.C.D. , cu scopul monitorizării rezultatelor educaționale. Unul dintre
Agenda2005-09-05-scoala () [Corola-journal/Journalistic/283437_a_284766]
-
inspectoratele școlare, până la data de 15 martie a.c.). La faza națională pot participa numai echipajele (formațiile) care au parcurs etapele preliminare. Programul internațonal PISA l Pentru monitorizarea rezultatelor educaționale Programul pentru Evaluarea Internațională a Elevilor (Programme for International Student Assessment - PISA) este o evaluare standardizată internațional, inițiată și proiectată împreună de către 28 de țări membre O.E.C.D. , cu scopul monitorizării rezultatelor educaționale. Unul dintre scopurile PISA este de a urmări tendințele performanței de-a lungul timpului. Într-o primă etapă, testarea
Agenda2005-09-05-scoala () [Corola-journal/Journalistic/283437_a_284766]
-
Pentru monitorizarea rezultatelor educaționale Programul pentru Evaluarea Internațională a Elevilor (Programme for International Student Assessment - PISA) este o evaluare standardizată internațional, inițiată și proiectată împreună de către 28 de țări membre O.E.C.D. , cu scopul monitorizării rezultatelor educaționale. Unul dintre scopurile PISA este de a urmări tendințele performanței de-a lungul timpului. Într-o primă etapă, testarea a fost administrată în 32 de țări, iar ulterior în încă 11 țări, devenind PISA+, grup din care face parte și România. Prin intermediul programului este
Agenda2005-09-05-scoala () [Corola-journal/Journalistic/283437_a_284766]
-
O.E.C.D. , cu scopul monitorizării rezultatelor educaționale. Unul dintre scopurile PISA este de a urmări tendințele performanței de-a lungul timpului. Într-o primă etapă, testarea a fost administrată în 32 de țări, iar ulterior în încă 11 țări, devenind PISA+, grup din care face parte și România. Prin intermediul programului este evaluată capacitatea tinerilor de 15 ani de a-și utiliza cunoștințele și capacitățile dobândite pe parcursul școlarității obligatorii, pentru a face față provocărilor vieții adulte, de a participa pe deplin la
Agenda2005-09-05-scoala () [Corola-journal/Journalistic/283437_a_284766]
-
de 15 ani de a-și utiliza cunoștințele și capacitățile dobândite pe parcursul școlarității obligatorii, pentru a face față provocărilor vieții adulte, de a participa pe deplin la viața socială și economică și de a învăța continuu, pe tot parcursul vieții. PISA nu investighează modul de performare a unui anumit curriculum școlar, ci ce știu și ce pot face elevii la finalul învățământului obligatoriu. În România, eșantionul testat a fost de 4 831 de elevi din 177 de școli, eșantionul internațional fiind
Agenda2005-09-05-scoala () [Corola-journal/Journalistic/283437_a_284766]
-
dotarea cu mobilier, materiale didactice și echipamente informatice. Testare PISA l În școli românești Ministerul Educației și Cercetării și inspectoratele școlare județene au organizat, în această săptămână, faza pilot, la științe, a Programului Internațional de Testare a Elevilor O.C.D.E. - PISA. Acțiunea s-a desfășurat pe un eșantion de 1 600 de elevi din 50 de școli, fiecare școală participând cu 35 de elevi născuți în anul 1989, aleși aleatoriu. Simularea a constat în aplicarea a două teste cu durata de
Agenda2005-17-05-scoala () [Corola-journal/Journalistic/283616_a_284945]
-
și a unui chestionar pentru director. Rezultatele simulării nu se trec în cataloage, acestea fiind utilizate pentru realizarea chestionarelor care se vor aplica la evaluarea din anul 2006, la științe ale naturii (subiecte combinate din disciplinele fizică, chimie și biologie). PISA este o evaluare standardizată internațional, inițiată și proiectată de către 28 de țări membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, la care România participă din anul 2000, alături de alte 49 de țări, scopul fiind acela de monitorizare a rezultatelor educaționale
Agenda2005-17-05-scoala () [Corola-journal/Journalistic/283616_a_284945]
-
pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, la care România participă din anul 2000, alături de alte 49 de țări, scopul fiind acela de monitorizare a rezultatelor educaționale. Toate instrumentele de testare (teste, chestionare, manual de administrare etc.) sunt elaborate de către O.C.D.E. PISA evoluează capacitățile importante ale elevilor și nu se referă la o programă școlară anume. Alternativele educaționale l Sub lupa evaluărilor În contextul pluralismului educațional din România, Inspectoratul Școlar al Județului Timiș a demarat, în această săptămână, o acțiune de evaluare
Agenda2005-17-05-scoala () [Corola-journal/Journalistic/283616_a_284945]
-
cetățenii nevoiași la cer fac acum plângeri supărați că nu înțeleg ce-i particula întru'. Ochii lumii, oarbe găuri privesc dar nu pătrund substanța renunțării, în zori neîncrezătoarele nopți ne ocolesc cântând în timbrată șoaptă cântările cântarii. Ca turnul din Pisa luna înclinată stă să cadă înghesuindu-se-nlăuntrul cerului meu, stând strâmb drept ar vrea să vadă dacă în locul lui Dumnezeu nu s-a întronat vreun zeu. ------------------------------ Emil SAUCIUC s-a născut la Dorohoi, județul Botoșani, la 26 noiembrie 1956A absolvit institutul
POEME (3) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382484_a_383813]
-
ciclu de studii nesusținut de nici un document: “Cam la 14 ani (...) părăsi clasa a V-a a liceului din Craiova și plecă în străinătate pentru a-și depune bacalaureatul la Geneva”, apoi “studie în Viena, în Geneva, la Universitatea din Pisa și Neapol...”. În realitate, tânărul Macedonski absolvă, în 1869, patru clase de liceu, potrivit certificatului eliberat de directorul liceului din Craiova, G. M. Fontanin. Anul următor pleacă, într-adevăr, în străinătate, la Viena, și călătorește în Italia, prin orășelele amintite
AL.FLORIN ȚENE, ÎNTRE REALITĂȚILE ȘI POVEȘTILE VIEȚII LUI ALEXANDRU MACEDONSKI, DE PROF.UNIV.DR.FLORENTIN SMARANDACHE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383858_a_385187]
-
plachie Cu niște coaste afumate, / De porc, ce-n pod sunt atârnate Și Doamne, bine vom mânca! / Acum du-te și ia furca Și stând ca să te hodinești, / Poți până-n zori să isprăvești Fuioarele de tors. Socot / C-ai să pisezi mălaiul tot Și că sfârși-vei, negreșit, / Și aste pene de strujit. Eu am să mă întind puțin. Ciolanele de-abia mă țin. Cu nunta voastră m-am trudit / Și tare mult m-am oboist. Tu ține minte că, mereu
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
însă o problemă. Sau mai multe. Prima era că nu înțelegeau unde au dispărut colegii de protest, zecile de mii, fiindcă în serile ce au urmat demisiei lui Victor Ponta abia de s-au mai strâns câțiva, oricât i-au pisat ei cu face-book-ul, inclusiv în ziua de 1 Decembrie când anunțaseră că vor demonstra câteva mii. Fiindcă, susțineau acești ultimi și naivi mohicani, nu ce a urmat au cerut atunci în stradă. Au rămas câțiva, adunați seara la Universitate, nici
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92867_a_94159]
-
de rațiune, potrivit școlii de la Paris. Locul acela era... da, modern. Rădăcină de aconit și praf de măceș. Și infuzie de cimbrișor, și piper boabe, scoarță de salcie proaspătă, zise el În cele din urmă. Celălalt Îl fixa, continuând să piseze Încetișor În mojar. Părea să reflecteze asupra semnificației acelei cereri. Stranie combinația asta pe care mi-o ceri domnia ta. De parcă ai dori, În același timp, să Îți contractezi și să Îți relaxezi măruntaiele. Și mi se pare că subestimezi cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
făcliilor, Înțelesese de Îndată cine era. — Blestematul, șuieră glasul lui Bargello, care se adăpostise lângă el. Corso Donati, căpetenia acelor tâlhari. În loc să facă pace, e aici ca să Îi asmută Împotriva autorității Comunei. Ar trebui să i se aplice pedeapsa de la Pisa... — Ce fac cei din Pisa? — Cu cei ca dânsul? Îi Închid Într-un turn zidit. Sau Îi atârnă de catargele galerelor, acoperiți cu păcură, ca să reziste mai mult fără să se descompună. Îi Îngroapă În cer, barbarii! Dante Își amintea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
era. — Blestematul, șuieră glasul lui Bargello, care se adăpostise lângă el. Corso Donati, căpetenia acelor tâlhari. În loc să facă pace, e aici ca să Îi asmută Împotriva autorității Comunei. Ar trebui să i se aplice pedeapsa de la Pisa... — Ce fac cei din Pisa? — Cu cei ca dânsul? Îi Închid Într-un turn zidit. Sau Îi atârnă de catargele galerelor, acoperiți cu păcură, ca să reziste mai mult fără să se descompună. Îi Îngroapă În cer, barbarii! Dante Își amintea de Înfiorătoarea poveste a contelui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]