1,034 matches
-
de limpezi. Deși biserica a fost ridicată înainte de 1574, de către Maria, fiica lui Petru Șchiopu, și soțul ei Zota, fost mare spătar și vistiernic al Moldovei, a venit Vasile Lupu în 1660 - doar după 86 de ani și spune în pisania lui grecească: „S-a ridicat din temeliile pământului dumnezeescul și preacinstitul acesta templu...” N-a ridicat-o însă chiar „din temeliile pământului”, ci a zidit turla, zidul împrejmuitor, turn la poartă, cu cerdac mare deasupra, chilii pentru călugări și pivnițe
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
zidul împrejmuitor, turn la poartă, cu cerdac mare deasupra, chilii pentru călugări și pivnițe. Ștefăniță Lupu are meritul de a fi împodobit cu pictură biserica, aducând - pe la,1661 zugravii care au pictat biserica Golia. Episcopul Melchisedec, cel care a tradus pisania din grecește, a vizitat mănăstirea și a consemnat: „Biserica de la Chlincea este zugrăvită, dar zugrăveala în multe locuri este stricată...Curtea este împrejmuită cu zid de piatră înalt de 2 stânjeni. Clopotnița în stare bună. Deasupra porței sânt câteva chilii
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
cu osteneala ieromonahului Vartolomeu și a credincioșilor din Târgușorul Nicolinei. Înaintea acestei biserici a existat una din lemn, înconjurată de zid și chilii pentru călugărițe. A dăinuit până în 1813, fiind folosită ca paraclis pentru cimitirul Sfântul Vasile. După cum scrie în pisania bisericii actuale la zidirea ei s-au folosit materiale provenite de la biserica Izvorul Tămăduirii (Galata din Vale n.n.). În ultima vreme, i s-au adăugat o capelă mortuară și o casă de prăznuire. Pictarea bisericii s-a realizat în 1889
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
și apoi se risipise, ce cu toată nevoința au silit și cu toată osârdia au zidit Galata din Deal care trăiește și până astăzi”. Biserica a fost sfințită în anul 1584, dar nu știu cum se face de nu s-a păstrat pisania. Nici de această dată domnul nu s-a putut bucura prea mult de noua lui ctitorie, pentru că în 1591 este mazilit. La acea vreme nu se terminase încă pictarea bisericii și nu se ridicase zidul înconjurător, dar se zidiseră egumenia
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
cel larg în daruri”, și a ridicat o biserică din piatră pe aceste „prăvălișuri de dealuri acoperite cu vii”. Incursiunile răufăcătorilor au făcut ca „mănăstirea dintre vii” să se risipească. Constantin Duca voievod a refăcut biserica și a așezat o pisanie de marmură albă în limba grecească, alături de cea slavonă a lui Vasile Lupu. Este reținut de istorie faptul că „biserica din piatră” a fost zidită de Vasile Lupu voievod în anul 1638. Prin 1800, biserica era din nou în paragină
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
seamă că undeva, în stânga șoselei, printre livezi și vii, se ițește o turlă de biserică. Să intrăm pe sfoara drumeagului de pe malul lacului Dorobanțul, care ne va conduce în curtea unei bisericuțe ce stă de strajă mormintelor din jurul ei. Din pisania așezată deasupra ușii aflăm că pe o temelie mai veche a fost ridicată această biserică, și a fost sfințită la 25 noiembrie 1925, cu hramul Sfânta Varvara. Afirmația din pisanie, că biserica a fost zidită pe o veche temelie, ne
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
unei bisericuțe ce stă de strajă mormintelor din jurul ei. Din pisania așezată deasupra ușii aflăm că pe o temelie mai veche a fost ridicată această biserică, și a fost sfințită la 25 noiembrie 1925, cu hramul Sfânta Varvara. Afirmația din pisanie, că biserica a fost zidită pe o veche temelie, ne duce cu multe veacuri în urmă, unde găsim că ,la 1581, Alexandru Lăpușneanu a întemeiat în țarina Iașilor mănăstirea „Ugireni”, zisă și „La Greci”, sub dealul Aroneanu, cu hramul Sfântul
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
și aproape de cea de istov cădere”. I s-au făcut unele reparații, dar pe la 1885 rămăsese în picioare doar biserica „dizgrădită și lăsată în izlaz”. A mai fost reparată în 1907 și după incendiul din 1944. Biserica a rămas fără pisanie încă din veacul al XIX-lea. Sper să-ți amintești, iubite prieten, cât de frumos arată Iașii văzuți de pe dealul Aroneanului. Îți reamintesc și cuvintele tale despre această priveliște: „Uite și fața nevăzută a Iașilor”. De aici se vede și
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
îndată după moartea sa: „pentru lucrurile lui cele vitejești, carile niminea din domni, nici mai înainte, nici după aceea l-au ajuns”. Intrarea în curtea mănăstirii este străjuită de un turn clopotniță cu o arhitectură demnă de Renașterea Italiană. Din pisanie aflăm că turnul a fost ridicat „cu toată cheltuiala și osârdia sfinții sale, chir Macarie Hrisoverghi monah, pentru veșnica pomenire. Fost-au sârguitori cu ostenelile dumnealui Ștefan Ruset vel paharnic, cu giupâneasa dumnealui Maria Sturza”. Turnul adăpostește: camera clopotelor, un
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
pe sluga noastră, pre Iane ce au fost chelar, cu un loc să-ș(i) facă bisericuțe în Dealul Mare ce este în ținutul Iașilor”. La 3 mai 1659, același domn scutește de dări patru poslușnici ai mănăstirii de la Dealul Mare. Pisania bisericii glăsuiește: „Cu voia Tatălui și ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh a făcut această biserică dumnealui Iane Hadâmbul în pădurea Iașilor, la Dealul Mare... în zilele lui Io Ghica vodă în anul 7168(1659) sept. 8”. În cunoscutele
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Sântului Ierarc Nicolae, quărora fusesse dedicatu acestu templu din vechime; și s’a reconstruit, cum se vede prin ajutorul enoriașilor și altor buni creștini pietoși; Mitropolit fiind al țări Române: Nifon al 2.“ Este cea mai veche - după știința mea - pisanie ortodoxă cu litere latine, din chiar anul adoptării oficiale a acestora. Meșterul care a dăltuit-o, încurcându-se ici-colo în arcanele ortografiei latinizante (nedumerit probabil și de înlocuirea „Treimii“ prin „Trinitate“, a „bisericii“ prin „templu“ ș.a.m.d.), semnează înduioșător
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
din 1864 și proprietarului Mărgărit Hudic. Casele proprietăresei sunt situate lângă biserică, În partea de Nord a satului Frenciugi . Biserica cu hramul „Sfânta Treime” Biserica din satul Frenciugi a fost sfințită la 8 noiembrie 1781, așa cum ne demonstrează și conținutul pisaniei: . Se pare că biserica a fost finalizată la 1802, așa cum ne demonstrează o Însemnare ce se află pe icoana mica de sub icoana Împărătească a Mântuitorului, dar și potrivit Însemnării sculptate În lemnul de deasupra ușii de la intrare În Naos. Anul
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
turci și cu muntenii cei hicleni. Și au căzut acolo vitejii cei mai buni și nu puțini boieri mari, și oștenii cei buni și tineri, și oastea cea bună și vitează, și tineri husari viteji s-au prăpădit atunci.” În pisania bisericii de la Războieni, înălțată în 1496, se arată că au fost înfrânți creștinii de păgâni „și au căzut acolo mulțime mare de ostași ai Moldovei”. Grigore Ureche, inspirându-se din vechile letopisețe, scria și el că a fost război „Și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a întâmplat”. În amintirea victoriei obținută la Râmnic, Ștefan cel Mare a ridicat o biserică la Râmnic, chiar pe locul unde a căzut Șendrea, cu hramul Sfânta Paraschiva, și o alta, zidită în 1487, la Badeuți, închinată sfântului Procopie. Pe pisania acestei biserici se relatează pe scurt lupta de la Râmnic care se termină cu: „Și a fost pieire foarte mare printre Basarabi”. Există trei scrisori, două ale reginei Beatrice către sora sa Elenora și cumnatul său, Ercole d’Este, ducele Ferrarei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
într-o cronică cuscrul lui Ștefan, sau „o femeie din Constantinopol, de credință grecească”. Într-un tablou votiv pictat mai târziu, soția lui Alexandru este numită Maria doamna. Alexandru a ridicat la Bacău biserica din piatră Adormirea Maicii Domnului. În pisania pusă la 1 ianuarie 1491 întâlnim titlul: „Io Alexandru voievod, fiu al lui Ștefan Voievod, domn al Moldovei”. În același an, Alexandru dona bisericii un Tetraevanghel, la 23 aprilie, ziua Sfântului Gheorghe, păstrând același titlu ca în pisanie. El a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Domnului. În pisania pusă la 1 ianuarie 1491 întâlnim titlul: „Io Alexandru voievod, fiu al lui Ștefan Voievod, domn al Moldovei”. În același an, Alexandru dona bisericii un Tetraevanghel, la 23 aprilie, ziua Sfântului Gheorghe, păstrând același titlu ca în pisanie. El a mai dăruit un panaghiar de argint, în care este inscripționat același titlu, așa cum va apărea și pe o piatră funerară. În documente și în tablouri votive zidite între 1487-1496, Alexandru nu poartă titlul de voievod și vocabula IO
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
1469, după biruința asupra tătarilor la Lipnic (Lipinți). După alte informații, zidirea a început la 4 iulie și s-a terminat în 1470, iar zidul împrejmuitor, cu turnul de la intrare au fost ridicate în 1481, așa cum se poate vedea pe pisania așezată la baza turnului. Sfințirea bisericii a avut loc la 3 septembrie 1469 și la ea au fost de față mitropolitul Theoctist, episcopul Tarasie de la Roman, arhimandritul Ioasaf de la Neamț și 64 de arhierei, preoți și diaconi. Mai înainte de a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
un document din 1491, curtea domnească de la Bacău a fost ridicată atunci când Alexandru, fiul lui Ștefan cel Mare, și-a avut reședința în acest târg. De aici, Alexandru se adresa brașovenilor în 1482 și în 1488, iar în 1491, potrivit pisaniei, era zidită din piatră biserica Adormirii Maicii Domnului. Datorită viilor de la Cotnari, aici și-au avut curte Ștefan cel Mare, dar și alți boieri moldoveni. Nu departe de biserica atribuită lui Ștefan, se afla o pivniță, zidită din bolovani, lungă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
au mai ridicat, numeric vorbind, nici înainte și nici după domnia lui Ștefan cel Mare. Prima biserică, zidită în 1487, a fost cea a Înălțării Sfintei Cruci de la Pătrăuți. În Repertoriul..., pe primul loc apare biserica din Milișăuți. Dar pe pisania de la biserica din Pătrăuți se menționează că zidirea a început la 13 iuni 1487, în timp ce pe pisania bisericii de la Milișăuți se menționează că zidirea a început la 8 iulie, deci la o lună după cea de la Pătrăuți. Nu se menționează
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
zidită în 1487, a fost cea a Înălțării Sfintei Cruci de la Pătrăuți. În Repertoriul..., pe primul loc apare biserica din Milișăuți. Dar pe pisania de la biserica din Pătrăuți se menționează că zidirea a început la 13 iuni 1487, în timp ce pe pisania bisericii de la Milișăuți se menționează că zidirea a început la 8 iulie, deci la o lună după cea de la Pătrăuți. Nu se menționează data când s-a terminat biserica de la Pătrăuți, știm însă că zidirea bisericii de la Milișăuți s-a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
tot la Zografu, pictat în 1817 de Mitrofanis, este inscripția: “Ștefan, voievodul Moldovei, ctitor al Dobrovățului și al Căprianei”. Între anii 1487 și 1504, au fost ridicate 23 de biserici, pe care le putem data, deoarece li s-a păstrat pisania. Înseamnă că, uneori, s-au construit două biserici într-un an: în 1495 bisericile din Dorohoi și Huși; în anul 1496 biserica de la Popăuți, cea de la Războieni și era începută mânăstirea Tazlău, care se termina în anul următor. În afara bisericilor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
un nou Constantinopol, un nou centru de luptă contra necredincioșilor. În același an, 1487, era înălțată și biserica de la Milișăuți închinată Sfântului Mare Mucenic Procopie de a cărei protecție s-a bucurat în timpul luptei de la Râmnic, din 8 iulie 1481, pisania bisericii fiind o cronică lapidară a evenimentului. Piatra de temelie a bisericii era pusă în ziua în care se sărbătorea Aducerea Moaștelor Sfântului Teodor Stratilat, sfânt militar care figurează în cavalcada împăratului Constantin de pe peretele de apus al bisericii de la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de la Bălinești are o importanță cu totul deosebită. În urma unor cercetări îndelungate și amănunțite, Sorin Ulea a încercat să arate că pictura bisericii de la Bălinești a fost făcută în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, mai înainte de anul 1499 când pe pisanie stă scris că atunci s-a săvârșit monumentul. Încă din 1927, O. Tafrali a atras atenția asupra existenței unor grafite pe pereții bisericii, în care este menționată data când a fost pictată biserica. S. Ulea a reprodus o inscripție cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
primul zugrav pe care îl cunoașteam din epoca lui Ștefan cel Mare. Reluând cercetarea grafitelor, Ion Solcanu a considerat că inscripția, care permitea fixarea zugrăvirii în 1494, nu există, iar pe celelalte inscripții le plasează în 1592. Pornind de la cuprinsul pisaniei, pe care se scrie că biserica “s-a sfârșit în anul 7007 (=1499), luna decembrie, 6”, Solcanu a afirmat că zidirea bisericii a început și s-a sfârșit în anul 1499 ceea ce înseamnă, că pictura interioară a bisericii a fost
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la data respectivă biserica fusese zidită. Orest Tafrali afirma pe baza grafitelor și pe baza inscripțiilor de pe mormintele lui Petru și Teoder că biserica “exista în 1494”, fiind zugrăvită “cu frescele actuale”. G. Balș, care acceptase ca bună data de pe pisanie, a scris că biserica a fost construită în 1499, dar, după studiul lui Lapedatu, în care se menționa data la care au fost înmormântați cei doi fii ai lui Tăutu, a optat ca dată a construcției anul 1494, așa cum au
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]