392 matches
-
ale bunicii. De aceea primiseră un pachețel din partea ei, unde bunica, așezase frumos clătite pentru întreaga familie. Ajunse acasă, mama le- a întrebat: - Dragele mele, a- ți fost cuminți? Sigur a- ți ascultat- o pe bunica Lena? - Da mami, dar... pisoiul Nuky i- a spart globul preferat al Mariei, știi, fata bunicii Lena. Și nu o putem ajuta! Ai văzut cât era de tristă? - Avea forma unei păsări, mami!, completă Ana. După un timp de tăcere, mama a zâmbit. - Știu cum
OVEŞTI PENTRU VACANŢA DE CRĂCIUN (2) de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372558_a_373887]
-
să facă prezentările ca într- un spectacol cu public: ,,Doamnelor și Domnilor, vi- l prezint pe Gombo, Omul de zăpadă schior! Aplaudați, vă rog!” Dar nu a aplaudat nimeni. Bunica era în bucătărie, bunelul la piață, părinții la servici, Tupy pisoiul dormea pe sobă, iar Rex câinele mare al curții stătea cuminte în coteț. Întorcându- se către Gombo, i- a zîmbit și l- a bătut ușor pe umăr, apoi a intrat în casă. Timpul și l- a petrecut confecționând ornamente pentru
OVEŞTI PENTRU VACANŢA DE CRĂCIUN (2) de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372558_a_373887]
-
surâs ivit pe colțul gurii,Nebunul ce se-aruncă dezbrăcatDe minte, acolo unde-adastă nurii! Mă vor ucide poate aruncândCu pietre de smarald dumnezeiesc,... XVII. INELUL, de Gabriela Mimi Boroianu , publicat în Ediția nr. 2207 din 15 ianuarie 2017. (Partea a-IV-a) Pisoiul se frecă de el torcând. Îl privi un timp mângâindu-l pe ceafă. - Și ție ți-e dor, nu-i așa... Oftă și se ridică. -Hai să ne culcăm... noaptea e un sfetnic bun. Deschisă poarta și intră. Pisoiul îl
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
a-IV-a) Pisoiul se frecă de el torcând. Îl privi un timp mângâindu-l pe ceafă. - Și ție ți-e dor, nu-i așa... Oftă și se ridică. -Hai să ne culcăm... noaptea e un sfetnic bun. Deschisă poarta și intră. Pisoiul îl urmă cuminte. Aleea era luminată slab de un bec așezat asupra ușii de la intrare. Apasă clanța încet să nu facă zgomot. Nici nu se crapă ușa bine că motanul se strecură primul în casă. Zâmbi privind în urma lui și
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
și am mâncat. - Lasă, tată, nu-i nimic. Nu e prima dată când mănânc singur. Ieșind din birou tatăl îl privi lung. - Ce-ai făcut? Se oprise în ușa bucătăriei și privi către tatăl său ... Citește mai mult (Partea a-IV-a)Pisoiul se frecă de el torcând. Îl privi un timp mângâindu-l pe ceafă.- Și ție ți-e dor, nu-i așa... Oftă și se ridică.-Hai să ne culcăm... noaptea e un sfetnic bun.Deschisă poarta și intră. Pisoiul îl
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
a-IV-a)Pisoiul se frecă de el torcând. Îl privi un timp mângâindu-l pe ceafă.- Și ție ți-e dor, nu-i așa... Oftă și se ridică.-Hai să ne culcăm... noaptea e un sfetnic bun.Deschisă poarta și intră. Pisoiul îl urmă cuminte. Aleea era luminată slab de un bec așezat asupra ușii de la intrare. Apasă clanța încet să nu facă zgomot. Nici nu se crapă ușa bine că motanul se strecură primul în casă. Zâmbi privind în urma lui și
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
mare a ajuns fi-so din Germania și acum aruncă euroii în dreapta și-n stânga. Au fost la munte, apoi la mânăstiri și acum la mare, încă o săptămână. Ne-a lăsat pe noi să avem grijă de plante și de pisoi. Da´suntem bucuroși că ne mai scoatem din cheltuială. Dă-i telefon, bă...că mor...poate...vine el... Am să-i dau. Însă...nu lasă el marea, pe băiat și nemțoaica lui. Că nemțoii se distrează, bă, nu ca noi
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
unei intrări la Moulin Rouge). Demnă, fără artificii persuasive ca-n fața blondei pempante de la casă. Calcule balcanice... Ochii lui Malraux. Somnoros-candizi, în vremea războiului civil din Spania, într-un moment relaxat, cînd pe tunica militară stă agățat, drăgăstos, un pisoi tărcat. Ochi de strigoi tîrziu, bîntuiți de himerele unui comunism romantic-asumat, de care înțeleptul nu vrea să-și mai amintească în paginile de jurnal ale sfîrșitului. Un nou puseu centrist. La etajele 3-4 ale Oficiului Național (totuși) de Expoziții, o
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
suicidar: deschide larg o ușă și lasă să intre În laboratorul său aseptic o realitate imensă, colcăitoare, browniană. În mijlocul celor mai abstracte considerații, o vedem dintr-o dată pe Dina intrând În text, Îl vedem pe Măcățel-câinele și pe tatăl său, pisoiul Zapp, vedem viața dând buzna peste idei. Intruziunea viului și a trăitului În speculație mi se pare o Încercare - e o intuiție, nu un proces de intenție - de umanizare a filosofiei. Aceasta mi se pare a fi una dintre mizele
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mi se pare a fi una dintre mizele metateoretice ale textului lui Cornel. Tocmai prin tentația - și nu e numai o tentație, e o reușită - de a introduce viața În filosofie, de a face conceptele să umble prin Măcățel, prin pisoiul Zapp, printre noi, de a realiza o ensomatoză a conceptelor În persoane și ființe, Cornel creează un tip de criti-ficțiune - numai termenul poate că ar trebui redefinit; la Cornel ar trebui să vorbim de o filosofo-ficțiune, de o filosofo-lingvistico-ficțiune, de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
1966; Poiana de argint, Chișinău, 1966; Floarea cerului, Chișinău, 1968; Aventurile lui Licurici, Chișinău, 1971; Pana albastră, Chișinău, 1972; Știi tu cum râde soarele?, Chișinău, 1973; Casa poveștilor, Chișinău, 1974; Zări albe, Chișinău, 1974; Dragostea de peste o viață, Chișinău, 1982; Pisoii năzdrăvani, Chișinău, 1982; Ce frumoasă e Laura..., Chișinău, 1989; Scrieri alese, Chișinău, 1991. Repere bibliografice: Haralambie Corbu, Creionări, Chișinău, 1964, 138-145; Mihai Cimpoi, Profiluri literare, Chișinău, 1972, 348-351; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 188; Femei din Moldova. Enciclopedie, îngr. Iurie Colesnic
LUNGU-PLOAIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287924_a_289253]
-
din Iași), Patriotica română (1955), Cuza Vodă (1959), Procesul domnului Caragiale (1962), Eminescu (1964), Romanța (1967), Pe urmele lui Demetrian (1970), Creangă (1972), Esculap și mica lui prietenă (1973) etc. Ș. a mai compus „piese scurte” - Epilogul, Eu vreau un pisoi, Fapt divers, Semnul particular, Vocea sângelui, Istoria se repetă, Secătura mahalalei, Smărăndița, Reîntâlnire ș.a. -, a realizat adaptări și prelucrări (între altele, Papa Lebonnard după Jean Aicard, Zaza după Pierre Berton și Charles Simon, Călătoria domnului Perrichon după Labiche), adaptări radiofonice
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
câteva probleme cu „probleme” ; 1.Un om călătorește pe jos de la București spre Ploiești. În drum se întâlnește cu nouă moșnegi, fiecare cu nouă săculeți în spate. În fiecare săculeț erau câte nouă pisici și fiecare pisică avea câte nouă pisoi. Moșnegi, saci, pisici, pisoi, căți mergeau spre orașul Ploiești? Răspuns: Unul singur, călătorul, pentru că ceilalți mergeau spre București. 2.Pe o farfurie sunt cinci mere. Cum pot fi împărțite la cinci copii, așa încât fiecare să primească câte un măr și
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
vor nimeri în soluție când voi fi eu întoarsă cu spatele. Atunci am învățat că și pisicile sunt foarte curioase și trebuie să fiți atenți la animalele de casă când faceți săpun. Am fost foarte aproape de necaz cu unul dintre pisoi, deci vă rog să luați anumite măsuri de precauție. Purtați mănuși de cauciuc și nu inhalați vaporii. Amestecul se va încălzi când turnați leșia, deci folosiți apă foarte rece. Amestecați foarte încet pentru a evita să vă stropiți și să
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
nepericuloase. Pisicile. Înainte de cutremur, sunt agitate, au părul zbârlit, urechile lipite de cap, miorlăie tare și fără motiv, îndelung; tremură, sunt sperioase, se ascund în cotloane, au ochii strălucitori. Miaună puternic, se lipesc strîns de stăpânii lor, iar dacă au pisoi, îi duc în locuri ferite, iar uneori dispar din casă. Șobolanii și șoarecii încep să alerge, ignorând prezența oamenilor, chițcăie, își părăsesc ascunzișurile și fug cât mai departe de locuințe, cu gurile și nările tremurânde. Maimuțele manifestă semne de agitație
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
Despărțirea de Matiora, București, 1980; Evgheni Evtușenko, Dulce ținut al poamelor, București, 1983; Mikola Trublaini, Fetița Natalocika și peștișorul argintiu, București, 1983, Pui de privighetoare, șapte sute la numărătoare, București, 1984; Natalia Durova, Poftiți în arenă!, București, 1985; V. Berestov, Și pisoiul, și cățelul, București, 1987; V. Tovstonogov, La start!, București, 1987, Bătrânul cal și leul, București, 1988; I. Korleandski, A. Hait, Las’ că mai stăm noi de vorbă!, București, 1992; William Diehl, Huliganii, București, 1996 (în colaborare cu Dora Fejes); Andrei
BUICIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285921_a_287250]
-
de impresia neplăcută că eroina - și odată cu ea autoarea - caută să adopte o poză care desigur că nu li se potrivește și nu era de fel necesară (...) Mă uit la ei, cu milă și dezgust. Așa ca la un biet pisoi jegos Pe care totuși îl culegi din drum, îl îngrijești și-l crești. - Băieții mei și fetelor! - le-aș spune(așa cum poate mama lor le-ar spune) Ce faceți voi cu tinerețea voastră?.. Curios lucrau Citind versuri de felul celor
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
recomandat doctorul veterinar ? Nu (da). Să asculte mai puțină muzică, și chiar să facă o pauză. Cu Miki am pățit-o și mai rău: a născut doi puișori și i-a ascuns de noi. Dispărea cu zilele, până când au apărut pisoii. Două ghemotoace negre, cu odoi ochi frumoși într-un căpșor rotund ca o minge de tenis. Un timp Miki nu nea dat voie să ne apropiem de ei. Ce am făcut cu ei ? Ca să se obișnuiască cu noua lor familie
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
că a venit aici? - Că sunt oameni și pisoiașul roșcovan nu vrea să fie singur. - Dar de ce crezi că miaună atât de amar? - Îi e foame cu siguranță. Dar vezi, oamenii aceia îi dau lapte într-un vas micuț. Iar pisoiul cu limba lui roz mănâncă laptele cu mișcări rapide. Iarăși plânge și femeia, cu bunătate în privire, îi toarnă din nou. Ce bine că noi n-avem nevoie de hrană! - Cum să nu! i-a răspuns Norul cel Mare, noi
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
Ochii lui Cuțulache l-au zărit. Privindu-i, Motănel îi și înțelege: „Rămâi acolo unde ești. Și, mai ales, încearcă să nu faci zgomot. Acum-acum...” Un fâșâit se-aude, deodată, din locul în care este câinele. Ba nu, parcă de lângă pisoi. Cei doi își trimit, imediat, priviri pline de mustrare: „A fost vorba că nu facem zgomot, nu? Iar tu...” Însă zgomotul devine din ce în ce mai mare, se apropie și mai mult de ei. Motănel simte că inima lui mică bate tare, tare
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
Țâncul se gândește să facă o săritură și să-și înfingă ghearele în blana nepoftitului. Dar câinele e la postul său; nedoritul musafir e acum în laba lui. Un alt „musafir” urâcios apare imediat. Nu departe de Motănel. Arcul spinării pisoiului se desface ca la comandă. (Ai crede că Țâncul e doar o jucărie care, după ce ai întors-o cu cheia, sare cât colo imediat ce apeși pe un buton.) Unu, doi, trei! Motănel a plonjat chiar pe blana cenușie a nepoftitului
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
ca la comandă. (Ai crede că Țâncul e doar o jucărie care, după ce ai întors-o cu cheia, sare cât colo imediat ce apeși pe un buton.) Unu, doi, trei! Motănel a plonjat chiar pe blana cenușie a nepoftitului. Acum, ghearele pisoiului l-au înșfăcat și-l țin strâns, ca-ntr-un clește. Sigur pe el, Țâncul privește spre Cuțulache care, acum, e foarte liniștit, de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat. Câinele mârâie scurt: „Hai, ce mai stai, termină odată cu el
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
au intrat în pădure, au descoperit, rând pe rând, tufele cu fragi, zmeură și mure. Ce bucurie pe Sorin, Sorina și Puiu, cărora le plac tare mult aceste fructe de pădure! Dar nici Cuțulache și Motănel nu s-au plictisit. Pisoiul s-a urcat în mai toți copacii de prin apropiere. A vrut, chiar, să prindă câteva vrăbiuțe, dar Cuțulache, care-l urmărea de jos, i-a strigat c au mârâit: „Să le lași în pace, auzi!? Altfel, stricăm prietenia!”. Toată lumea
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
și, cu toții au pornit, în mare viteză, la țară. După o jumătate de oră, o mașină Dacia de culoarea untului, se afla în fața porții bunicului. Primii care coboară sunt, desigur, Sorin și Sorina. Dar, auzind zgomotul motorului, un câine, un pisoi și-un cocoș au pornit-o spre poartă. Și fiecare a ținut să-și arate bucuria că-și revede prietenii. În felul lui, Cuțulache latră scurt, țopăie și dă din coadă tot timpul: Motănel a miorlăit răsfățat, apoi s-a
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
ei”. Capacitatea figurativă demonstrată de autor în asemenea secvențe este remarcabilă. Demne de menționat sunt și câteva proze cu subiect animalier ale volumului în care, pornind de la mărunte întâmplări domestice, autorul construiește scenarii interesante. Astfel, în Țâncul o ispravă a pisoiului adoptat de copii (vânarea primului șoarece) este relatată ca o istorie cu suspans: <<Ochii lui Cuțulache l-au zărit. Privindu-l, Motănel îl și înțelege: „Rămâi acolo unde ești. Și mai ales încearcă să nu faci zgomot”>> „Puiu” este „epopeeea
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]