407 matches
-
furi o visterie! Tou-i ca legi să răsucești springar, Și te chivernisești vârtos la buzunar. Bagi neamu-n Aga vezi de teșcherea, Cu țara, cu reforma, vom vedea; Toți ipochimenii se alertează Când țara și reforma prea trenează. Sărmanii nu au pită-s mai săraci? Băgară la buticuri cozonaci... Cu țigaretele zvâcni ideal sprințar, Profesiunea nouă de tunar. Legi de patrimoniu nu s-au statuat, Mai sunt ăhăt! atâtea de palpat. Ei cu focul și tot ei cu fumul, Prind unii hoții
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93458]
-
editorială. Omul care a amprentat decisiv sufletul „poetului național“, ins cu operă de importanță (cel puțin) continentală, este lăsat la noi în seama unei antologii maioresciene de aforisme, a unei discutabile ediții basarabene și a traducerii în... franceză realizate de pito 172 CE MI SE-NTÂMPLĂ rescul Charles Adolphe Cantacuzène. Vi se pare normal așa ceva în 2011?!? Oswald Spengler, Amurgul Occidentului. Unde este versiunea românească a acestei cărți care l-a format pe Cioran și a tulburat gândirea etnopolitică europeană mai
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
1870] Chitanța Am primit de la d. casier cuverte francate de un florin cincizeci cruceri (N-o 1 fl. 50 c: v. a. ) M. Emmescu, [CHELTUIELI PENTRU SEBBAREA DE LA PUTNA] Chitanță Prin care declar a fi primit de la d-nul casieriu Pitei marce postale de șase floreni șasezeci și cinci de cruceri (N-o 6 fl. 65 cr. ). Viena, 14 april 1870 Secretariu M. Eminescu [ÎNSEMNARE PE CARTEA LUI DOSOFTEI] [1874 - 1875] Această carte: Petrecerea sfinților sau Prologul sfinților, compusă și compilată
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
am dat brusc deoparte cuvertura. Am rămas cu gura căs cată, privind prostește spectacolul de sub balda chin. Căci în patul meu, adâncindu-se în cearșaful de pe saltea, era o oaie! Dormea pe-o parte, mare, lânoasă și umflată, cu co pitele des picate întinse rigid spre marginea patului. Visam? O luasem razna? Nimerisem pe mâna vre unor farsori suprarealiști? Îmi puseseră ceva în pudding? Mi-am amintit palatul decrepit din Toam na patriarhului, prin care umblau găini și unde vacile ajun
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
nici ăștia nu erau mai breji: aproape toți, aflasem tot de-acolo, muri seră mâncați de păduchi!), un degetar, un iadeș de curcan, un borcan în care plutea un mic fetus cu o istorie complicată, o fundă putredă... Ce adunătură pito rească erau și oamenii ăștia iluștri! Mama avea deci dreptate când îmi spunea că unde e multă minte, e și prostie. Când terminam de citit toată broșura, până și caseta tehnică, mă uitam din nou fascinat la coperta prin cipală
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
un fir de busuioc Și îl pune bade-n clop, Busuiocu-o zurăi Și io afară c-oi veni Și din casă te-oi chema, După masă te-oi băga Și de cină că ți-oi da: Tălgeraș cu dulce caș, Pită albă din oraș, Carne friptă pipărată Și guriță cîte-odată. 20 Hoi, săraca calea mea, Crescut-a iarbă pe ea, Calea mea de la mândra Crescut-a iarbă pe ea; Pe calea mea de la joc Poate crește busuioc Că eu n-am
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
cu inima, Nu mă jeli cu portul, Jelește cu sufletul! 74 Cucule, de unde vii? - De la niște vii pustii. - Dar de badea ce mai știi? - Știu bine că-i sănătos Șede la masă voios... - Dar voiosu-i voinicu Ori-i plânge sufletu? - Pita albă sta pe masă Cum îi pita mai frumoasă, Nici necoaptă Nici răscoaptă, Lângă pită Carne friptă, Lângă carne Două cane; Una-i cu vin îndulcit Și nu bea de necăjit, Una-i cu vin pipărat Și nu bea de
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Jelește cu sufletul! 74 Cucule, de unde vii? - De la niște vii pustii. - Dar de badea ce mai știi? - Știu bine că-i sănătos Șede la masă voios... - Dar voiosu-i voinicu Ori-i plânge sufletu? - Pita albă sta pe masă Cum îi pita mai frumoasă, Nici necoaptă Nici răscoaptă, Lângă pită Carne friptă, Lângă carne Două cane; Una-i cu vin îndulcit Și nu bea de necăjit, Una-i cu vin pipărat Și nu bea de supărat. Și nici bea și nici mănâncă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
niște vii pustii. - Dar de badea ce mai știi? - Știu bine că-i sănătos Șede la masă voios... - Dar voiosu-i voinicu Ori-i plânge sufletu? - Pita albă sta pe masă Cum îi pita mai frumoasă, Nici necoaptă Nici răscoaptă, Lângă pită Carne friptă, Lângă carne Două cane; Una-i cu vin îndulcit Și nu bea de necăjit, Una-i cu vin pipărat Și nu bea de supărat. Și nici bea și nici mănâncă De durerea cea adîncă! 75 Mult mă-ntreabă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Că de lume n-am noroc - La cine-i da-o s-o citească Lacrimile să-l pornească, Pe mine să mă jelească. 185 Hăi, săraci feciori frumoși, Cum stau ei în lagăr scoși Cu puștile -n piromită, Cu straițele fără de pită; Când Sfrănțugii ne vede Pe toți că ne ocolea Și obeșterul cel mare, Comîndaș de la catane, Tot pe deal ne înșira Și tot doi cu doi punea Și iar mână lângă mână Tot voinici cu pușca plină Și, zo, el
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
de veacul marii prostituții/... Ci noi mai stăm.../ în așteptarea unui ceas mai pur.../ Cu toate că/ ...un gâdeluș/ Născocise un căluș/...Și de-atunci, din vremuri vechi,/ Gură n-ai și n-ai urechi./ Când ți-i dor de unt și pită/ Dumici vorba răzvrătită.” în poezia Țăranii, această nobilă pătură socială atât de răbdătoare conchide lapidar: „Țăranii.../ Din când în când doar se răscoală/... Țăranii nu mai cer pământ/ Ci pâine să-și hrănească pruncii.” în poezia Vasile Covrig, ce-i
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
de repede, încât Mahmud știa că nu va reuși să iasă singur de acolo. Băgă mâna înăuntrul sacoului, sub braț, ca să verifice dacă mai avea cuțitul acolo, în tocul de piele. În cele din urmă, Mahmud simți un miros: de pită proaspătă. Trebuie să fie o brutărie nonstop pe-aici. Aproape sigur, fiindcă șirul de chioșcuri goale, nepopulate fu întrerupt de mănunchiul de lumini de la colțul imediat următor. La un radio se auzea muzică de percuție; bărbații stăteau afară bând cafea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
soare desprinse din divinitatea cerească întru-un asfințit de vară, nu-l poți vedea, dar îl poți auzi cu inima. Aduce cu el mireasma de nectar, parfum de păpădie și iarbă crudă, chiot de copil și praful de pe ulițe. Mirosul pitei coaptă în vatră amestecat cu mirosul busuiocului de la icoană. Toate astea mă trimit în trecut și-mi aduc aminte de copilăria care m-a făcut să cred că lumea e cuprinsă de valuri de lumină și dragoste. Acolo răul și
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
la ușa sufletului ei. Soțul ei a fost medic, dar războiul nu l-a cruțat, ba din contra, a fost luat și dus pe front pentru a-i ajuta pe bieții răniți de acolo. Vorba ceea: „omul bun îi ca pita caldă”. Așa o fost și bietul bărbatuso Mărioarei, om bun, bun om, dar la omul sărac nici boii nu-i trag și biata Mărioara singura și-a petrecut anii, singură cu feciorii mamei, căci îi erau dragi ca lumina ochilor
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
pentru că a râde de Laban era distracția favorită a fetelor lui. Pot și acum să spun pe dinafară meniul din ziua aceea. Miel marinat în lapte acru de capră, asezonat cu coriandru și sos de rodie. Două feluri de pâine: pită de orz și pâine pufoasă de grâu. Compot de gutui, smochine fierte cu dude, curmale proaspete. Măsline, se înțelege. Și de băut, vin îndulcit, trei feluri de bere și apă de orz. Iacob era așa de obosit, că aproape a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
acolo, să ne cărăm, să ne vedem de treabă, așa că ne-am dus în vestiar, dar cu coada ochiului am mai văzut cum soldații încep să descarce din camioane tot felul de aparate voluminoase. Nea Gică era deja acolo, mânca pită cu clisă, n-a zis nimic, doar a făcut semn spre ceasul de pe mână, ridicând trei degete, știam că asta înseamnă că am întârziat trei minute și că după antrenament ne mai așteaptă cinșpe ture de stadion în plus, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
În grădină cu ligheanul În mâini să arunce apa, apoi Începu să-l frece cu detergent și Îl clăti cu restul de apă din ibric. — Ai vinit și tu... spuse tata fărĂ să se uite la mine. Vezi că este pită caldă, o fost adus-o lelea melintia adineaori. ia-ți cu slană și șieapă roșie, dacă vrei. m-am așezat la masă și am rupt o bucată de pâine aburindă. Sora mea continua să trebăluiască prin bucătĂrie. — Îi bună ? m-
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
în grădină cu ligheanul în mâini să arunce apa, apoi începu să-l frece cu detergent și îl clăti cu restul de apă din ibric. — Ai vinit și tu... spuse tata fără să se uite la mine. Vezi că este pită caldă, o fost adus-o lelea melintia adineaori. Ia-ți cu slană și șieapă roșie, dacă vrei. M-am așezat la masă și am rupt o bucată de pâine aburindă. Sora mea continua să trebăluiască prin bucătărie. — Îi bună ? m-
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
că, în afară de muștruluială, se pricepea și la altceva. - Să ne crape! se mobilizau, neclarificați, dar bucuroși că fuseseră confundați cu cenaliștii autentici, profanii. - Păi, o să vă! Că altceva ce are să vă crape?! Duceți-vă și mâncați slană. Băgați, la intestin, pită. Și faceți sport. Că stârpiturile ca voi, de-i poți ridica cinci într-o mână, n-are talent! La UNIVERSITAS, chiar și portăreasa Cenaclului poseda cel mai uriaș talent dintre toate portăresele din București. Ieșea din ghereta ei cu lampă
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Mitropolitul ar fi asigurat o dezvoltare clerului laic, având și cele trebuincioase pentru aceasta. Dreptul civil și-ar fi creat o clasă de amploiați, dar acești amploiați ar fi fost stabili, căci numai unde Vodă se perîndează, se mănâncă și pita lui Vodă pe rând. Negustorul ar fi rămas negustor, meseriașul meseriaș, nu s-ar fi născut goluri economice atât de simțite. În sfârșit în a. D. 1860 ar fi venit Ioan Sandul al III posito. Sub ce împrejurări! Firmele de pe ulița
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
o dezvoltare clerului laic, având și cele trebuincioase pentru aceasta. Dreptul civil ș-ar fi creat o clasă de amploiați, dar acești amploiați ar fi fost stabili sub o domnie stabilă, căci numai unde vodă se perîndează, se mănâncă și pita lui vodă pe rând. Negustorul ar fi rămas negustor, meseriașul - meseriaș, nu s-ar fi născut goluri economice atât de simțite. În sfârșit, în a. D. 1860 ar fi venit Ioan Sandul al III-lea posito - sub ce împrejurări! Firmele de pe
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ori și să-l sufle În ochi, miercurea și vinerea, dimineața. Pentru albeață de multă vreme: să caute furnici mari de copaci, să le bage Într-o sticlă, s-o astupe bine la gură, s-o bage apoi Într-o pită și s-o coacă În cuptor. După răcire, să pună o picătură din sticlă, În fiecare ochi, dimineața și seara, până Îi va trece, măcar să fie veche de 5-6 ani. Pentru albeață: să ia vin alb, să caute o găleată
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
să amestece și să se mânjească (ungă) unde este brânca. Pentru brâncă (umflătură): cum Îi vede-o că iese, să pui lapte bătut cu mălai de mei, sau tărâțe de borș acru, că scoate focul. Alta: șofran, lapte dulce și pită (pâine) uscată, să moaie și se pune caldă. Pentru pecingine și când crapă țâțele vacii: să caute bureți care se fac pe gunoi și să se ungă dimineața și seara. Alta: să caute corn de cerb, să radă puțin, să
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Leno, în The Daily Show). Revenind la Dr. Karl, pe site-ul dedicat studierii scamelor din buric, există și o secțiune dedicată informațiilor despre burice, în genere. Cum ar fi, de exemplu, faptul că localnicii îi spuneau Insulei Paștelui Te Pito te Henua, adică "buricul lumii". La noi, există încă nedescoperit de Dr. Karl, buricul PDL Emil Boc, cel care la „sugestia" marelui jupân de Cotroceni, a fost reales pentru un nou mandat în fruntea PDL. El a primit 855 voturi
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
unul și să se retragă: "Copiii satului s-au adunat / În jurul lor și stau proptiți în bâtă" (Berbecii). Altă dată, caută "cuiburi cu băieții prin scorburi". Scene caracteristice arealului natal s-au fixat definitiv pe retină, fără idilisme. Copila frânge pita "țărănește pe ștergar" (Rugă); stă la rând "la moara dintre munți" dar apa care mișcă instalația e înghețată (La moară); Cosașii "bat coasele / și gușterii fug speriați"; fetele vin cu bucate și cu țuică; bătrânul fierar potrivește potcoave boilor, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]