400 matches
-
Poni (Iași) (pp. 307-308). adrese diverse (comerț, profesiuni liberale etc.) Agenții telegrafice: Agenția Havas. Societate anonimă cu capital de 8 500 000 fr. Director general: Ed. Lebey, Paris; Agenția României, director, Albert Leautey, secretar, Berthy du Crey. Sediul Agenției: str. Pitar Moșu, 8 (p. 308). Azilul Elena Doamna. Sub patronajul M.S. Reginei Elisabeta, șoseaua Pandurilor (Cotroceni). Director de studii: Barbu Constantinescu; directoarea Azilului, d-șoara Elena Alessiu; profesor de limba română: P. Dulfu (p. 310). Banca Națională a României. Fondată în 1880; capital: 30 000
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
vtori sulger, a cumpărat jumătate din satul Frenciugi la 11 februarie 1652. Ionașco, fiul lui Andronic din Frenciugi, dă la 1 octombrie 1654 părțile sale ce se vor alege din Frenciugi, vistiernicului Solomon, pe partea vândută de fratele său Andocăi pitarul din Căzăcești . La 20 martie 1657 frații Bejan și Gheorghe, fiii lui Andronic din Frenciugi, rudele apropiate ale lui Omenghie, răscumpără cu 200 de lei jumătatea de sat din Frenciugi de la Apostolachi Milescul, Însă Îi revând la 24 septembrie 1657
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
lui Andronic din Frenciugi, rudele apropiate ale lui Omenghie, răscumpără cu 200 de lei jumătatea de sat din Frenciugi de la Apostolachi Milescul, Însă Îi revând la 24 septembrie 1657. Obștea răzeșilor pe partea din Căucești vând la 10 iunie 1656 pitarului Andoca și Măricuței părțile lor din Drăgușeni, partea de jos ce se numește Căucești, patru bătrâni, cu 192 de lei. Printre vânzători se numără și Vasile, fiul Rusoe, Bejan fiul lui Andronic, Vasilie Beșănă, Mihail din Frenciuci, iar ca martor
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
fiul Rusoe, Bejan fiul lui Andronic, Vasilie Beșănă, Mihail din Frenciuci, iar ca martor Întâlnim pe Istratie din Frenciuci. În fața lui Gheorghe Ștefan (3 / 13 aprilie-28 aprilie / 8 mai 1653; 8 / 18 iulie 1653-3 / 13 martie 1658) a venit fostul pitar Andoca la 29 iunie 1656 cu , care și-au vândut a treia parte de sat din Drăgușeni, de pe apa Stavnicului, ținutul Vaslui, act Întărit de domn. Frații Bejan, Ionașco, Ileana, Gavril, feciorii lui Andronic din Frenciuci dau zapis de mărturie
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
sat din Drăgușeni, de pe apa Stavnicului, ținutul Vaslui, act Întărit de domn. Frații Bejan, Ionașco, Ileana, Gavril, feciorii lui Andronic din Frenciuci dau zapis de mărturie la 20 august 1657 pentru ocina din Căucești, vândută cu știrea lor de Bejan pitarului Andoca , printre martorii de la tocmeală găsinduse și Rango din Frenciuci. Marele vistiernic Solomon cumpără la 1 octombrie 1657 de la Ionașco, fiul lui Andronic Piciorag din Frenciuci a sa din satul Frenciuci și o parte de moșie vândută de Bejan, fratele
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
de la tocmeală găsinduse și Rango din Frenciuci. Marele vistiernic Solomon cumpără la 1 octombrie 1657 de la Ionașco, fiul lui Andronic Piciorag din Frenciuci a sa din satul Frenciuci și o parte de moșie vândută de Bejan, fratele său din Căucești pitarului Andoca . Misail egumenul și soborul mănăstirii Bârnova vând la 30 ianuarie 1667 lui Apostolachi, mare paharnic din Frănciuci, satul Căpotești de peste codru, În ținutul Vaslui, cu vecini, pentru 500 de lei bătuți, bani cu care s a acoperit mănăstirea și
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
două vaduri de moară, un loc de prisacă , un loc de crâșmă Între mori, cedate apoi cumpărătorului. Postelnicelul Neculai Bucium, prin zapisul din septembrie 1753, arată În fața divanului vânzarea moșiei Frenciugi și termenul de patru zile pentru cedarea zapiselor vechi . Pitarul Neculai Cogălniceanu s-a aflat În conflict cu clucerul Gligoraș Costachi, deoarece a cosit poiana situată (a se vedea mărturia dată de Enachi Darie la 16 mai 1813 În fața protopopului de Vaslui Neculai, În biserica din Drăgușeni) . Conflictul dintre pitarul
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Pitarul Neculai Cogălniceanu s-a aflat În conflict cu clucerul Gligoraș Costachi, deoarece a cosit poiana situată (a se vedea mărturia dată de Enachi Darie la 16 mai 1813 În fața protopopului de Vaslui Neculai, În biserica din Drăgușeni) . Conflictul dintre pitarul Neculai Cogălniceanu și stolnicul Vasile Costachi este atestat și de cartea domnească din 20 iunie 1758 a lui Scarlat Grigore Ghica (februarie 1757 august 1758) . În 1761 este dată mărturia lui Nica și a lui Ilei Moșneag privitoare la despărțirea
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Vasile Costachi este atestat și de cartea domnească din 20 iunie 1758 a lui Scarlat Grigore Ghica (februarie 1757 august 1758) . În 1761 este dată mărturia lui Nica și a lui Ilei Moșneag privitoare la despărțirea dintre Frenciugi și Șendreni . Pitarul Neculai Cogălniceanu vinde lui Ioanichie, episcopul Romanului (15 septembrie 1747 †15 ianuarie 1769), la 10 ianuarie 1768, satul Frenciugi . La 20 martie 1768 episcopul Ioanichie acordă danie moșia Frenciugi și a treia parte din jumătate de sat Căzănești clucerului Alexandru
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Land of Liberty (scumpă țară a libertății). Ne luăm rămas bun și ne Îndreptăm spre Catherine Street, unde ne așteaptă mașina Încărcată. În momentul când să pornim ne sosesc două scrisori. Una din ele este de la profesoara soției mele, de la Pitar Moș. Ne roagă dacă trecem prin Niagara, să ne oprim pe la familia ei, care e stabilită acolo, venită din Germania. E chiar orașul spre care ne Îndreptăm acuma. Iarna a fost grea. Șoseaua pe care circulăm acum, pe malul lacului
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
stalactită uriașă (70m) din Împărăția urieșilor. Pe sub acel sloi auzim mugetul apei ce se prăvale. Cea mai mare hidrocentrală a lumii produce aici energie atât Canadei cât și SUA. A doua zi pornim În căutarea familiei profesoarei Mather Saferia de la Pitar Moș. După ce rătăcim ½ oră pe diferite străzi, ajungem la locuința ei care e În fața 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 55 hotelului. Pornim cu doamna Poldy În vizitarea orașului. Mergem să vedem cascada și ziua. Poldy rămâne
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
a fost un timp oarecare, se spune că din august 1899, deci îndată după ce a demisionat din postul de director al Teatrului Național, și registrator în Centrala R.M.S.. La 30 martie 1901 însă i se aduce la locuința din strada Pitar Moșu nr.4 următoarea adresă: Domnului I.L. Caragiale, registrator „Postul de registrator ce ocupați în Administrațiunea Centralei fiind suprimat prin bugetul exercițiului 19011902, cu regret vă facem cunoscut că rămâneți în disponibilitate pe ziua de 1 aprilie 1901”. Director general
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
orașele noastre ni le-au ars și au mânat în robie multe capete de oameni...”. El, marele duce, le-a îngăduit solilor să treacă dintr-o țară în alta, dar fără nici un folos. La începutul anului, Giurgea vornicul și Mihail pitarul au mers la Vilna. Printre altele ei cereau ca solii și neguțătorii celor doua țări să poată călători liber. Oamenii lui Alexandru le arătau solilor moldoveni că ducele nu le poate da nici un răspuns, pentru că nu are pe lângă sine pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
au rugat să îi însoțesc. Am făcut-o cu multă plăcere, cu atât mai mult cu cât am reușit să convin cu Mitzura ca vizita să se efectueze după dejunul oficial oferit de ambasadorul Elveției la reședința sa de pe strada Pitar Moș, programat la orele 13,00. Vizita la "Mărțișor" a avut loc între orele 16,00 și 18,00. De la reședința ambasadorului, la invitația oaspeților, am mers în mașina rezervată lor, iar pe parcurs le-am făcut o scurtă prezentare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
restriște. În vecinătatea ocolului Hușilor se afla ocolul Stănilești, constituit, probabil, în legătură cu morile domnești de acolo, sub domnia lui Ieremia Movilă. În 1627, ocolul era deja desființat și siliștea era atribuită de Miron Barnovschi (1633) lui Ionașco Cehan, atunci mare pitar. Cehăneștii au devenit în timp proprietarii unor moșii întinse în această zonă. Aceluiași Ionașco Cehan, în 1630, i se întărea siliștea Stănilești de lângă Huși, proprietate substanțială, ce apare în documente în mai multe rânduri. La 10 martie 1635, Vasile Lupu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Prima așezare rurală de pe Drăslăvăț s-a numit Huși sau poate Broșteni, situată în partea de sud-vest a târgului. Într-un hrisov din 22 noiembrie 1629, emis în cancelaria domnească de la Iași, Alexandru Coconul (1629-1630) poruncea lui Ionașcu Cehan, mare pitar, să „hotărnicească” dinspre târgul Huși moșia Broșteni, dăruită Episcopiei Huși de domnii dinainte și de Radu voievod (Radu Mihnea, 1616-1619, 1623-1626), ale cărui hotare, cu vii, mori și grădini au fost împresurate de târgoveți, iar sătenii, sărăciți, au fugit în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
copiii lui Păstrăv cel bătrân” (subl. ns.). În 1612 era ureadnic al Hușilor, Toader Dubău, apoi un șoltuz cu 12 pârgari. La 19 iulie 1612, domnitorul Ștefan Tomșa confirma lui Ionașcu Cehan, vornic de gloată, cumpărăturile sale de la T. Hudici, pitar din Șopârleni și din Dolhești, un țigan rob, numit Toader: „Și iarăși au adus înaintea noastră alt zapis de la Toader Dubău ureadnic de Huși (subl. ns.) și de la Șoltuz și 12 pârgari de acolo”. Aceeași ierarhie în adresare (ureadnic, șoltuz
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pe moșia Hulboca din ținutul Iași, dar chiar și așa se aflau în imposibilitatea de a-și achita datoriile față de proprietari. La 24 septembrie 1847, printr-un ordin al Ministerului de Interne, către Isprăvnicia Fălciu, locuitorii angajați la seceră de către pitarul Neculai Obreja erau obligați să-și achite datoriile. Nemulțumirea țăranilor s-a manifestat în mai multe moduri: plângeri adresate autorităților administrative (cele mai simple forme), strămutări masive în interiorul țării, fuga peste hotare, nesupunerea la îndeplinirea obligațiilor feudale până la răzvrătiri directe
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Alecu Furduescu Elenca căs. cu I. Slăvescu Iancu Tinca căs. cu N. Dimancea † Elena † Marieta † Romulus † Alexandru † Constantin † Stăvărache† Alecu Ion † Petre † Șetrarul Iene, vătaful plaiului Loviște, căsătorit cu Safta, fiica clucerului Balotă 1-a căs. 2-a căs. † Eftimie, pitarul din Brătieni † Florica † IonSabina căs. cu dr. † C. Cantacuzino Constantin căs. cu D-ra Alexandrina Costinescu căs. 1-a oară cu Maria Moruzi căs. a 2-a oară cu Eliza Știrbey Gheorge căsătorit cu Elena Sturza Maria, Ion, Ioana Ion, Constantin
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
-ți mulțumesc, Isuse). În declarația din 24.11.1950 dată la Securitate în timpul cercetărilor specifica următoarele: „De Crăciunul anului 1948, pr. Dr. Anton Bișoc mi-a ordonat să vin la București ca preot cântăreț la capelele Institutelor Notre Dame și Pitar Moș, primind permisiunea de a urma și Conservatorul. Cât am fost preot la Pitar Moș am ținut și lecții de religie cu maicile din Institutul Sf. Maria, în clădirea Nunțiaturii de 2-3 ori pe lună. În toamna anului 1949 am
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
specifica următoarele: „De Crăciunul anului 1948, pr. Dr. Anton Bișoc mi-a ordonat să vin la București ca preot cântăreț la capelele Institutelor Notre Dame și Pitar Moș, primind permisiunea de a urma și Conservatorul. Cât am fost preot la Pitar Moș am ținut și lecții de religie cu maicile din Institutul Sf. Maria, în clădirea Nunțiaturii de 2-3 ori pe lună. În toamna anului 1949 am început cursurile Conservatorului din București”. Odată, la o repeție a corului, o colegă l-
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
vocea așa cum i-o dăruise Dumnezeu, fără a o mai cultiva. Organele de represiune erau îngrijorate de popularitatea tot mai mare de care se bucura tânărul preot care după ce cânta la capela Notre Dame, majoritatea participanților îl urmau și la Pitar Moș pentru a-l reasculta. Din nefericire nu a rămas nicio înregistrare a cântecelor interpretate în perioada de dinaintea arestării. Trebuia găsită o cale de a face ca acesta să dispară cât mai discret. Ocazia se ivi pe neașteptate. În Capitală
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
preferând să întârzie în dosul ușii, pe coridor, și să-l asculte până la sfărșit. Cu câțiva ani înainte de arestarea mea, se zvonise în București despre un preot tânăr,cu voce excepțională, care cânta la slujbele de duminica din capela de la Pitar Moș. Informandu-mă la o verișoară de a mea, care era catolică, zvonul mi-a fost confirmat și am fost invitat s-o însoțesc într-o duminică la biserică. Atunci l-am auzit pentru prima oară cântând pe Dumitraș. Am
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
în închisoarea din Pitești am auzit de existența unui preot pe care-l chema Dumitraș, numele nu mi-a spus nimic. Numai când l-am auzit cântând în noaptea de Înviere, mi-am amintit de glasul și numele preotului de la Pitar Moș”. Cum s-a îmbolnăvit de plămâni la Pitești îi relatează chiar el surorii mai mici, Ana. Unul din colegii de celulă mai în vârstă, familist, avea patul sus lângă fereastră și se îmbolnăvise grav din cauza curentului și să fi
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
era și dr. Podoleanu, un catolic practicant, o mai veche cunoștință care i-a asigurat asistența medicală în tot acest timp. Așa cum mi-a povestit sora Elena Ungureanu care îl cunoștea pe pr. Ghiță încă din 1947, când era la Pitar Moș, iar acum (2009) locuia în Mărgineni, „când a venit era atât de slab, bolnav și fără putere dar mai cânta uneori în cameră. A cântat numai o dată în biserică deoarece cu greu urca treptele de la cor, cu toate că era ajutat
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]