405 matches
-
luminoasă. Dialogul abundent intensifică tonalitatea generală de fantastic încărcat de familiar. Chiar și atunci când întrebările iscoditoare ale babei și răspunsurile în doi peri ale drumețului capătă înțelesuri neobișnuite, acest ton se păstrează: ,,S-au ridicat amândoi... Baba s-a pus piuă, și strigă lui Prichindel: - Haide, hopa! - Țin’-te bine, babo !’’ Admiratorul lui Shakespeare și-a construit în acest mod propriul vis al unei nopți de vară într o plastică mișcare ce aparține feeriei, și nu fantasticului spaimei: Îi zbura pe deasupra
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
contribuiri libere, la noi au fost impuse poporului de căpățînele frizate la Paris. Poporul nostru din România are de susținut cu miile formele goale de cultură, în care nimica nu e real decât plata personalului însărcinat cu pisarea apei în piuă și, pe când în Transilvania irosirea de puteri e restrânsă la minimul contribuțiilor de bună voie, la noi urmarea acelei risipe este sărăcia și mortalitatea continuă a nefericitei rase, care e silită a purta în spate tot aparatul greoi și netrebnic
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
multe ori comentatul document din 15 iulie 1448, prin care Cernat ploscarul și fratele său, Șteful, sunt puși în stăpânirea ori li se concedează dreptul de autoritate și conducere asupra unui mare număr de sate, părți de sate, locuri, mori, pive etc. În el se arată proveniența și criteriul de stăpânire anterioară pentru fiecare, dar, dintre toate unul singur, Tălăbeștii, este arătat în act ca fiind ocina lor, deci locul de origine al neamului Cernat. Că acești boieri își vor stabili
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pin • hasmațuchi • cimbrișor • usturoi • lămâie • ulei de măsline extravirgin • sare grunjoasă • sare extrafină • piper negru boabe Timp de preparare: 60 min. Conținut caloric: 223 kcal/porție Fără ouă Mod de preparare: Alunele prăjite și semințele de pin se strivesc în piuă împreună cu un praf de sare grunjoasă și puțin ulei de măsline. Roșiile se curăță de pieliță și de semințe, se taie cubulețe și se amestecă într-un castron împreună cu o jumătate de măr tăiat cubulețe. Se adaugă alunele și semințele
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
de măsline extravirgin sare • piper Timp de preparare: 20 min. Conținut caloric: 170 kcal/porție Fără ouă Mod de preparare: Piersicile se curăță de coajă și se taie felii. Sâmburii se sparg, se curăță miezurile de pieliță, se strivesc în piuă și se omogenizează bine cu 50 ml de ulei, sare, piper și zeamă de lămâie. Salata se curăță, se spală și se aranjează pe platou. Se adaugă feliile de piersică, brânza tăiată bucățele și se asezonează cu sosul acrișor. Se
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
mai ridicol. Pentru Bartolomea, imaginea păcatului nu mai reprezintă ceva înspăimântător, plăcerea proprie vine pe primul loc, femeia afirmând cu dezinvoltură, pe un ton persiflant, în fața soțului: „iar de mă aflu întru păcat de moarte, află c oi sta în piuă cât îmi poftește inima, nu-mi plânge tu de milă”874. Femeia este o donna demonicata pentru că nu manifestă nicio adeziune față de lucrurile sfinte, dezaprobă tot ceea ce reprezintă o opreliște în calea dezmierdărilor senzuale, însă este simpatică, prin sinceritatea cu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
se îmbrăcau altele mai groase și mai călduroase. Peste batistă pe cap punea casânca neagră. Se îmbrăca polca 5 lucrată în atelierele rurale specializate, apoi minteanul 6 confecționat din stofă din lână de oaie în urzeală de cânepă bătută la pive, croit pe trup și evazat jos. Pentru lucru, se confecționau cămăși de in și cânepă, fuste fără ornamente și bete simple. Pentru ca tortul din care se țesea pânza de cămăși să devină mai moale se fierbea în cenușă sau se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mai ridicol. Pentru Bartolomea, imaginea păcatului nu mai reprezintă ceva înspăimântător, plăcerea proprie vine pe primul loc, femeia afirmând cu dezinvoltură, pe un ton persiflant, în fața soțului: „iar de mă aflu întru păcat de moarte, află c oi sta în piuă cât îmi poftește inima, nu-mi plânge tu de milă”874. Femeia este o donna demonicata pentru că nu manifestă nicio adeziune față de lucrurile sfinte, dezaprobă tot ceea ce reprezintă o opreliște în calea dezmierdărilor senzuale, însă este simpatică, prin sinceritatea cu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
etnografice ale județului Bacău. Portul popular din cele trei zone etnografice ale județului este prezent pe parcursul întregii expoziții fiind prezentate costume care provin din toate zonele etnografice ale județului . Dintre instalațiile tehnice țărănești, muzeul nostru prezintă schema unei dârste sau piue pentru cergi precum și un război de țesut cergi pe care este țesută o cergă „crudă”. Imaginile prezentare sunt surprinse la dârsta din Oituz care a aparținut meșterului Constantin Avram. Primul meșteșug tradițional prezentat în expoziție este olăritul, meșteșug străvechi care
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
unei terapii materialiste de a crea o suveranitate inoxidabilă, chiar și cu prețul insolenței cinice. Astfel, în prezența lui Nicocreon din Salamina, un tiran din Cipru care amenință să-l pedepsească pentru șotiile sale punând să fie zdrobit într-o piuă, Anaxarh răspunde că satrapul poate să-l condamne la o asemenea pedeapsă, dar că nu-i va pedepsi decât trupul, materia filosofului, și nu pe el însuși, nici realitatea și nici adevărul lui. Când același îi caută pricină și amenință
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
2); lașitate (2); lovitură (2); mama (2); mingea (2); omul (2); palma (2); putere (2); ritm (2); rupe (2); spital (2); tarabană (2); tarabanele (2); tata (2); trage (2); ucide (2); victorie (2); vine (2); alarmă; albastru; apa; apa-n piuă; aspru; batală; a bate la ușă; băiat; bărbat; bici; brutal; burtă; cald; cap; la cap; capul; casting; caută; a căra; a certa; cicatrice; cineva; pe cineva; ciocane; ciocănește; ciocănit; a ciocni; ciomag; cîinele; cîmpul; contare; covoarele; cucul; curăță; dă; dominație
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Pentru că una e să vorbești, alta este să scrii! De ce? Pentru că "Verba volant, scripta manent!". În plus, trebuie să evit tentația de a vorbi doar pentru a spune un grandios "NIMIC" ori cea a unei elegante "bateri a apei în piuă", să refuz o aleasă și distinsă plictiseală mondenă, cu toate că ar fi plăcut de a perora "despre "NIMIC", singurul domeniu în care am largi competențe", precum pretindea sclipitorul Oscar Wilde. 2. Ar exista două începuturi posibile: "începutul începuturilor", adică momentul în
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și se bagă în o gaură de la podelele casei, de voim ca următorul copil să fie băiat. De vom pune buricul sub coardă* sau în vreo crăpătură, va fi fată copilul următor. Femeia să nu stea pe troacă și pe piuă, că face numai fete. Pentru ca o femeie să nască o fată, să nu mănînce carne de vițel ori de bou, ori de țap, berbece, rățoi, cucoș, gînsac, curcan. Dacă partea bărbătească are părul la ceafă ca o coadă, este făcut
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
e zădărnicie, numai în mine se risipesc spicele-zilele. Un rost suprem întoarce țărânii datoria. Lăstunii țâșnesc în aerul ud, păstrăvii își urmează călătoria odată cu valul în spume, șarpele se retrage înțelept în ferigi, moara de apă își duce povara, iar piua punctează ironic tăcerea ca o ciocănitoare într-un nuc bătrân. Coboară bușteni de la munte morocănoși ca dulăii de stână. Pâinile stau azimi biblice să le ceară cuptorul încins. Seve, arome, culori, sunete, ca polenul de flutur pe aripa gingașă îi
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
și astfel și-a învins concurenții. Această bunică a fost povestitoarea copilăriei mele, era și moașă, se ocupa și cu felurite descântece. Îmi plăcea s-o ascult cântând când mânuia suveica la războiul de țesut sau când sfărâma grâul în piuă. 4) Au nevoie elevii noștri de profesori de religie? Sau numai de... sport? Cine are în casă un elev dilematic pe o asemenea problemă, pune și altora întrebări pe subiect, ca din răspunsul lor să tragă el un răspuns în
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
rar, de recțiune. Când se realizează prin nume(pronume) sau prin participiu(în structuri simple, multiple infrapropoziționale sau analitice), subordonatul cu dublu regent simultan se acordă în gen și număr cu regentul nominal: Baba, de venin, se smulse odată din piuă-n sus și rupse lanțurile, lungindu-se slabă și mare până-n nori; Am văzut-o devenind brusc palidă. Când subordonatul cu dublu regent simultan are structură propozițională, acordul se extinde și asupra numelui predicativ din alcătuirea predicatului său analitic: I-
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
de școală. Astfel țesutul mergea mai repede. Mai complicat era țesutul covoarelor, la care se lucra cu mai multe mosoare de lână de diferite culori. Tot acum se țesea pănura pentru sumane, cioareci și căputuri. Datul pănurii (stofa țesută) la piuă și țolurile (cergile) la vâltoare avea loc vara fiindcă pănura trebuia să se și usuce. În preajma Crăciunului toate aceste munci erau Întrerupte, pentru că pregătirea pentru Sfintele Sărbători, tăierea porcului și prepararea lui cereau timp, uneori câte patru zile. Mai Întâi
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
de porumb, grâu, orz, ovăz, cânepă, nici neghina n-o aruncam. Boabele de porumb, dacă erau mai puține și n-ajungeau de-o mămăligă, mama le fiebea și le mâncam așa, cu puțină sare. Celelalte cereale erau pisate într-o piuă de alamă și din ce ieșea, mama făcea un fel de terci de culoare gri, aspru și rău la gust. Dar îl mâncam pentru că eram flămânzi și trebuia să punem ceva în stomac. Fratele meu Didi, ofițer la regimentul de
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
am face de-odată trei. 76. STRIGĂTURI (1876-1878) Eu pe pieptul tău culc capul Și mă uit la tine-n față, Ca copilul ce se uita L-ale maicii sale brațe. Ca miresele să îmble ori să calce ca pe piuă. {EminescuOpIV 522} Chiar sărac, de ai drăguță Ai mulțimi de daraveri, Căci primești și dai simbrie În necazuri și plăceri. Că amorul e zădarnic Nu vei ști numai decât, Ci atunci numai, copile, Când de el te-i fi topit
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
25 februarie 1635, vin marii boieri ai țării, care spun: “Noi cei de față chemați, adică din fiecare rang al nostru al boierilor, am miluit această sfîntă și nou zidită mănăstire”... Urmează o înșiruire de averi nemăsurate: moșii, sate, mori, pive, “200 de oi, douăzeci de iepe cu armăsari, și un cal pentru călărie, și douăzeci de vaci, și doisprezece boi și douăzeci de vieri, și nouăzeci de mătci cu prisacă...” La acestea se adaugă și o casă cu pivniță din
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
țină de treabă, să creăm acest om nou, modern care să muncească din convingere! - Dar la ședințe vin tot cei conștiincioși, care adesea pleacă cu impresia, că ei sunt de vină pentru tot ce se întâmplă... se bate apa-n piuă și degeaba teoretizăm! La care Rebegilă începu să zâmbească și adăugă subversiv, știind de acum că nu-l poate refuza. - Nu vezi toată conducerea noastră este în partid și îți spun eu... n-ai nimic de pierdut, cotizația e mică
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
gârlă”, în care se bălăcea vara, în care învățase să înoate. Aflase mai târziu că de fapt îi zicea ,,Ciorna”, denumire care suferise o pronunțată influență rusescă. Pe malul stâng al apei, printre sălcii umbroase, mori pentru măcinat porumbul și pive cu găvane mari din lemn, erau purtate de apă. Unele încă în stare bună, erau văruite sau vopsite în culori vii, altele stăteau să se dărâme, parcă la prima suflare mai puternică de vânt. Bocănitul lor se auzea până departe
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
acum era și el domn. Mai toți consătenii lui aveau cai, și în timpul iernii, când nu aveau prea mult de lucru la câmp sau în grădină, făceau cărăușie până la Prut, adunând de prin sate sumane pe care le băteau în pive, după care le aduceau înapoi gospodarilor. Din față, stârnind colbul drumului uscat, apăru o căruță. Era bădia Niculae, vecinul de peste drum. Văzându-l, uită toate gândurile despre apariția lui triumfală, în postura de învățător, în sat. Își aminti: cu ani
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
obsesie a țării ăsteia privind istoria ne-a adus unde ne aflăm acum: În rahat. Nu mai poți intra Într-un bar fără ca vreun dobitoc să nu Înceapă să turuie despre granițele noastre din 1918 ori să bată apa În piuă despre vremea lui Bismark sau despre timpurile când Îi băteam măr pe francezi. Astea sunt răni vechi și, după părerea mea, nu face bine să le tot zgândări. Privit de afară, nu era nimic la localul ăla care să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
eu n-am știut la ce vă refereați - mai țineți minte? Ba chiar am avut impresia că folosiți vreun cuvânt jignitor sau așa ceva! Încruntarea persista. — Când ați zis „cupug“, la asta mă refeream, am continuat eu să bat apa în piuă. Credeam că... nu mai contează. —Nu, nu e. —Bun. Și da, îmi amintesc, a continuat ea, luându-mi untul din mână și scanându-l. Nu-s proastă, să știți. Țin minte toți clienții. Chiar așa? am întrebat eu, sincer interesat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]