407 matches
-
realizând, în opinia acestuia, "o înfățișare în miniatură a tuturor românilor de prin celelalte provincii"89. Locuitorilor statornici ai Dobrogei li se adăugau anual circa 6 000 de mocani originari din sudul Transilvaniei. Astfel, în toamna anului 1835, pe la: Brăila, Piua Pietrei și Călărași au trecut în Dobrogea, în total, 2 412 ciobani cu 591 411 oi, 3 778 cai și 557 măgari. Dacă la acestea se adaugă numărul vitelor rămase în Dobrogea o perioadă mai îndelungată, precum și cele ce trec
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
zguduindu-mă de plâns ca de friguri peste foile de hârtie. Era o Îndeletnicire la fel de inutilă ca zbuciumul și foiala mea prin lume, reușind tot mai anevoie să mă mențină pe linia de plutire. Ca și altădată băteam apa-n piuă despre parcurile de pe malul lacurilor transformându-se treptat În păduri și despre locul de verdeață și răcoare unde au trăit eroii noștri și care le-a fost de altfel și mormânt. Iarăși fugeam cu moartea În urmă și Înainte și-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
zică „Trebuia să se-ntîmple așa” sau, cînd o spun, se referă la moartea cuiva. Un eveniment care „trebuia să se-ntîmple așa” poate fi bun sau rău, dar ăla e și nu-l poți deplînge sau stai să bați apa-n piuă. Cum tot ce se-ntîmplă-n vale - În afară de moarte - se-ntîmplă-n virtutea hazardului, locuitorii tot freacă și-ntorc trecutul pe toate fețele, ca pariorul pe doi dolari În trenul de-ntoarcere de la curse: „Trebuia să țin ăia o sută de acri În palierul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
și astfel și-a învins concurenții. Această bunică a fost povestitoarea copilăriei mele, era și moașă, se ocupa și cu felurite descântece. Îmi plăcea s-o ascult cântând când mânuia suveica la războiul de țesut sau când sfărâma grâul în piuă. 4) Au nevoie elevii noștri de profesori de religie? Sau numai de... sport? Cine are în casă un elev dilematic pe o asemenea problemă, pune și altora întrebări pe subiect, ca din răspunsul lor să tragă el un răspuns în
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
și se bagă în o gaură de la podelele casei, de voim ca următorul copil să fie băiat. De vom pune buricul sub coardă* sau în vreo crăpătură, va fi fată copilul următor. Femeia să nu stea pe troacă și pe piuă, că face numai fete. Pentru ca o femeie să nască o fată, să nu mănînce carne de vițel ori de bou, ori de țap, berbece, rățoi, cucoș, gînsac, curcan. Dacă partea bărbătească are părul la ceafă ca o coadă, este făcut
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Bună idee! îl conducem împreună. Binevoitori, se apropie de el cu voce blândă: Bunicule, vino cu noi! Vrem să ne ai alături pe drum. Bravo, copii! spune bătrânul. 109. Transcrieți propozițiile: La Brăila plouă de două ore. Bădia Culai are piuă nouă. Bunico, nouă ne dai ouă? Vouă vă dau nouă lei. 110. Despărțiți în silabe cuvintele: ouăle, rouă, amândouă 111. Scrieți după dictare textul: Încă o dovadă Două prietene au pornit cu bicicleta la Bâtca Doamnei. Erau curioase să vadă
Primii paşi în lumea cuvintelor/ Auxiliar curricular pentru perioada preabecedară şi abecedară by Teodora Covrig () [Corola-publishinghouse/Science/697_a_980]
-
foarte fină. Foile se coc pe plita sau în cuptor la foc potrivit pentru a nu se rumeni prea tare,apoi se scot și se lasă să se usuce. Mod de preparare a umpluturii Sămânță de cânepă se bate în piua, se pune într-un vas cu apă la fiert. Când începe să fiarbă sămânță pentru julfa se ridică la suprafața apei,atunci înseamnă că este gata, se iacu o paletă și se pune într-un vas dîndu-se la răcit.Separat
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
de dl. prof. D. Balan, președintele Filialei. S-au pus multe probleme, s-au făcut propuneri valoroase, menite să evidențieze încă o dată importanța vetrei folclorice fălticenene. Se vor face studii privind ornamentele caselor din zona Fălticeni; găteala capului la femei; pivele din zonă; medicina populară tradițională; meșteșugarii; instrumente muzicale populare; un film cu un rapsod popular; îmbunătățirea culegerii de rețete pentru vopsit la Baia și Horodniceni etc. Învățătorii Sandovici și Arșinel vor începe un studiu privind „Pivele de pe Șomuz”. În ce
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
găteala capului la femei; pivele din zonă; medicina populară tradițională; meșteșugarii; instrumente muzicale populare; un film cu un rapsod popular; îmbunătățirea culegerii de rețete pentru vopsit la Baia și Horodniceni etc. Învățătorii Sandovici și Arșinel vor începe un studiu privind „Pivele de pe Șomuz”. În ce mă privește, am propus alcătuirea unui fond documentar al Filialei de folclor; copierea integrală (la mașină, sau preferabil fotocopierea) a revistei „Șezătoarea”, în decurs de câțiva ani. E singura modalitate de a ne procura valoroasa publicație
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
stadiu incipient. III.2.1. Meșteșugurile specializate în prelucrarea produselor agroalimentare Prelucrarea cerealelor în vederea preparării alimentelor de bază a constituit una dintre cele mai vechi ocupații casnice. în acest scop, primele trepte ale evoluției sociale au fost râș nițele și pivele. Mai târziu, în epoca modernă, apar morile (de vânt, apoi pe bază de aburi, urmate de cele electrice). În prezent comuna Țibănești dispune de peste 12 mori pentru porumb, aflate în proprietate privată care deservesc populația locală și o moară pentru
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
late de 1,50 m. Ele împodobeau camerele țărănești. Au fost primele ce-au ocupat loc de cinste în lada mare și înflorată. Tot din lână, ne-a țesut țoluri vărgate și sumani, pe care le-a dat la "chiua" (piua) de la Satu Mare, să le netezească. Pentru pat țesea cuverturi în ozoare și traiste (mici) în patru și opt ițe. În livadă se semăna câțiva ari de cânepă și de in, în fiecare an. Prelucrate, mama țesea multe valuri de pânză
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
printre care și Costișa. Sumanul străveche piesă de port, reprezentat și pe Columna lui Traian de la Roma și pe Monumentul triumfal de la Adamclisi apare și în portul popular românesc din zilele noastre. Este confecționat din lână de oaie, dată la piuă (în comuna Satu Mare), vopsită în negru sau în maro. La Costișa se poartă numai sumanul lung, peste genunchi, cu clini "îndoiți", marcați cu cusături pe muchie. Se ornamentează cu sarad (în opturi, zigzaguri, linii șerpuite sau vegetale stilizate (frunze sau
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
național creștin acest principiu a căpătat un caracter de etnicitate, proprietatea rurală urmează să treacă în mâna celor de origine etnică românească. La 12 noiembrie 1940, decretul-lege trece în patrimoniul statului: pădurile cu construcțiile și instalațiile, morile de orice fel, pivele, teascurile de ulei țărănești, pivele de postav situate în comunele urbane și suburbane cu terenurile din jurul lor, construcții, instalații, inventar, fabricile de spirt, industriile forestiere, stocuri de cereale, nutreț, recolte, întregul inventar viu și mort. La 21 noiembrie 1940, ministru
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
căpătat un caracter de etnicitate, proprietatea rurală urmează să treacă în mâna celor de origine etnică românească. La 12 noiembrie 1940, decretul-lege trece în patrimoniul statului: pădurile cu construcțiile și instalațiile, morile de orice fel, pivele, teascurile de ulei țărănești, pivele de postav situate în comunele urbane și suburbane cu terenurile din jurul lor, construcții, instalații, inventar, fabricile de spirt, industriile forestiere, stocuri de cereale, nutreț, recolte, întregul inventar viu și mort. La 21 noiembrie 1940, ministru secretar de stat, Corneliu Georgescu
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
ministru secretar de stat, Corneliu Georgescu solicită printr-o telegramă, conform decretului nr.3810 din 17 noiembrie 1940 să fie comunicate telegrafic, numele proprietarilor din județ a tuturor morilor comerciale, industrii forestiere, fabrici agricole, fabrici de spirt, teascuri de ulei, pive de postav cu precizarea unde sunt instalate. La 21 noiembrie 1940, cu nr.15955 prefectul județului, Barbu Stroici, comunică Ministerului Economiei Naționale, subsecretariatul de stat al colonizării, la ordinul 2303/1940 raportăm: mori comerciale în orașul Dorohoi aparțin lui Iancu
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Goldgamer iar în comuna Hănești aparține lui I.Talmaciu și Horoș Buianovici. Teascuri de ulei aparțin lui Ițcu Orenștein și frații Buionovici în Darabani, Șmil Căruceriu în Havârna, Avram sin Alter și Iancu Boinovici în Adășeni, Șmil Blunfeld în Săveni. Pive de sumane are Iancu Boimovici în Săveni. La 25 noiembrie 1940 cu nr.16223 prefectul județului, Barbu Stroici se adresează subsecretariatului de stat al colonizării și populației evacuate: „întrucât nu am primit instrucțiuni în privința aplicării decretului lege nr.3810 publicat
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
16223 prefectul județului, Barbu Stroici se adresează subsecretariatului de stat al colonizării și populației evacuate: „întrucât nu am primit instrucțiuni în privința aplicării decretului lege nr.3810 publicat în M.O. nr.271 din 17 noiembrie 1940, relativ la exproprierea pădurilor, morilor, pivelor și teascurilor evreiești, pentru a da o uniformitate în modul de aplicare a acestui decret, dar și pentru a ușura lucrările comisiunilor de luare în posesie la fața locului a acestor bunuri am alcătuit comisiuni pe plăși cărora le-am
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
luare în posesie la fața locului a acestor bunuri am alcătuit comisiuni pe plăși cărora le-am dat un formular de instrucțiuni întocmit de noi. Am dispus ca pentru păduri să se întocmească un proces-verbal aparte, iar pentru mori și pive să se folosească formularele tip trimise de subsecretariatul de stat al colonizării pentru prima expropriere. Prefectul Barbu Stroici trimite Ministerului Economiei Naționale , un raport cu nr.17737 din 19 decembrie 1940, în executarea decretului-lege județului Dorohoi, noiembrie s-au trecut
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de executare. Legile de expropriere au fost considerate cele mai dure pentru evreii din România, însă, așa cum am arătat, impactul aplicării acestor legi a afectat un mic număr de evrei din Dorohoi, care erau proprietari de pământ sau de mori, pive, etc.; nu a fost afectată marea masă a evreilor care trăia în Dorohoi. Alte măsuri legislative interziceau evreilor practicarea comerțului. De altfel, prin decretul lege nr.2650 din 8 august 1940 evreilor li s-a interzis practicarea comerțului în mediul
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
avea ochi verzi. Umbla mai tot timpul îmbrăcat cu un suman; sumanul este o țesătură făcută la stative, din lână de oaie, care se mai numește „șiac” în unele părți, acest șiac se bate și se împâslește cu lână, la piuă ca să devină mai gros, semănând cu postavul. Nevastă-sa, Marița, nu se potrivea cu el la statură, era mai înaltă, mai grăsuță iar ca deșteptăciune și gură îl întrecea cu mult pe bărbatu-său. Nu apuca acesta să spună o
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
te schimbă... Nu mai ești cel de dinaintea venirii. Eu m-am schimbat! Mi-am schimbat modul de a privi și a mă raporta la viață. În loc de a mai face filosofie, ceea ce în concepția japonezilor ar însemna „a bate apa-n piuă” irosind timpul în zadar, am învățat a mă bucura de viață, clipă de clipă, și a face ceva util: în cazul meu, a scrie. E același Cer deasupra tuturor, numai concepția de viață diferă, și asta te face fericit sau
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
jo” trimise prietenilor, colegilor și colaboratorilor, pe care le procură din timp, și pe care poșta le colectează și le livrează în ziua de Anul Nou cu ajutorul voluntarilor, studenți. În noaptea de 31 decembrie se mănâncă „mochi” (orez pisat în piuă, pregătit într-un fel anume) și „soba”( supă făcută cu tăiței din hrișcă la care se adaugă planta cu aceeași denumire, „soba” și ceapă verde tăiată mărunt) pe care japonezii o servesc după miezul nopții. Această supă este prezentă în
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
varietate de sake „Tsuki mizake”(în traducere-„luna plină”). O legendă spune că toamna, când este luna plină, pe care japonezii o admiră când beau acest sake, privind cerul, ei văd pe lună un iepuraș care bate orez într-o piuă. Mâncăruri de sezon : „Castanele japoneze”, pe care le găsești la orice colț de stradă, reci sau fierbinți. Ca și fasolea azuki sunt folosite în prepararea dulciurilor („wagashi”). „Cartofii dulci” ce sunt foarte gustoși. Am savurat cartofi copți (frigărui), delicioși și
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
toată vremea să doarmă pe pământul gol, fără pae. Asupra pânii stricate care venea din urmă arăta o nepăsare teribilă cașicum ar fi voit să spuie că țopârlanul, dacă n-are pâne, să mânânce cozonac. Grâul necojit și nebătut la piuă, care a produs enterita, pe dânsul l-a lăsat nepăsător și rece. Doctorul, care a îndrăznit să facă această observație, că stomahul chiar al unui țăran, nu poate digera asemenea alimente, a fost pedepsit cu închisoarea, și d. colonel a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și scroafe, stupi, clăi de grâu și secară, clăi de ovăs, orz și alac, clăi de mei, clăi de cânepă, semănături de toamnă, semănături de primăvară, semănături de porumb, semănături de cânepă, pământuri arabile în ambele hotare, fânațe, fân strâns, piue, contribuția militară pe anii 1721-22, observațiuni. Considerăm că nu prezintă interes situația desfășurată a stării locuitorilor satului, dar credem a fi interesant să știm cam între ce valori de încadrau obiectivele acele conscripției în acei ani în Oprea și în
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]