296 matches
-
a face rău, de a cauza prejudicii: tot ce se întâmplă rău este imputabil dispozițiilor dușmănoase ale cuiva, vecinilor care ne poartă ranchiună și ne fac vrăji 11. De unde rezultă că societățile de tranziție pot fi considerate efectiv „obsedate” de pizmă. În comunitățile rurale tradiționale, teama de a nu inspira cuiva invidie este omniprezentă. Vecinul fiind considerat mai adesea dușman decât prieten, fiecare trăiește cu frica de bârfe și de calomnii, de deochi, de practicile magiei agresive. Evenimentele fericite fac să
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
celălalt. Când căutarea fericirii s-a impus ca normă legitimă distilată într-o mitologie omniprezentă, teama ca nu cumva să se provoace invidia cuiva a încetat a mai constitui o structură mentală și ideologică majoră. Acum nu ne pasă de pizma nimănui și chiar râdem de ea: epoca triumfală a consumului poate fi considerată groparul acestei terori imemoriale. Încredere, fericire și invidietc " Încredere, fericire și invidie" Odată cu avântul societății de hiperconsum, modurile de reprezentare a fericirii și a nefericirii altuia au
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
întocmai ca senzațiile, emoțiile, percepțiile, visele, ideile. Și în niciun caz ei nu scapă materialității realului. Exilați în împărăția intermediară a fenomenelor psihice materializate, zeii nu s-ar putea ocupa de oameni și nu și-ar putea manifesta furia, mânia, pizma, ei nu se pot răzbuna, structural, pe oameni, nu-i pot judeca, nu le pot trimite pe cap necazuri, suferințe, catastrofe. Nu e posibilă nicio legătură între eventuale divinități dotate cu puteri extraordinare și niște bieți oameni trudind pe ogoarele
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
E bine a da mai întîi cuiva să guste din faguri și apoi să mănînce gospodarul, că făcînd așa va avea totdeauna faguri plini. Falcariță Baligă de lup, prăjită cu său, e bună de falcariță*. Farmec Dacă are o femeie pizmă pe alta și vrea să i facă vreun rău, apoi îi ia țărnă din urma dreaptă, cu care apoi unge gura cuptorului, zicînd: „Așa să crape călcîile cutăreia cum crapă gura cuptorului“ - și respectivei apoi îi crapă călcîile. Fata care
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
alta și vrea să i facă vreun rău, apoi îi ia țărnă din urma dreaptă, cu care apoi unge gura cuptorului, zicînd: „Așa să crape călcîile cutăreia cum crapă gura cuptorului“ - și respectivei apoi îi crapă călcîile. Fata care are pizmă pe alta pentru că joacă mult ia un cîne și-l spală pe față, apoi stropește cu acea apă pe rivala ei, zicînd: „Așa să se uite la mine cutare cum se uită la cîne, și atunci să joace cînd a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
care suferă. Școlile de gândire sunt modele de import ori grupări sudate prin forța de agregare a clientelismului. În România, spune H.-R. P., teoriile noi stârnesc antipatii pe viață, în timp ce, sub raport uman, profesionalismul sucombă în bolgia asfixiantă a pizmei. Onestitatea și adevărul sunt sufocate de dejecțiile defetismului, nepăsării (acedia) și ale bârfei. Reputații indeniabile se surpă sub lucrarea feluritelor conclave care fac jocurile în funcție de comenzi, fie prin omisiune tacită, fie prin negație fățișă, astfel că mersul ideilor, atunci când nu
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
tablă de valori (etice și estetice) și nu ezită să-și autocalifice "Poezia română actuală / Antologie comentată I - II, 1998, 1999", drept un tratat de specialitate și de referință, chiar dacă bun conducător de patimi în rândul criticilor, dar și de pizmă în rândul unor poeți "săriți". Un prilej în plus pentru autor de a desființa antologii similare, precum cea a regretatului Laurențiu Ulici, acuzându-l de clientelism și mercantilism, "absența oricărui criteriu funcțional", sau cea a poetului Abăluță, "ce se lăbărțează
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
necontenita cabală antieminesciană, denigrarea tip "Eminescu, mon amour", semnată de Mircea Cărtărescu, un infamant text ce colecționează "pe surse" felurite neglijențe fizice, de vestimentaație sau de comportament datorate sărăciei endemice, temperamentului, eredității (hirsutismul!) sau solitudinii poetului care-a prezis, profetic, pizma visceral-anxioasă a detractorilor în Scrisoarea I: "/ Dar afară de acestea, vor cătă vieții tale / Să-i găsească pete multe, răutăți și mici scandale - / Astea toate te apropie de dânșii ... Nu lumina / Ce în lume-ai revărsat-o, ci păcatele și vina
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
de martor. Nu oricine poate devenimartor, reputația și credibilitatea celui desemnat pentru acest rol fac obiectul unei anchete. Aceasta cercetează dacă „iaste om de cinste“, relațiile pe care le avea cu împricinatul, „ca nu care cumvaș de priteșug sau de pizmă mărturisește“, calitatea socială. Un martor „sărac și prost“ cere luarea unormăsuri de precauție, deoarece se crede că un astfel de personaj are toate motivele să mintă, „poate ori pentru sfiială ori din neajungerea minții sau pentru vreo mituire să mărturiseas
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
păstoresc " Lui Ovid Densusianu Miorița îi apare ca plăsmuire epică și urmărește reconstituirea aspectului originar al baladei, \ dincolo de forma pe care i-a dat-o Alecsandri el examinează aspectele lirice alezate peste nucleul epic de origine (conflictul tragic dintre păstori pizma). Continuă, demonstrând concludent autonomia oii năzdrăvane ", răspândirea europeană tradițională a motivului plângerii oilor ", motivul dorinței de îngropăciune la stână " Demonstrează de asemenea că motivul maicii bătrâne a fost încorporat târziu din voința de a spori tensiunea lirici a contextului (motiv
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
românească a nu mai puțin cunoscultelor „Învățături” ale lui Nicomah către fiul său Aristotel pe care Stagiritul le exprimă În Etica Nicomahică. III. Etică și educație Preocupări etice românești cu privire la formarea conștiinței morale caracterul polar al virtuților - pentru dragoste - păcatul pizmei, pentru Îndurare - nemilostivenia, pentru pace - Întristarea, pentru dreptate, strâmbătatea - ne recomandă practicarea binelui și respectarea legii morale. Cazania lui Varlaam și Psaltirea lui Dosoftei cuprind Învățături morale transmise pe un ton familiar, direct și cu pronunțat caracter educativ. Idei etice
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
obișnuit, ai micilor comercianți, ai unei nobilimi rurale în declin și ai vechilor bresle din orașe 18 ("Curios ziar, se spune despre "Libre Parole" al lui Drumont, pe care-1 citesc preoții de țară și vechii comunarzi!"). Neliniște, dezordine, incertitudine și pizme s-au cristalizat în jurul acelei imagini blestemate a evreului (sau a francmasonului, sau, mai mult, a evreului francmason) omniprezent, spoliator și cuceritor. Mecanismul psihologic și social se aseamănă cu cel al exorcismului. Răul pe care-1 suportăm, într-o măsură mai
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
mitropolit și i-a și dat scrisoarea diatei și a luat-o precum i-a fost voia.” Brâncoveanu ridică privirea spre Theodosie, trase aer în piept și continuă. „Și având măria sa Șerban Vodă și pe duhovnicia mea mânie și rea pizmă, căci m-am aflat martor la amândouă diatele, lăudându-se că dacă nu-i voi face scrisoarea după izvodul ce-mi va trimite, ca să fie acele diate întru nimic, nu va căuta că i-am fost duhovnic și măriei sale, ci
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Pe atunci aveau un întemnițat vestit, numit Baraba. 17. Cînd erau adunați la un loc, Pilat le-a zis: "Pe care voiți să vi-l slobozesc? Pe Baraba sau pe Isus, care se numește Hristos?" 18. Căci știa că din pizmă dăduseră pe Isus în mîinile lui. 19. Pe cînd sta Pilat pe scaun, la judecată, nevastă-sa a trimis să-i spună: "Să n-ai nimic a face cu neprihănitul acesta, căci azi am suferit mult în vis din pricina lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
li se păru celor doi preoți), căruia glasul lui gros nu-i asprea sunetele limpezi și dulci. Bătrânul își privi sclavul cu ochii plini de mulțumire. Tefnaht însă și-i ascunse pe ai săi spre a nu i se cunoaște pizma. Marele Preot nu răbdă să nu strige încîntat: - Și pe aceasta ai învățat-o, fiule! Sunt mândru de tine. - Nu toată, stăpâne. Abia am început... Dar în clipa aceea se deschise ușa și cineva, întocmai cum se povestea prin țară
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
al ficțiunii pamfletare. Să urmărim așadar glisarea in crescendo dinspre referențial spre imaginar: "Domnul Iorga insultă Fundațiile, care așteaptă manuscrise, și insultă pe fiecare autor în parte, invidios pe meritele, mai mici sau mai mari, ale fiecăruia, înflăcărat de aceeași pizmă ca acum patruzeci de ani, treizeci și cinci de ani, treizeci de ani, douăzeci de ani, zece ani și ca în anul de față, împotriva penei altuia, a erudiției altuia, a talentului altuia. Rând pe rând, ura bolnavă a istoricului a insultat
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
49, p. 58) footnote>”. (Sf. Varsanufie și Ioan, Scrisori duhovnicești, cap. 34, în Filocalia..., vol. XI, p. 57-58) „Întrebare: Spune-mi, Părinte, avem necredința în noi, sau dracii ne aduc la necredință? Răspunsul lui Ioan: Dracii ne aduc necredința din pizmă. Dar dacă o primim, ne face slujitori și părtași ai lor”. (Sf. Varsanufie și Ioan, Scrisori duhovnicești, cap. 84, în Filocalia..., vol. XI, p. 118) Roadele credinței „Sfârșitul credinței în Dumnezeu este veșnica odihnă în Dumnezeu; și astfel sfârșitul nostru
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
deschide „cărțile conștiinței fiecăruia”<footnote Sfântul Simeon Noul Teolog, Cuvântări morale. Cunoștința sfinților între ei, în Filocalia, volumul VI, p. 174. footnote>. Dacăîn inima și conștiința cuiva „se vor afla închipuirea de sine, sau slavadeșartă, sau erezia, sau invidia, sau pizma, sau altceva de acestea,se va afla negrija, trândăvia și neîmplinirea din toată inima a po runcilor lui Dumnezeu, de unde vine lipsa iubirii Lui”<footnote Ibidem. footnote>, aceștia vorprimi osânda iadului<footnote Părerile privind raiul și iadul, ca locuri fizice
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
limbajului și diversificarea socială a limbilor în procesul vieții și activității colective. Tocmai cunoașterea practică a limbii i-a permis lui Cantemir să identifice aspectul grecesc al unor cuvinte din limba română. Este vorba de azimă, blestem, chivernisire, drum, pedeapsă, pizmă și procopsire. Fapt este însă că analiza etimologică, adâncind istoria cuvântului, poate ajunge la rezultate care depășesc aparențele. Azimă, cuvânt românesc, format din prefixul a„fără” și rădăcina pe care o găsim și în a zămisli; vgr. ’άζυμος „pâine nedospită
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Mercedesuri. Niște sași. Veniți În vizită din Germania. La rude. Te descurajează. Cauți un closet public ca pe o izbăvire. Îl găsești. Murdar și abject. Dospind a scârnă și urină. Ieși de acolo eliberat. Egal ție Însuți. Ușor. Fără nici o pizmă. Cum Îi șade bine săracului. Ca un adevărat intelectual. Feroce În gândire și senin În suflet. O să faci un film odată și odată. Acum filmezi Întreprinderi industriale și poduri rulante. Stai pe pod și filmezi. Stai pe pod ca Bozan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
mă converti. „Ah, da, carnea“, a spus el și și-a ascuns mâinile în mânecile rasei; așa procedează întotdeauna călugării atunci când îi atacă diavolul. Totuși, câteva decenii mai târziu, la o producție continuă, succesul îmi devenise obișnuință, faima - plicticoasă, iar pizma obișnuită - pe cât de scârboasă, pe atât de ridicolă; când cearta pe teren politic cu adversari atât din tabăra dreptei, cât și din cea a stângii se sleise pentru un timp, când, ca artist cu dublă profesie, ca soț, tată, proprietar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
am bulit-o. Nu sar calu, da o să vă spui tărășenia cu circulara cu condei albastru. Ezistă canari trosnitori dă nu pierd nici o iotă și care, cu arșini dă grijă și brașoave, te soilesc pân la urmă, da io nu pun pizma pă spinarea la nimeni pencă pescuiește vorbe coapte și șugubețe. Într-o marți, am tăiat dân foarfeci niște inimi dân hârtie, fincă-mi suflase o păsărică În urechi că Josefa Mamberto, aia dă ie nepoata lu merceria, umbla cu Fainberg decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
S-a putut verifica după aceea că era vorba de un comisionar de la care el aștepta, pur și simplu, să obțină o reducere de preț.“ Altă analiză pe bune care ne incită. Chiar Calasanz, pe care unii Îl acuză de pizmă vinovată și prost ascunsă, pricepe cu prisosință, așa cum subliniază la p. 414 a menționatei Minuțioase cercetări, că un entremés cum e intitulat La un taur bun, un bou și mai bun, de Cornejo, tezaurizează deloc puține rânduri chiar de pe imașul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Să-l și bată...cel de sus! Cămin modern Soața, încheind ocara, Cică i-ar fi zis loială: „Vezi ce faci cu secretara, Că de la un timp te-nșeală!” Unui basarabean căsătorit cu o rusoaică N-am deloc pe dânsul pizmă, Greu a dus-o de năuc: Rusul l-a ținut sub cizmă, Iar nevasta sub papuc! Cadou De ziua lui, a șefului cel nou, Soția i-a promis, sfârșind ocara, Că o să-i ia, desigur, un cadou... Pe-acel ce
IOAN FREN?ESCU by IOAN FREN?ESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83933_a_85258]
-
cinstită n-au, ce sunt dar? Uzurpatori, demagogi, capete deșerte, leneși cari trăiesc din sudoarea poporului fără a o compensa prin nimic, ciocoi boieroși și fudui, mult mai înfumurați decât coborâtorii din neamurile cele mai vechi ale țărei. De acolo pizma cumplită pe care o nutresc aceste nulități pentru orice scânteie de merit adevărat și goana înverșunată asupra elementelor intelectuale sănătoase ale țărei, pentru că, în momentul în care s-ar desmetici din beția lor [de] cuvinte, s-ar mântui cu domnia
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]