219 matches
-
făceau să pară mai Înalt. Iar faptul că limba lui se afla acum la trei centimetri de urechea prietenei mele celei mai bune nu mă făcea să Îl plac mai mult. — Ei, ce atâta grabă? a Întrebat el cu voce plângăreață, nazală. Prietena ta și cu mine suntem pe cale să ne cunoaștem mai bine. Lily a rânjit și a dat din cap, după care a Încercat să mai tragă o dușcă, nedându-și seama că paharul ei e gol. — Foarte frumos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Vreme mai este destulă, făcu Bumbu mai șovăitor, că pământul încă nici nu s-a spălat bine de rugina zăpezii. Bătrânul Iuga nu voia să se arate impresionat, deși cele auzite nu-i plăceau deloc. Firește că arendașul, fricos și plângăreț cum i-e firea, mai umflă realitatea. În orice caz prevederea nu strică. Porunci logofătului să înceapă de mâine chiar încheierea învoielilor și într-o săptămână să isprăvească cu toți. Renunță la modificările meditate. Dacă oamenii sunt învrăjbiți, le-ar
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
pentru că am pățit multe în viață și m-am izbit de multe. Băgați-vă mințile-n cap, potoliți-vă, că numai așa puteți trăi! Din șovăirea tăcerii următoare, numai peste câteva clipe se desprinse, ca un suspin al tuturor, cuvântul plângăreț și umil al lui Ignat Cercel, aflat în primele rînduri: ― Decât așa trai, tot mai bună o fi moartea! Glasul lui încurajă altele, când ici, când colo: ― Mai bine omorîți-ne, să scăpați de noi! ― Ori că mori de foame, ori
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
venit tot satul, cu cățel, cu purcel! zise Miron calm, cercetând fețele, parc-ar fi vrut să vadă cine lipsește. ― De, cucoane! răspunseră câteva glasuri nesigure, între care bătrânul Iuga recunoscu pe al lui Ignat Cercel, zărindu-i chiar mutra plângăreață undeva, fără să-l intereseze însă, ci numai ca o fulgerare a conștiinței. Trecură câteva clipe. Pauza păru tuturor nesfârșit de lungă. Pe urmă, brusc, Miron Iuga strigă poruncitor: ― Cine v-a chemat pe voi aci, să-mi stricați straturile
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
toate!... Nu ni-e frică nouă de armată!... Cu furcile o să-i alungăm, dacă vin asupra noastră!... Nu mai răbdăm, fraților!... Puneți mâna pe topoare!... Femeile țipau mai vârtos ca bărbații. Anghelina lui Nistor Mucenicu, atât de amărâtă și de plângăreață, cu copilașul în brațe, zbiera ca o năucă, cu ochii ieșiți din orbite: ― Mi-au ucis bărbatul în regimentele lor și tot nu le ajunge, mînca-i-ar cîinii! Mînca-i-ar toate relele și boalele! Arde-i-ar focul iadului cum mi-au
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
și cotonogim ici-colo! Pământ de pomană nu se află nicăiri! Ori îl plătești cu bani, ori cu altceva, dar fără plată nu se poate! ― Nu ni-e frică nouă nici de armată, în zadar ne batjocorești! mormăi Ignat cu glasu-i plângăreț. Dar dacă vine, trebuie să știm ce facem! ― Nici n-ar trebui să ne fie frică, urmă Petre, că armata vine numai să ne sperie! ― Așa-i, Petrică! strigă Toader Strîmbu mânios. N-au voie să ridice armele asupra noastră
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Am sărit din pat și am Început să caut căi de evadare, dar o privire rapidă spre fereastră mi-a arătat că eram la cel puțin douăzeci de etaje deasupra pământului. —Da, domnule, Îmi pare rău, domnule, spuse o voce plângăreață de femeie, cu accent spaniol. Sunt dispus să cred asta, Manuela, zău așa. Sunt un tip rezonabil, dar nu se poate să continuăm așa. Mă tem că va trebui să te concediez. —Dar, domnule, dacă aș putea măcar să... Îmi pare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
se concentra intens asupra picioarelor lui. —Bine, păi eu mă duc Înăuntru, să văd ce fac ceilalți, am spus eu, pe un ton vesel. M-am Îndreptat spre ușă, dar nu Înainte de a auzi cum vocea Isabellei se transformă din plângăreață În răutăcios de rece. —Nu-ți dau bani buni ca să mă neglijezi și să mă abandonezi! șuieră ea. O, scutește-mă, Isabelle, spuse Sammy, părând mai degrabă epuizat decât iritat. Am ajutat-o cinci minute. Nu se poate spune că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
cunoscute/impuse Plecarea capului cedare în fața interlocutorului Plecarea privirii COPIL adaptat victimă Am încercat, dar nu pot să... Eu nu mă pricep la... Nu sunt bun la... X este mai bun decât mine... Am făcut ce am putut, dar... Ton plângăreț Ton depreciativ la adresa propriei persoane Mimică descurajată COPIL adaptat rebel Nu! Nu vreau să... Nu aveți dreptul să... Mereu la fel... Mereu cum spui tu... Numai așa trebuie să facem...?! Mi-ar plăcea s-o văd și pe asta! Ton
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
particulare de personalitate. Tabloul clinic al copiilor cu autism prezintă particularități psihopatologice specifice, care au fost descrise de L. Kanner, R. Rimbaud, J. de Ajuriaguerra. Copilul de aparență normală la naștere, este fie de o mare vitalitate, fie apatic și plângăreț. Către luna a 4-a sau a 8-a de viață se remarcă mișcările obișnuite atunci când sunt luați în brațe. Acțiunile motorii se desfășoară pe un fond de apatie și dezinteres față de ceilalți, tendința de izolare sau refugiul în jocuri
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
spiritual, În altul platonismul, În tipul emoțional se ascunde Afrodita Pandemos ș.a.m.d. Aplicînd-o, cu titlu experimental, la stihuitorii noștri, ce observăm? Că erosul lui Conachi stă sub semnul cupei, fiind, În esență, emotiv-depresiv, invadator și retractil, nostalgic (citește: plîngăreț, suspinător), cu Înclinații spre voluptatea durerii (mazochism prefăcut). Însă tristanismul se combină, la el, cum am arătat, cu donjuanismul, trefla cu inima (cupa), depresiunea morală cu energia seducției. Lipsește din pasiunea conachiană energia cosmică, deși În versuri sînt chemate adesea
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
pe de altă parte, un real document istoric care spune adevărul despre capii politici ai monstruoasei coaliții - Brătianu, Șuțu, Catargiu și, desigur, Carol de Hohenzollern - despre uneltele și slugile acestora din aparatul de stat, despre scriitorii ratați cum au fost plângăreții și veșnic amorezații Theodor Șerbănescu și căpitanul Carol Scrob. Pentru a scoate mai bine În relief câteva din concluziile mai importante ale lucrării lui Ion Pas, vom discuta trei din aspectele și caracteristicile luate separat - deși În tratarea cărții ele
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
vasul se apropie de hotarul zonei de vînătoare de la Ecuator și, tocmai cînd luneca, în bezna adîncă de dinaintea zorilor, pe lîngă un mănunchi de insulițe stîncoase, echipa de cart - comandată atunci de Flask - tresări la auzul unui strigăt atît de plângăreț și de nepămîntesc îaidoma gemetelor abia articulate ale fantomelor inocenților masacrați de Irod), încît oameni se treziră din visare și, vreme de cîteva secunde rămaseră cu urechea la pîndă, acolo unde ședeau sau stăteau în picioare, transfigurați ca sclavul roman
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cu un mecanic îmbrăcat într-un maiou pătat cu păcură: un fals uriaș aplecându-se pe geam. De fiecare dată, înainte de a traversa unul dintre drumurile care se pierdeau la orizont, locomotiva scotea un strigăt pe jumătate tandru, pe jumătate plângăreț. Dublat de ecoul lui, semnalul acela semăna cu chemarea răsunătoare a unui cuc. „Cucușka”, spuneam noi, trăgând cu ochiul când zăream convoiul pe șinele înguste împresurate de păpădii și de mușețel... Glasul ei m-a călăuzit în seara aceea. Am
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
ființei umane: S-a sfărâmat Păpușa era o papusa caraghioasă, Când trăgeai sfoara stângă, Și piciorul stâng, Când trăgeai sfoara dreaptă. Acum nu mai mișcă nimic. Și nimeni nu poate face nimic. Nimeni nimic. Gata. Ea are ochiul bleg și plângăreț, Gura strâmbă, Și din cot, și din cap, și din gât: Tărâțe, tărâțe, tărâțe. N-avea numai tărâțe în ea. Sângele s-a scurs și nu s-a văzut. Dar viata a rămas sugrumată Și vârâtă aici printre paie, Printre
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
echilibrul, cade pe spate și zace la pământ cu picioarele În aer, urlând Într-una. Actul al doilea este format din cântecul lui Kipara despre „porumbelul cel orb al pădurii”, unde bărbații cântă molcom În ritmul neputincios și al țipetelor plângărețe ale păsării care murea de sete, deoarece izvorul secase. Deodată, ca din Întâmplare, dansatorul vâra mâna Într-o groapă (se presupune plină cu apă n.n). Ritmul cântecului se iuțea pe loc, În timp ce porumbelul cu o expresie de bucurie nebună
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
după ce noi făcusem un tur al Australiei, Înaintea părăsirii continentului! Nu ne-am revenit bine din șocul provocat de suava noastră blondină, când abia urcați În autocar, o altă colegă, uitându-se printre actele din poșetă, anunță pe un ton plângăreț că nu găsește pașaportul. Ca să-i venim În ajutor am rugat șoferul să revină urgent la hotel. 232 Nu fără unele comentarii, șoferul, irlandez tipicar, cu sprincenele stufoase și barba roșcată, ca un adevărat viking din vremurile medievale, execută o
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
pe cineva și nu vine. Când aștepți aprecieri în legătură cu versurile trimise și nu primești răspuns. Un vraci învățat căruia nevasta îi naște numai fete. Lucruri nesuferite: O pietricică prinsă în tuș care face hârșt-hârșt pe hârtie. Bărbați la beție. Invidioșii, plângăreții, bârfitorii. Javra care latră la un oaspete venit în taină. Primești un bărbat peste noapte și el sforăie. Poftim!... Lucruri de rușine: S-a îmbătat ibovnicul și uite cum îți spune întruna același lucru. În fața unui om învățat, un necioplit
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
multiplele grimase. Ceea ce este natural în teatru este culmea artificialului. Totul este studiat, în arta comediantului, expresia figurii, gesturile și atitudinile, timbrul și modulațiile vocii, strigătele, tăcerile. "Dar cum? se va spune, întreabă omul cu paradoxul, aceste accente atât de plângărețe, atât de dureroase, pe care mama aceasta le smulge din măruntaiele ei, și din cauza cărora ale mele sunt atât de profund zguduite, nu sentimentul prezent le produce, nu el inspiră disperarea? Deloc; și dovada este că ele sunt cântărite; că
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]