255 matches
-
în ochii negri - el dă lirei alt acord: Căci femeile-l așteaptă cu șireata lor zâmbire, Brune unele ca gânduri din poveștile asire, Alte blonde cu păr de-aur - vise tainice de Nord. Dar venit-a judecata și de sălcii plângătoare Cântărețul își anină arfa lui tremurătoare; În zădar rugați peirea - muri se năruie și cad! Cad și scări, ș-aurite arcuri, grinzi de cedru, porți de-aramă, Soarele privește galben peste-a morții lungă dramă Și s-ascunde în nori
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
stă să se culce Și a format un înger frumos și juvenil". "Nebun ori ești lunatec - bătrânul murmurează... E visul tinereții, e sete de amor. Îngerul tău e-o rază și trupul ei un nor... La cântecul tău eco răspunde plângător Și tu-mpopulezi marea cu suflete de raze Și stelele de cântec le împli visător. Ia una câte una icoanele pălite, Ia una câte una o und-, o stea de foc Și toate sunt nimica... când toate la un loc Pot
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
apoi compromis în morală. Plăcerile nelimitate ne - ar transforma , în scurtă vreme, în asceți. Uneori, nu te iartă nici cei care te înțeleg. Lingușitorii pot face un dictator din cel mai blând conducător. Umilința metamorfozează coloana vertebrală într-o salcie plângătoare. Conjunctural, unii creatori de artă au îngurgitat fecale cu pumnul. Alții - cu lingurița de argint. Răzbunarea nu înseamnă eliberare, ci o reîmprospătare a urii. Când crezi că ești înconjurat doar de dușmani, începi să - ți dai aere de mareșal. Statul
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
strig ajutor. 29. Am ajuns frate cu șacalii, tovarăș cu struții. 30. Pielea mi se înegrește și cade, iar oasele îmi ard și se usucă. 31. Arfa mea s-a prefăcut în instrument de jale și cavalul meu scoate sunete plîngătoare. $31 1. Făcusem un legămînt cu ochii mei și nu mi-aș fi oprit privirile asupra unei fecioare. 2. Dar ce soartă mi-a păstrat Dumnezeu de sus? Ce moștenire mi-a trimis Cel Atotputernic din ceruri? 3. Pieirea nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
lor... În iarna aceea, cu geruri năpraznice, încă de la Sf. Nicolae, zăpada căzuse aproape făra întrerupere...până aproape de Blagoslovenie. Odată cu Boboteaza începuse și viscolul. Crivățul gemea, șuiera, răscolind și învolburând zăpada în troiene până în streșini. Copacii trosneau cu vaiete lungi, plângătoare. De câteva nopți, mai ales, arătări sure începuseră să picteze adâncul alb al zăpezii. Erau lupii, care, înfometați, veneau de peste Prutul înghețat, de dincolo de Nistru, din pădurile fără sfârșit rusești, aciuindu-se în Codrii Fălciului. Foamea le dădea îndrăzneală, trecând
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
timp ce-și croiau Încet drum prin oraș către Summerhill. Casa sigură nu părea cu nimic deosebită de celelalte de pe stradă: doar o altă cutie de beton, cu o grădină micuță În față, Îngropată sub o pătură albă. O salcie plângătoare stătea deznădăjduită la mijloc, Îndoită sub povara zăpezii și a gheții. Așa, spuse Miller, parcând În spatele unui Renault bușit. Hai să ne facem rost de o exclusivitate. Atitudinea reporterului față de Hoitar se schimbase dramtaic de când Logan Îi spusese despre accidentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
care nu-s capabili de nimic sau sunt capabili de orice blestemăție, opresc o fată, agățând-o de poșeta pe care i-o scotocesc cu pasiune. Pe urmă, vor să o răstoarne la sol, cu fustele-n creștet. Fata cheamă plângător și șansa-i răspunde, făcând ca pe acolo, pe aproape, să treacă un zdravăn muncitor de la Uzina de carcase pentru aparate electrice de joasă tensiune, un campion înrolat în lotul de lupte greco-romane al fabricii. Săritorul campion, după ce le face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
în râs, de unul singur, și se uită pe furiș în palma-i gravată dureros. Multă vreme, după aceea, nu-și descleștă palma înțepată, nici chiar pentru a se spăla dimineața sau înainte de mese, spre năduful manifest, exprimat, cu voce plângătoare, de fragila sa soție, tot mai îngrijorată de purtarea lui, ieșită din tipicul oamenilor civilizați. În biroul său de acasă, zile la rând, cu pipa stinsă între dinți, jucându-i absent, între degete, arabul de argint cu turban, de pe capacul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
ea pierduse limba pentru totdeauna". Pe la zece ore seara se păru că, prinde putere deodată și începu să strige grozav. Familia imperială alergă iute lângă dânsa; însă, prințesele fură depărtate de la acest spectacol spăimântător. În fine Catarina dete un țipăt plângător, ce fu auzit în apartamentele vecine, și muri după o agonie de treizeci și șapte ore. Vom mai adauge numai atâta că maiorul Masson, francez de naștere și om, de o mare fineță, ca ofițer al marelui duce Alexandru, a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cântă în ureche. După credința românilor mortul aude și pricepe tot. Mortul trebuie ținut în casă o zi și o noapte. În acest timp să nu fie lăsat singur și nici plângerile să nu înceteze; de aceea se tocmesc femei plângătoare, cari "se cântă " pe rând, niciodată împreună. Am relevat aci câteva puncte cari probează că această carte oferă mult acelora cari se interesează de etnologie. [10 iulie 1881] ["D. C. A. ROSETTI ARE CIRCULAROMANIE... "] D. C. A. Rosetti are circularomanie
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cântă în ureche. După credința românilor mortul aude și pricepe tot. Mortul trebuie ținut în casă o zi și o noapte. În acest timp să nu fie lăsat singur și nici plângerile să nu înceteze; de aceea se tocmesc femei plângătoare, cari "se cântă " pe rând, niciodată împreună. Am relevat aci câteva puncte cari probează că această carte oferă mult acelora cari se interesează de etnologie. [10 iulie 1881] ["D. C. A. ROSETTI ARE CIRCULAROMANIE... "] D. C. A. Rosetti are circularomanie
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pregnante, în maniera lui Lucian Blaga („Pârâul miroase-a trup de ursoaică/ Umblând cu puii în amurg”), adesea arhitecturate în tablouri reverberând sugestiv („În cumpăna nopții/satul ținând luna în gura câinilor,/când ultimul cocor/brăzdează câmpia difuză,/peste arborii plângători ai apelor,/se aud - și eu aud - toate căruțele Moldovei;/ De la Dunăre urcă, prin grâul țării/și altele, și altele dinaintea lor,/sună pământul dinăuntru/și dinafara caselor...”. Nu e un ruralism decorativ, convențional-feeric ori un paseism inert, de o
VICOL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290547_a_291876]
-
În acest mediu accentul și stilul local, vestit sub denumirea de dialect basarabean. La revenirea din Siberia, Vania Îl Întîlnește pe Petre Constantinovici BÎrsianu, același cu cel numit mai Înainte Petrache BÎrseanu, care Îl salută pe Vania cu o voce plîngătoare și tremurătoare. Eu m-am răzorit, dragă Vania La Boroseni s-a așezat un arman galițian... Pe Rozalia o ține amu din milă la Bărbăței, ca hoziaică, duduia Eleonora Blagea, nepoata coanei Profira Merea... Dumnezeu s-o ierte... Copiii Îs
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
Ștefan cel Mare și Sfânt, în fața Primăriei Municipiului Iași Magnolia (Magnolia acuminata) 1 exemplar de 35 ani, Bd. Carol I, nr. 11, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, corp A 2 exemplare de 15 ani, strada Maior Eremia Popescu, nr. 33 Salcie plângătoare (Salix babylonica) 1 exemplar de 120 ani, strada Peneș Curcanul, U.M. 02033 7 exemplare de 80 ani, șoseaua IașiBucium, Tabăra de copii Bucium Paulownia tomentosa 1 exemplar de 100 ani, strada Mihail Kogălniceanu nr. 10, în curtea liceului „Mihai Eminescu
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
accentul și stilul local, vestit sub denumirea de «dialect basarabean»“ (1, 92 - 93). La revenirea din Siberia, Vania îl întîlnește pe Petre Constantinovici Bîrsianu, același cu cel numit mai înainte Petrache Bîrseanu, care „îl salută pe Vania cu o voce plîngătoare și tremurătoare. Eu m-am răzorit, dragă Vania [...] La Boroseni s-a așezat un arman galițian... Pe Rozalia o ține amu din milă la Bărbăței, ca hoziaică, duduia Eleonora Blagea, nepoata coanei Profira Merea... Dumnezeu s-o ierte... Copiii îs
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
în 1961 de către N. Minoiu. Ea este răspândită în numeroase țări nu numai la măr, ci și la păr, gutui și chiar la cireș. Simptome. La soiurile sensibile, ramurile de 1-3 ani sunt foarte elastice și pomii iau aspectul salciei plângătoare. Tulpina puieților în pepinieră se subțiază brusc de la bază către vârf, luând aspectul de fus. La baza tulpinii se formează numeroși lăstari cu creștere rapidă și dreaptă. Pomii pe rod au înălțimea mai redusă, ramurile sunt aplecate și se frâng
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Vladimir Streinu). Dacă la Petrică și Anghel, să zicem lirismul prozei angajează timpul trecut, la Bacovia timpul generează senzațiile cele mai puternice, melancolizându-l și dramatizându-l în categorii negative: în "ecou de pustiu și tăcere", în rezonanțe dizarmonice de nopți "plângătoare și pustii". Episodul cubului negru, "un cuib al uitării" e de pură extracție simbolistă, iar scena unei femei care se confesează autorului e tipică decadentismului de sfârșit de secol: "E târziu, de acum nu voi mai iubi decât rochiile de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și fondul intern. Cel mai antitetic și mai comic caracter e moftangiul. Tartuffe e un moftangiu. Comica excelentă a postulanților din Millo director (piesa lui Alecsandri) consistă întru aceea că sunt moftangii. Toți suspină pentru patrie cu fizionomia cea mai plângătoare de pe lume și toți nu vor binele, ci numai posturile patriei" (p. 140). D-l Th. Codreanu demonstrează astfel că Eminescu e "un semănător de arhei". "Miracolul e că I.L Caragiale este cea dintâi creație majoră a eminescianismului". Numai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
acestea arătau nu gustul familiei Eminovici, ci influența mentalităților botoșănene a anilor '30. În pridvorul noii construcții se urca pe două rânduri de trepte, din lateralele casei, protejate de o balustradă ridicată direct din pământ. Un salcâm și o salcie plângătoare încadrau pridvorul. Chiar în fața casei fuseseră plantați niște trandafiri, îngrădiți de câțiva mici stâlpi; curtea, plină cu iarbă, era marcată de cărări întâmplătoare. Nici interiorul nu păstra împărțirea camerelor din vechea casă părintească. Un hol pe mijloc și câte două
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cânta din arfă un cântec atât de cunoscut... notă cu notă el îl prezicea... Aerul cel alb rumenea de voluptatea cântecului 129. Poetul se simte stăpânul absolut al tonurilor tocmai pentru că resimte lăuntric armonia cântecului. Molatece sau aspre, virile sau plângătoare, notele exclud prin înseși varietatea lor orice bănuială a clișeului literar. Lira și harpa nu rămân simboluri abstracte. Abstractă e muzica născută din ele, în sensul purității ei absolute, de patos limpede și înalt.130 Cântecul este ca iubita; o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
retras - albastrul peisajului îndepărtat. Toate acestea, ca o contrapunere față de motivele iritante, duc spre calmarea psihicului. Genul melancolic dă imaginea unui peisaj închis, sever îndoliat, consonant, în privința dispoziției sau a depresiunii sufletești (dezamăgire sau nefericire). Aici predomină arborii columnari și plângători, tonurile gri-reci și tonurile pasive la plantele pendante. Fiecare compoziție cu destinația menționată trebuie să aibă dominanta unui regim specific de odihnă. Zona de agrement preorășenească s-a stabilit, tradițional, în apropierea localităților urbanizate, unde există ori s-au creat
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
să afle din romane, poezii, piese de teatru, opere, din cântece cum au luptat comuniștii și alți antifasciști și democrați, cum au înfruntat închisorile, legărele, moartea chiar, pentru eliberarea poporului; și trebuie știut că nici unul dintre aceștia nu a fost plîngător că viața este grea au înfruntat dușmanul de clasă cu capul sus, au luptat încrezători în fericirea poporului, în cauza socialismului și comunismului (Plenara Comitetului Central...: 1971, 66-68; subl. m.). În urmă cu aproximativ două secole, Novalis, reprezentant emblematic al
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
acolo niște chestii pentru mine... Mai era cu mine în lot Sandu Mihalcea, coleg de facultate... A mai fost în lot cu mine Florin Pavlovici. El e ucrainean (sic!)... Și cum mergeam împreună pe digurile ălea, mereu vedeam sălciile ălea plângătoare și satele ălea din chirpici... Și el zicea mereu: O, țară, țară... Băi Nae, îmi spunea, băi, știi ce fac, băi? Eu, ca Gogol, am o viziune așa mai de ansamblu, și o să scriu despre asta... Băi, și tu ai
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
sunt prezentate în detaliu. Andromaca e „văduva lui Hector, o femeie cu un copil, învățată în toate secretele amorului de un altul, cu corpul ei pe care se văd semnele bătrâneții, cu hainele mereu în doliu, cu vocea ei mereu plângătoare, repetând la infinit o litanie de copil răsfățat.” Cealaltă, cea cu care se identifică aproape fără excepție toate elevele, Hermiona e „fecioara îndrăgostită până la nebunie, care nu acceptă compromisuri, mândră, ofensată, căreia i se preferă o sclavă aproape bătrână.” Fetele
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
între care stătuse vin după el, și nu numai acelea: „parcă toate librăriile din lume, toate bibliotecile oficiale și particulare își concediaseră, pe ferești, convoiurile colosale de cărți care zburau umplînd cerul, iar vîntul le spunea numele lor cînd mai plîngător, cînd mai sălbatec...” 7) De unde a luat Bacovia ideea „zborului cărților”? Un răspuns a dat Marcel Marcian, care crede că poetul, trăitor printre evreii din Bacău, a cunoscut o legendă din martirologia iudee: „martirul în clipa supremă, se înfășoară în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]