668 matches
-
gândul la ei, ne încearcă tristeți amare în această zi a bucuriei, ca parte a unui crunt adevăr: copilăria, adeseori amestec de inocență și infinită suferință. Lor, acestor nefericiți ai sorții, le dedic doar gânduri bune! Lor le sărut ochișorii plânși, ori sufletele care suferă în tăcere! Dar, tot lor, le amintesc sacrele cuvinte ale Mântuitorului: „Lăsați copiii să vină la mine!”. Tuturor copiilor lumii, din oricare colț al său ar fi, de orice culoare a pielii ar fi ei (culoarea
ŞI NU DOAR PENTRU O ZI! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357424_a_358753]
-
nu râdem sau nu plângem singuri. Unii plâng de durere, alții plâng de singurătate, alții plâng de bucurie, alții plâng de boală, alții plâng din mândrie, alții plâng din tăceri apăsătoare, alții plâng din cuvinte nepotrivite, alții plâng din neplânsul plâns, alți plâng de... Sunt plânsuri și plânsuri. Toți râdem și plângem la fel, în aceeași limbă. Nu te îneci dacă pici în apă. Te îneci dacă rămâi acolo. Soare m-a ars. Luna s-a ascuns de mine. Ploaia am
PĂRINTELE IEROMONAH HRISOSTOM FILIPESCU – EGUMENUL SCHTULUI ŢIBUCANI, JUDEŢUL NEAMŢ – UN OM AL BUCURIEI NEDISIMULTATE, AL PREZENŢEI SPIRITUALE RECONFORTABILE ŞI AL TINEREŢEI DUHOVNICEŞTI [Corola-blog/BlogPost/357699_a_359028]
-
creația suferă. Noi trăim într-o mare unitate, toată creația lui Dumnezeu este o unitate. Daca ne despărțim de marea unitate, suntem pe poziție de anulare, de auto anulare. Deci, recomand o poziție de trăire. Pentru că tragedia întregii lumi trebuie plânsă ca propriile noastre păcate. Și starea de rugăciune înseamnă o stare de prezență. Eu ca duhovnic ce toată ziua stau de vorbă cu lumea care are nevoie de verticalitate, nu recomand nevoințe. Recomand o stare de prezență permanentă, de opoziție
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/357704_a_359033]
-
ca într-o oglindă interioarele inimii în înflorirea lor ascunsă în gând eu asemeni vouă sunt... să vă știți cum sunteți cum nu sunteți. Lipsită de Cartea S fântă împuținată m-am simțit Mi-era cerul o învolburare și orizontul plâns trezit. -Nu adormiți! citiți din Cartea Sfântă Elena Armenescu Referință Bibliografică: Cartea Sfântă / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 429, Anul II, 04 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Elena Armenescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
CARTEA SFÂNTĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357954_a_359283]
-
creația suferă. Noi trăim într-o mare unitate, toată creația lui Dumnezeu este o unitate. Daca ne despărțim de marea unitate, suntem pe poziție de anulare, de auto anulare. Deci, recomand o poziție de trăire. Pentru că tragedia întregii lumi trebuie plânsă ca propriile noastre păcate. Și starea de rugăciune înseamnă o stare de prezență. Eu ca duhovnic ce toată ziua stau de vorbă cu lumea care are nevoie de verticalitate, nu recomand nevoințe. Recomand o stare de prezență permanentă, de opoziție
PRO MEMORIA – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/357835_a_359164]
-
Acasa > Versuri > Istorie > LA PUTNA Autor: Vavila Popovici Publicat în: Ediția nr. 502 din 16 mai 2012 Toate Articolele Autorului Cu fruntea plecată-n dantela verde a pământului, ascult taina țărânei și-al strămoșilor plâns. Un clopot cu sunet solemn rupe tăcerea chemând credincioșii la slujbă. Mă ridic brusc, îmi fac semnul crucii, aminte-mi aduc de clipă și de Dumnezeu: „Îngerul Iubirii este prezent în delicatele fire de iarbă, căci iubirea este în a
LA PUTNA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358428_a_359757]
-
mașina în șanțuri din cauza vitezomanilor. Se făcuse tîrziu și aprinsese farurile, se mai destinsese puțin și, cînd a sunat celularul, l-a apucat plină de sine cu mîna dreaptă și stînga și-a încleștat-o pe volan. Era Gabriela. Disperată. Plînsă. Cu vocea sugrumată de emoție! Vino repede, s-a întîmplat o nenoricire. Și Adelina a apăsat pe accelerație, nervoasă. Doamne, ce s-o mai fi întîmplat? Inginerul Marcu fusese arestat de poliție cu mandat pentru douăzeci și patru de ore. Cîțiva dintre
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
o mai cânt în poezii, Închid ochii și îmi pare Că-s în colțul meu de rai, Cade frunza pe cărare Pe când tu alergi să-mi dai, Un Album, cu frunze strânse, Toamne câte ne-au unit Și acele clipe plânse, Când soarta ne-a despărțit. . . . Cu-acest of la inimioară, Mai muncesc să fac un ban, Vino toamnă-a doua oară, Pe pământ American ! =15 septembrie 1999= Au început să cadă frunzele, e frig afară ca și în sufletul meu
E TOAMNĂ IAR. . . de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358162_a_359491]
-
poate numai cu păreri de rău mi-e sete de vinul din pocal nestinsă este altă arșiță strânsă în mine de curând tulburându-mi clipa s-au spart vise s-au stins lumini urmate de tăceri inexplicate primite sau forțate plânse și tăinuite de-atunci în casa noastră singură și tristă Referință Bibliografică: Te strig / Lilioara Macovei : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1337, Anul IV, 29 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Lilioara Macovei : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
TE STRIG de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1337 din 29 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/358254_a_359583]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > FLORI DE LILIAC Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1575 din 24 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Flori de liliac pun la poarta ta, Lăcrămioare plânse, inima-ți v-a da Ele au fost culese chiar din ochii mei, Când un bici de viscol mă lovea în ei. Ghiocei albiți de lungi așteptări Îți trimit în dar ca și îmbrățișări, Narcise bătute de un dor mărunt
FLORI DE LILIAC de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357753_a_359082]
-
ireproșabil, încă dinainte de naștere. Dor de lumea aceea. Poate din pricina asta n-am vrut să mă nasc și-n salonul de pe strada Dumitru Chicuș, au stat aplecați între picioarele mamei, o armată de medici! La mornă - povești triste, povești cantate, plânse, suspinate, doine, balade. Cât de fragilă e viața. Și noi cum ne mai frângem pentru o vorbă-n doi peri, pentru un gest, pentru chiar o intenție, de parcă s-a sfârșit lumea. Și tu, cu buzele tale cărnoase, podidite de
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 515 din 29 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358704_a_360033]
-
suflet, De obicei chiar al tău Și se pune pe masă. Apoi se face o secțiune Cu un bisturiu de oțel pur sânge. Detașați mai întâi Cristalinul lichid al lacrimilor Căutați apoi o frunză uscată Și asezați acolo Micile diamante plânse. Tăiați apoi cu atenție tinerețea. Și să nu va lăsați înșelați, Dacă apare sub forma unei vechi eșarfe Care se unduie înca în vânt Ca o aripă prizonieră-n vârf de catarg. Luați-o și împaturiți-o frumos Iar atunci când veți
ANALIZA SPONTANA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359325_a_360654]
-
războiului dintre Clotar și Teodoric: „Troia să nu-și mai plângă singură ruinele. Turingia a suferit și ea masacre... Barbară precum sunt, lacrimile pe care le-aș vărsa, fie ele cât apele unui lac, ar fi mai puține decât acele plânse atunci. Cu toate prejudecățile creștinismului, cultura primelor secole după prăbușuirea Imperiului Roman de Apus a rămas în expresie tot latină. Acum încep să se mijească zorii Prerenașterii patronată de Carol cel Mare. „Împăratul, scrie biograful său, a cultivat cu pasiune
ANTICHITATEA VERSUS CREŞTINISMUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 756 din 25 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359363_a_360692]
-
de adâncă îți este valea (Viorel -Muha) Am plâns atât Doamne și m-a bătut vânt Și-am fost doborâtă cândva, la pământ; Trupul mi-era sleit, simțeam că mă sfârșesc; În Valea Plângerii speram să Te găsesc! Aveam ochii plânși și sufletul gol Și eram distrusă, de ziceai că mor! Îmi plângeam soțul și pe al meu trecut... Sunt doisprezece ani, de când l-am pierdut! Suspinam într-una, ochii-mi erau uzi, De-atunci eu te chem; știu că mă
ÎN VALEA PLÂNGERII... de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360356_a_361685]
-
Ești aici, iubite, la începutul lacrimii, înfrigurate de un nepătruns fior mă alinți cu un dor sufocat între cer și pământ. îmi simți tu necuprinsul, taina, patima visul care niciodată nu minte? îmi auzi glasul sonor care seamană a izvoare plânse, în seri cu lună plină? acopere-mi fiecare gând învinețit de vină cu clipe înaripate de un cer fără pereche ajută-mă să respir un aer încărcat de al veșniciei dor să zâmbesc iubirii... dulce minune. (16 ianuarie, 2012) Referință
ZÂMBESC IUBIRII de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 387 din 22 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360458_a_361787]
-
o mănușă planului lor mârșav. Pe terasă erau amprentele ei, deci se absolviseră de orice bănuială. Dumnezeu știe ce i-o fi îndemnat să săvârșească asemenea faptă. Știam că Bogdan nu se înțelegea deloc cu mama lui. Tăcere... Doi ochi plânși se ridicară spre cer: “De n-aș înnebuni, zise ea trist, m-aș naște din nou!!” Referință Bibliografică: Mărturisirea / Gina Zaharia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 394, Anul II, 29 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Gina Zaharia
MĂRTURISIREA de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360592_a_361921]
-
-ți dai seama că și sentimentele s-au dus. Că flacăra ce-ardea de mult acum s-a stins Că n-ai să mai trăiești acel profund paradis. Acum realizezi că ce a fost a trecut Iar tu rămâi trist, plâns și tăcut Privești la cer și te gândești la ce-a fost ieri Și azi tot ce mai poți să faci este să speri Că mâine o să fie bine și pentru tine C-ai să trăiești si-ai să-ți
AMINTIRI de ANGHELUŢĂ LUPU în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360618_a_361947]
-
hâr. M-aș cuibări în beznă nopții Într-un colț să te privesc. Cum stai singur enigmatic Printre sfinții ce-ți vorbesc. Plângi, te rogi în mântuire Și-i pribvesti cu acii triști Îngerii, toți te-nconjoara Sărutându-ți ohii plânși . Ești iubirea fără nume, Fără să mă ții în gând. Înflorești și vestejești În cuvântul tău tăcut . Gândul când mi se-nfiripă Chipul tău să mi se-arate, Ruga-mi e neprihănita De lacrimi, binecuvântate. Referință Bibliografica: Și îngerii plâng
ŞI ÎNGERII PLÂNG de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360665_a_361994]
-
spre ușă... E greu, dar trebuie să-ncerc Acum, când știu că-am fost prostită Și că m-am învârtit în cerc Fiind doar cu minciuni hrănită... Dar pasul mi-e slăbit, firav, Iar ușa, iată: e-ncuiată!!! Și plâng, isteric plâns bolnav Că, înc-odat’, am fost furată... Ei, nu mă lasă să le scap! Mai vor să-mi drămuiască viața... Dar jocul n-am să li-l mai fac Că...au înebunit paiața!!! Și plâng isteric plâns bolnav Și urlu tare
SUNT MESAGERUL TRISTELOR GÂNDIRI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360686_a_362015]
-
e-ncuiată!!! Și plâng, isteric plâns bolnav Că, înc-odat’, am fost furată... Ei, nu mă lasă să le scap! Mai vor să-mi drămuiască viața... Dar jocul n-am să li-l mai fac Că...au înebunit paiața!!! Și plâng isteric plâns bolnav Și urlu tare doar la lună, Însă mă smulg încet, firav, Din sforile de mătrăgună... Și o să-nvăț să merg din nou Și o să-nvăț cum să trăiesc Și voi ajunge la potou Și-oi învăța ...să mă iubesc
SUNT MESAGERUL TRISTELOR GÂNDIRI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360686_a_362015]
-
Alții-și fac averea praf Aruncând banii în vânt. Până când un epitaf, Veți găsi pe-al lor mormânt. Astăzi mor bolnavi, bătrâni, În casa lor, singurei. Vai de ei, bieții români... Câți, Doamne, vor fi ca ei? Mulți avem fețele plânse, Alții, datorii rămase Sau, gospodării distruse, Pe când hoții... își fac case! Mulți orbecăiesc prin lume, Să aibă la copii pâine; Dar, v-or pierde al lor nume, Tot sperând într-un nou „mâine”. Hai, să ne unim cu toții Și să
SĂRACI ÎNTR-O ŢARĂ BOGATĂ! de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359878_a_361207]
-
necaz te bag și pe tine sub manta, că e destul de largă. - Te iau, frățioare, că te văd isteț. Și-apoi, la drum lung, Norocul să-mi fie tovarăș. - Stați, copii, nu plecați așa! le zise o femeie cu fața plânsă. Ia să îmbraci tu, Mărțișor, o cămașă ce-ți dau eu! Și scoase dintr-o lădiță o cămașă albă înflorată, cusută cu două fire răsucite. Unul alb și unul roșu. La mâneci, pe piept și pe poale erau cusături cu
MĂRŢIŞOR-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359703_a_361032]
-
157. În sfârșit, reclamanții s-au plâns că refuzul autorităților de a le acorda accesul la dosarele din recursurile în anulare lea încălcat dreptul de acces la o instanță în sensul art. 6 § 1 din Convenție. Aceștia s-au mai plâns și că atitudinea sus-menționată a autorităților a constituit discriminare pe motivul originii lor etnice, cu încălcarea garanțiilor stabilite la art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenție. ... 158. Curtea consideră că, în lumina tuturor elementelor de care dispune și în
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
O pânză albă își ascunde amara goliciune în dulcele cuvânt iubire. Legenda a încurcat culorile, sângele curge în linia vieții din palmele tale. Meritele unui om topește zăpada. Dușmănia e o părere de rău. Întoarce privirea mai mult spre gândul plâns căci moartea ne soarbe acum printr-o ploaie cu nevoi de noi, de tine, de oricine. Frunzele se răsucesc a grabă. Pasul tău vorbește străzii mele rătăcite. Merg să mă uit, rătăcesc egoism, mă-pânzește imperiul, normalul demitizase joaca...ce spun
A MORŢII FRUNTEA-I TOATĂ de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 200 din 19 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340434_a_341763]
-
studențesc. Noroc că era seară și căminul era aproape. Și nenoroc (mare) că intrasem într-o lungă și neagră noapte a amorțelii simțului civic, a minciunii răscolioare și gogoșate și a delațiunii infame și dizolvante de concordie. Ai cărei zori plânși și vlăguiți se întrevedeau, mai mult de un sfert de veac mai târziu. Dar, mai bine mai târziu... P.S. „Miștocarii” de-atunci, la tinerețe, sunt printre cei care ne conduc, după „nufărul” din decembrie, destinele!... Referință Bibliografică: Crochiuri din vremuri
CROCHIURI DIN VREMURI...PARŞIVE! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 200 din 19 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340430_a_341759]