5,484 matches
-
ocazie - mi-am manifestat îngrijoararea și amărăciunea față de starea de lucruri din România încă încătușata de comuniști și securiști. Ceea ce nu face decît să exprime o realitate penibilă. Ai văzut că prietenul tău Pleșu s-a făcut încă o dată de plîns și de rîs cu așa-zisa lui demisie pe motive... tehnice?". Propria să Istorie a literaturii române I. Negoitescu o consideră drept un mesaj transmis, pește capetele contemporanilor, de-a lungul viitorului: "tu ai fost martorul credincios și pentru mine
EPISTOLELE MARELUI EXPERT by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17710_a_19035]
-
la urmă o și bate, răpus de gîndul că s-a cununat pe ascuns și părinții îl văd alături de Persida. Iar fiica Marei medita cu voce tare: "Nu!... fără de binecuvîntarea părinților nu e cu putință fericire casnica", zguduită, apoi, de plîns în hohote. Din fericire, Persida rămîne însărcinată și nașterea s-a dovedit periculoasă. Moașa i-a anunțat, prin trimiși, pe Mara și pe cei doi Hubări. Toți trei s-au grăbit să vină. Chiar și Mara care, înainte, exclamase "ori
Capodopera lui Slavici by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17729_a_19054]
-
un fel de colecta publică, cu un tapaj mai potrivit pentru o țară bananiera decît pentru una în care o personalitate de statura lui se vede la strîmtoare. Au existat și atunci voci care au spus ca Nedelciu nu trebuie plîns. Evident că nu trebuia plîns, ci ajutat, ajutor care a venit din partea prietenilor și admiratorilor lui, multi, dar săraci, dar și din partea guvernului. Ajuns în scaunul de infirm, Mircea vorbea și despre această experiență că despre un soi de cîștig
Nedelciu - conspiratie reusită by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17774_a_19099]
-
cu un tapaj mai potrivit pentru o țară bananiera decît pentru una în care o personalitate de statura lui se vede la strîmtoare. Au existat și atunci voci care au spus ca Nedelciu nu trebuie plîns. Evident că nu trebuia plîns, ci ajutat, ajutor care a venit din partea prietenilor și admiratorilor lui, multi, dar săraci, dar și din partea guvernului. Ajuns în scaunul de infirm, Mircea vorbea și despre această experiență că despre un soi de cîștig care îl ajută să înțeleagă
Nedelciu - conspiratie reusită by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17774_a_19099]
-
un climat care ar justifica ideea augustiniana că Răul n-are o existență ontologica, fiind doar o absență a Binelui: "o mare eclipsă e această naștere/ a zis și în golurile dintre urlete/ nu va putea ridica/ niciodată catarg// cu plînsul încet al unei somnambule/ s-a ivit în lume/ în ziua în care cartea stătea/ răvășita pe cîmp// un rînd ciudat scuipat/ de un zid nevăzut/ într-o conjunctură bolnavă a astrelor// o mare eclipsă e această naștere a zis
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
Alex. Ștefănescu Plânsul melodios Au trecut 30 de ani de când există în literatura română Mircea Dinescu. În acești 30 de ani el a devenit o vedetă și și-a legat definitiv numele de evenimentele din decembrie 1989, apărând la televizor imediat dupa fugă
Poetul care acuză by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17888_a_19213]
-
o greoaie și inexpugnabila armura de referințe livrești. Mircea Dinescu ni se înfățișează cu mâinile goale și reușește totuși să ne cucerească. Se remarcă, în această perioadă, și tonul poeziei lui Mircea Dinescu. Este o poezie care seamănă cu un plâns melodios: "Mama ta poartă ochelari cu șapte lentile/ tatăl tău te păzește din turn,/ grăbeste-te iubito mai am câteva zile/ și am să plec soldat într-un cătun./.../ Când tu în parcuri roze te vei bate/ cu flori printre frumoși
Poetul care acuză by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17888_a_19213]
-
a putea afla o similitudine între poemul lui N. Nicoleanu, Secreta mea durere, și Melancolia lui Eminescu. Reproducem textul lui N. Nicoleanu: "Secreta mea durere se va-ngropa cu mine/ Și nimeni nu va plînge la capu-mi arzător,/ Un plîns de vecinic doliu, de vecinice suspine,/ căci vieața-mi fu o lungă oftare de amor/ Zadarnică, perdută ca și cum n-ar fi fost!// Căci razele speranții și glasul mîngîierii/ Nu și-au vărsat lumina pe sufletu-mi tăcut,/ Și rătăcind ca dorul
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
derută a spiritului, într-o mixtură de prospețime și epuizare, de pătimire primară și precoce rafinament: "!ți-ai crescut parcă anume/ părul cel mai lung din lume/ ca-ntr-un giulgi să-ți ții într-însul/ trupul tău curat ca plînsul/ lin pornit și-ncheiat lin/ ca-ntr-o șoaptă de amin...// eu de-acuma ți-s străin...// nu mai vii și nu mai vin/ să mă-mbăt de sfîntu-ți vin/ unde-i vin găsesc venin/ eu de-acuma nu mai vin
Poezia lui Cezar Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17243_a_18568]
-
tu ai fugit mai bine/ moartea peste tot,/ moartea peste tot!// !hai, încearcă și cu mine/ ca să vezi dacă fug bine;/ ca să vezi dacă fug bine/ Moartea peste tot,/ Moartea peste tot!// !hai, mă fugăre, curvană/ că sînt tot un plîns și-o rană,/ hai, mă fugăre, curviană,/ să-mi pupi dulcea mea guriță,/ hai, mă fugăre, curviță,/ Moartea peste tot,/ Moartea peste tot!" (Doina șMoartea peste totț). Abordarea frivolă a teribilei amenințări reprezintă o exorcizare temperamentală, jovială, care presupunem că
Poezia lui Cezar Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17243_a_18568]
-
care sora amfitrionului, a profesorului pe care îl îngrijea cu atîta grijă, el neavînd soție;... în momentul cînd ea începuse deodată să plîngă cu hohote, cu palmele uscățive ascunzîndu-și fața ei de femeie blondă trecută, cu trupul slăbit cutremurîndu-se de plîns;... plîngea de se scutura rochia pe ea;... în momentul acela, așadar, mai ales cînd și auzisem de ce plîngea, într-o limbă greu de înțeles, încît ce spunea trebuise să mi se traducă pe loc, de Karin, în românește; pe scurt
Alt parti, de 150 de dolari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17253_a_18578]
-
de jos, în genunchi, cum ședea, știind că veneam din România. Se făcuse o liniște de moarte. Nimeni nu îndrăznea să se apropie de ea, s-o ajute... Atunci, m-am apropiat, am îngenuncheat lîngă ea, cum se zguduia de plîns, am luat-o în brațe ca pe o soră nefericită, legănînd-o în brațele mele și spunîndu-i într-o engleză de școlar scos la tablă, că nu era adevărat ce spunea, că era rău, dar nici așa, că o scoatem noi
Alt parti, de 150 de dolari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17253_a_18578]
-
moară de vînt// văzduhul golit de orgolii și febre/ se lasă uimirii odihnei/ te simt transparent ferecat în capcana/ restului lumii agitînd restul lumii// într-o vraiște de rai așez nervii mei/ în răcoarea cu nume a nervilor tăi/ spun plînsul începe și se sfîrșește" (semn). Nu reprezintă oare alteritatea un avantaj al creației? Nu împrospătează oare ea imaginea, n-o înavuțește cu accepții și nuanțe noi, în jocul capricios, infatigabil, al elementelor? Celălalt beneficiază de un unghi de vedere inedit
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
o funcție speculară. În ochii săi se reflectă nu numai prezentul etern al poeziei, ci și trecutul moral comun din care aceasta se nutrește, în privirea sa comprehensivă se amortizează regretele comunicante: "mă despart/ mă întunec de tine/ prin acest plîns îngîndurat// citește/ închide-mi ochii/ oglindă a mea tu// nici un cuvînt nu umple durerea/ de a te fi atins/ taina de a te fi salvat/ undeva trecut// Undeva în trecut e un țărm/ o întindereun/ fluviu de piatră// iartă-mă
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
a naționalismului visceral. Nu cunosc pe nimeni în România să urască mai mult țiganii decât profesorii de la școlile de cartier. Tragedia națională pe care o trăim i-a transformat pe mulți dintre urmașii domnului Trandafir în marginali la fel de demni de plâns ca și nefericiții verișori ai lui Parpanghel. Încep să cred că rezolvarea problemelor sociale nici măcar nu ține de fonduri. Dacă mă uit la somptuoasele clădiri construite în timp record de cea mai obscură dintre băncile românești, dacă privesc mașinile achiziționate
Teoria formelor fără fonduri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17366_a_18691]
-
aduc daruri de Crăciun,/ ologii își visează picioarele alergînd după trupuri.// Viața e frumoasă! strigă o pocitanie în crîșmă./ Muzicanții bătrîni îl sărută ca pe-un copil mort./ Cei care nu mai vor să trăiască nu au limbă în gură.// Plînsul de la început de an se prelinge pe toate geamurile./ Niște gheare fără tigri îl așteaptă să înghețe./ Într-o matcă fragedă se divid celulele foetusului/ care va deveni Înger" (Anul tigrului de pămînt). Fără a mai căuta variante secundare, mistificate
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]
-
deosebite, pînă la încăierare. Un mort bătrîn, cu gura strîmba, ne-a făcut să rîdem la unison o oră. O fetiță blondă, zîmbitoare că și noi, ne-a înlăcrimat pentru o zi. Am fugit din clasa și, în hohote de plîns, am urmat puțin convoiul. Dar de acolo, dintre cei în negru, nu se vedea atît de bine. Ne-am răsfirat pe la casele noastre privind de la ferestre. Oricum, ziua de spectacol nu se terminase. După marșul fanfarei mortuare urmau cîntînd "frunză
Cursul bancar by Maria Luiza Cristescu () [Corola-journal/Journalistic/17962_a_19287]
-
simțurile captate de spectacol. Eram moralizați, pedepsiți, bătuți. Zadarnic. Artă din spectacolul convoiului mortuar și din baletul soldaților mărșăluind spre un scop, ne subjuga. Dar a venit ziua unei disperări a părinților. Reforma monetară. Se împrăștiau norii de hohote, de plîns și revoltă ai mamelor. De blesteme și alergătura. Străzile erau pline de ai noștri, zburătăcind spre magazinele alimentare, cu hainele fîlfîind, cu mîinile pline de bancnote. Toți banii, pînă acum ascunși bine, pentru zile negre. Asta da spectacol. Copii, rîdeam
Cursul bancar by Maria Luiza Cristescu () [Corola-journal/Journalistic/17962_a_19287]
-
de terifiantă pe atît de fascinantă a Puterii. Nici o antologie a Oscarurilor nu va putea face abstracție de prestația lui Gwyneth Paltrow ("Cea mai bună actriță", pentru Violă din: Shakespeare în Love) la decernarea premiilor: un colosal, neîntrerupt, hohot de plîns, cu modulații savante și sufocante, un discurs plasat (că și poveștile despre genii îndrăgostite) pe muchia fină dintre ridicol și sublim. Fără teama de ridicol și fără să se sinchisească de sublim, rulează în oraș un film "franțuzesc" care a
Miorita a intrat în Europa by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17973_a_19298]
-
alții susțineau că în Iad, luîndu-se cunoștință pe-acolo de ea și de pămîntenii tînguind dispariția epocală; ... - cert e că totul dură peste orice așteptări;... dangătul, cel dintîi dangăt funebru, profund, răscolitor ca și viața și faptele nemuritoare ale Dispărutului plîns de întreaga omenire, unde se găsea ea în acel moment, pe ogor, în uzină, în birouri, pe ape, pe uscat și în văzduhuri, încît, - se mai susținea, - că pînă și păsările călătoare ce nu se grăbesc niciodată să vină pe la
Lacrima clopotului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17398_a_18723]
-
S-o preschimbi în cânt. În limba ta / Ți-e dor de mama, / și vinul e mai vin, / și prânzul e mai prânz. / și doar în limba ta / Poți râde singur, / și doar în limba ta / Te poți opri din plâns, // Iar când nu poți / Nici plânge și nici râde, / Când nu poți mângâia / și nici cânta, / Cu-al tău pământ, / Cu cerul tău în față, / Tu taci atunce / Tot în limba ta. (VRF, 23). Ca înflăcărat militant împotriva înrobirii imperiale
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
caz, al aparentei substituții și al aparentei resorbții, transpare neputința armonizării eului cu cadrul universal an care a fost plantat. Lumea rămâne un deziderat neămplinit, o rană a ființei, care, cu toate strădaniile sale, nu poate atinge decât ipostază unui plâns al nepotrivirii ontice. Fie că e proiectat dinăuntru an afară, fie că e proiectat din afara ănăuntru, realul se revelă drept o "minciună", deci o pecetluire an veac a singurătății, cu atat mai acute cu cât se ăntretese, ăn jocul discursului
Solitudinea Marianei Marin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17481_a_18806]
-
dansînd pe acoperișul secundei./ Lasă vor veni destui să atingă/ corpustii curajului peticitele drumuri ale gloriei/ Daniel, Daniel, moartea foșnește în groapă/ cu lei?"(Groapă cu lei). Dar Daniel Corbu nu rămîne în preajma oricum intemporalelor "vetre", a "stelelor umflate de plîns", a "speranței care bate că un clopot", îndreptîndu-se spre derivațiile mai recente ale romantismului, pe care le reprezintă pozele insurgentei plebeiene, ale încrîncenării fantaste, ale sfidătoarei reverii exotice. Dacă Baudelaire definea romantismul drept "o binecuvîntare a cerului sau a infernului
Un supraromantism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17549_a_18874]
-
își pierde consistentă, devine lax. Narcis nu se mai privește fix în oglinzi, ci deambulează fantomatic prin luciul lor, trupul său însuși se multiplică în senzația de mortificare: "Încă te știe gură mea sărutînd lame subțiri/ încă te știu mîinile plînsul fără motiv/ vai mie rătăcitor prin oglinzi/ firimiturile cîntecului au amuțit/ și-i atîta liniște/ de parcă-as fi murit în mai multe trupuri/ deodată" (Palimpsest). Aprehensiunea bardului este de-a nu-și însuși viitorul altei ființe: "acum tot mai spăsit
Un supraromantism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17549_a_18874]
-
Paulin Lecca, s-a gandit, probabil, în acest univers dostoevschian, la mesajul (...)" (p. 7); Tatăl meu, isi aducea aminte, în operele sale, de puternică impresie (...)" etc. sau, nejustificat stilistic, între determinat și determinantul sau (obiect direct, atribut sau complement circumstanțial): "Plânsul fierbinte îl curată și îl pregătește pentru noul drum, pe proaspătul neofit." (p. 5): "suferință zidește, înnoiește, reface, restaurează, omul." (p. 9) etc. sau și între determinat și determinant, și între subiect și predicat: "În scrisorile, sale, trimise din străinătate
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]