1,270 matches
-
o vreme, au venit la cimitir rudele mortului Începând să-l bocească...Probabil, l-au jeluit prea cu zgomot deranjând bețivanul care se trezi din somn Înjurând, iar cu mutra lui desfigurată de somn și băutura Își făcu apariția dând placajul la o parte...! Clipele de groază au fost sublime!! Îngrozite rudele mortului, au Început să țipe de alarmară toți vizitatorii cimitirului, alergând bezmetici În toate cele patru vânturi ale cimitirului, câlcându-se În picioare, amestecându-se cu pământul!!” Șeful Șantierului râse
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Ce vreți să spuneți...?” oftă Gică Popescu care era mare amator de vinuri. „Oricum, dacă mai aveți puțin timp va rog să mă acompaniați În pivniță... Doresc să mai contractăm unele mici reparații. Un perete datorită igrasiei a aruncat jos placajul de faianță.” „În mod sigur, chiar de mâine putem Începe”se precipită Gică Popescu care de fapt nu avea un singur lucrător În subordinea sa. Mai dădu de gol un pahar cu vin, privind la Directoare. „Dacă doresc să cumpăr
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
puteau duce În vreme ce Margotte, În bunătatea ei, specula. Învățase lecția asta Într-o dimineață când ea dorea să analizeze sintagma Hannei Arendt, „banalitatea răului“, și-l ținuse În sufragerie pe o canapea (făcută din burete de cauciuc pus pe un placaj, așezat pe secțiuni de țeavă de câte doi țoli, cu spătarul acoperit de perne trapezoidale Îmbrăcate toate În denim gri-Închis). Nu-l lăsase inima să spună ce credea. În primul rând că ea arareori se oprea să asculte. În al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
era mai mică decât cea dinainte, iar lanțul se încheia cu două șoproane. Se părea că bătrânul își înjghebase locuința din resturile care coborâseră pe râu, legând bușteni de bucăți de metal, scânduri de la ambarcațiuni proptite cu bolovani, bucăți de placaj lipite cu tot felul de deșeuri din plastic. Rezultatul obținut era urât și inegal, dar, în mod straniu, avea și o tușă artistică. Zach a tras tare de vâslă și-a manevrat barca înspre plaja nisipoasă unde Ellis Cantor i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
să fi avut un Început promițător. Biroul lui se afla la etajul al treilea Într-o clădire veche, cam dărăpănată, și jumătate din tavan era Înclinat. Doar porțiunea În care Își primea oaspeții, despărțită de restul printr-o foaie de placaj, era Înzestrată cu mobilă: mese și scaune din plăci de inox. Se vedea de la o poștă că-l costaseră ceva bani. Trei pereți, exceptîndu-l pe cel cu ferestre, erau acoperiți de hărți mari, desenate de mînă, cuprinzînd Împărțirea suburbiei În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
puternic chiar deasupra capului meu. A fost ca o pocnitură dintr-un radio dat la maximum fără să fie acordat pe vreun post. Nenumărate degete zbîrcite zdrăngăneau pe rămurelele și crenguțele copacilor din crîngul de pe deal. Am măsurat din ochi placajul cu ușiță din spatele bucătarului nebărbierit. Părea mai aproape de locul șoferului decît de centrul autobuzului. Da, se pare că era suficient loc pentru o saltea. Mi-am Îndoit de cîteva ori degetele de la picioare ca să-mi pun sîngele În mișcare. — Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
va aduce ea. Putere. PAGINĂ NOUĂ CAPITOLUL ȘASE Cele două șiruri de greviști înaintau încet pe Gower Street, trecând pe lângă porțile studiourilor de film independente. Cei de la AUFT ocupaseră banda interioară, demonstrând cu pancarte prinse cu capse pe rame de placaj: PLATA CUVENITĂ PENTRU ORE SUPLIMENTARE!, NEGOCIERI DE CONTRACTE ACUM!, PROCENTE DIN PROFIT PENTRU TOȚI MUNCITORII! Cei de la Teamsters demonstrau pe o bandă paralelă, lăsând liberă doar o fâșie de trotuar, iar pancartele lor - ROȘII AFARĂ!, NICI UN CONTRACT PENTRU COMUNIȘTI! - erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
sondaj, și a aflat cine era căsătorit și cine nu. „Necăsătorit” și „schimbul trei” însemna o vizită a lui Coleman. A intrat de mai multe ori în astfel de case. Intra prin ferestrele deschise sau spărgea câte o ușă din placaj, uneori desfăcând țâțâna. Lua lucruri neînsemnate și ceva bani, ca să scape de gura lui Delores. Cea mai bună pradă a sa a fost un linx împăiat. Dar cel mai mult îi plăcea să stea în casele goale. Era amuzant să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
la Revoluție! Când am intrat prima oară la clasă, nu m-am obosit să închid ușa, pentru că ușa plecase la atelierul de tâmplărie. Am înțeles că Gogoașă se caftise cu Muianu și ăsta micu, cu nume celtic, penetrase cu țeasta placajul ușii de la a VIII - a C. N-au putut să-l extragă, așa că au scos ușa din țâțâni și, cu Muianu pus la jug, s-au târât până la tâmplărie. Când am intrat, am zis Hello, everybody! Everybody erau doi pricăjiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
zece până la o sută. Ca să aplic metodele pedagogice moderne, i-am împărțit pe jucători în două echipe. Cu aceeași cretă țineam scorul pe un perete alăturat. Nu erau valabile decât aruncările în urma cărora cuțitul rămânea înfipt minimum cinci secunde în placajul ușii. Spre dezamăgirea mea, fetele păreau la fel de plictisite. Atâta doar că își rotiseră scaunele la 180°, să ne poată privi în timp ce își pileau unghiile, își tăiau pielițele, își scoteau punctele negre. C XXIV Oricum, în dimineața aceea ofilită simțea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
nu? Nici pomeneală! glăsuiește același Vierme care, molfăindu-și mulțumit gogoneaua și anafura, se așezase trudit pe un colț de pat, pornind să rotească într-o doară potențiometrul aparatului de radio de pe noptieră, un Grundig preistoric, prăfuit, în carcasă de placaj și ebonită, cu scală luminoasă și cu pick-up încorporat. Nu ne este nouă aminte, acuma, de tractir! Da...? Și Silică...? Silică ce are? E abătut? E bolnăvior? E bocciu? E-n carantină? Nu i-ați pus pempărși? Păi, de ce? Mai
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
onorabil. Deschise una din ușițele laterale ale toaletei, îi veni greu să suporte mirosul de parfum prost, dulceag, de-al nostru (măcar nu e bulgăresc...) care emana din cele vreo șapte-opt sticluțe de diferite forme, înghesuite în mica încăpere de placaj. Una dintre ele, culmea kitschului, avea un fel de armătură de metal auriu. Alta avea un dop mai mare decât ea, ca o tombateră fanariotă. Dar printre ele, asemenea unei regine în surghiun, se afla, prin cine știe ce miracol (cine i-
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
ce aud seamănă mai degrabă cu muzica sferelor, venind de pe fundul oceanului, un fel de orgă dezarticulată. A doua zi se repetă operațiunea. Doar că de data asta nu mai doborîm avioane, ci găurim tancuri. Mai precis, niște machete de placaj montate pe un sistem de cabluri. Se mișcă Încet pe buza mării la vreo cîteva sute de metri de linia tunurilor. Pentru că deplasarea se produce orizontal și sincronizarea mea, odată realizată, rămîne așa, pot să urmăresc cum proiectilele sînt scuipate
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
de triști... N-o să uit niciodată curtea unde era șopronul: oamenii stăteau acolo claie peste grămadă, cărau apă de la un șantier din apropiere. Toate bordeiele alea, dintre care cele mai bune erau de chirpici, altele erau din păpuriș, bucăți de placaj, de calamină, de carton presat... CÎnd au fost alungați din curtea aceea, s-au aciuiat În niște grajduri și acolo unde mai Înainte fuseseră ținuți caii, trăiau acum acești oameni sărmani, printre roiuri de muște. — Susan, de ce nu-i povestești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
despre antichități de la postul public. —Gus. Care-i treaba? Deschide, Gus. Nu poți să stai supărat pe noi la infinit. Mark stătea de cealaltă parte a ușii, învârtind o cheie articulată de 90 cm. Când realiză cine era, strigă prin placajul subțire: —Pleacă. Nu ești bine-venit aici. —Schluter, frate, deschide ușa. E-o vreme de câine afară. Erau minus șase grade și o vizibilitate de trei metri. Vântul biciuia zăpada uscată și fină într-o vijelie albă. Rupp tremura, ceea ce nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
militantă. Nu știu ce să-i spun, înainte de toate ar fi de arătat că limba a început să mi se întărească, un gust fără gust mi se preumblă dinspre bolta palatină spre omușor și invers, mai apoi urmează lignificarea, mestec lemn, apoi placaj, pe urmă iarăși grav mă uit la steaua fericirii colective și dăi cu pedesereul, și cu cedereul, și cu teteleul, și cu pepeleul, grav trebuie să fiu, în tranșee să mă mențin, cu un bocanc ac și cu altul pac
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
vechiul atelier, ceilalți studenți îl primiră cu urale ironice. Domnul Watt murmură: — Mai bine mai tîrziu decît niciodată, Thaw, dîndu-i o hîrtie prin care i se cerea să proiecteze un panou decorativ pentru sufrageria unui vapor de lux. Luă un placaj și toată dimineața stătu s-o umple cu un triton și o sirenă alergînd după coada celuilalt cu o furculiță și un cuțit, apoi zise: — Asta-i tot ce pot face mai bun, domnule Watt. Acum o să mă-ntorc la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
un bananier înghețat, maroniu și amărât, gata să cadă și el la pământ, așa cum se întâmplase de mult timp și cu gardul de fier. Alături de copacul uscat era o moviliță de pământ peste care stătea aplecată o cruce celtică din placaj. Plymouth-ul tip 1946 era parcat în fața casei, cu bara de protecție atingând veranda și farurile din spate blocând trotuarul de cărămidă. Dar, cu excepția mașinii, a crucii dărăpănate și a bananierului mumificat, curtea era complet goală. Nu se vedea nici un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
cine avea să Înfrunte mai tîrziu cei 6 100 metri ai vîrfului Nevado Alpamayo cu domnișoara Ana Augustina de Queiroz (pentru Himalaya, o voi aștepta pe Delphine) - mi se păruse că o revăd pe bătrîna doamnă Marie-Isaure! Pereții despărțitori din placaj ai separeului Îmi amintiseră de căpătîiele din lemn de cireș ale patului meu. Codoașa văzuse tot! Oare se va găsi mereu cineva care să mă prindă pe picior greșit? Tendințele mele paranoice se treziseră. Nu mă părăsiseră, de altfel, niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
PARTEA A PATRA VESTUL Wakefield, la volanul unei mașini Închiriate, pornește spre vest, iese din oraș, trece prin suburbii Încă adormite, cufundate În zăpadă și ornamente de Crăciun, pe lîngă case construite din nimic altceva decît niște foi fragile de placaj, Înfășurate În becuri pîlpîitoare. Oamenii din ele dorm bine, deși au adormit privind războaie la televizor și Wakefield este recunoscător pentru că acești oameni, pe care autostrăzile i-au Înghesuit laolaltă În adăposturi clătinătoare, pot să aibă atît de multă Încredere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
stresant în amestec cu icoane de-ale infractorilor. În dreapta biroului, afișat, un joc optic „Urmărește punctul negru“. Afiș dreapta la concertul Dream Theather. Doamna magistrat e fan Metallica, cu muzici, poze și afișe puse în rafturi. Tot acolo, caleașca din placaj și cai negri - bijuterie. Caii negri perfect aliniați, caleașca bronzită, cu detalii precise de geamuri și ferestre, felinare, roți cu opt spițe, în spate, cufăr de bagaje. Coș traforat culcat. Pirogravură: mâini fixând ora la un ceasornic de buzunar, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
și ceva din arta populară a zonei de unde vin, încerc să arăt niște sentimente, acum caseta asta va fi cu inimi, inimile mele dăruite cuiva care și merită, mama, care este tot ce există. Desenez pe milimetrică și pun pe placaj, care, iarăși desenat, e tăiat de băiat. Prima oară am folosit indigo, dar nu-mi place, nu ies perfecte cum trebuie. Așa că desenez cu rigla și compasul o dată pe hârtie, apoi pe lemn iar desenez. Nu-mi place să desenez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
oilor, trei. Ne duceam cu oile pe câmp, le mulgeam dimineața. Stăteam pe câmp și ne făceam colibe. Material din ăsta făceai ca o cușcă. Aveai ușă. În cușcă de lemn cu picioarele săltate, să nu atingă pământul, venea un placaj pe care puneai saltea și cojoc și dormeai de ploaie. Acoperam cu tablă. Am stat din 93 în 96, vara și tomnatul. Iarna le trăgeam la saivan. Datoria mea era să le dau la ușă. Intrau pe o portiță și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
tuturor bunurilor mele, soldații de plumb, colecția de cutii de chibrituri, colecția de poze din cutiile de gumă de mestecat, racheta de tenis, cea de badminton, paleta de ping-pong, mingile, modelajele de la Casa Pionierilor, figurile din desenele animate făcute din placaj traforat și apoi pictate broșurile franțuzești, nemțești, americănești și iugoslave cu benzi desenate, pe care le primisem de la foștii colegi ai lui tata, cuțitul de vânătoare, un tomahawk, praștia, arcul, pistoalele de jucărie, trei patroane vechi care încă mai miroseau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
făcu vreo zece kilometri pe un drum de coastă local. Harta nu era clară și Îi era prea cald. Zări, aproape din Întâmplare, panoul. Cu litere multicolore pe fond alb, anunța: „LOCUL SCHIMBĂRII”; dedesubt, pe un panou mai mic din placaj, era caligrafiată cu litere roșii ceea ce părea să fie deviza locului: „Libertatea celorlalți o sporește pe a mea la infinit” (Mihail Bakunin). În dreapta, pe un drum ce ducea probabil spre mare, două adolescente târau un rățoi din plastic. Mai jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]