3,039 matches
-
pe ambele părți, plantați aici de stăpânii de odinioară ai moșiei, domnitorul Gheorghe Bibescu, pe la 1844. bă Potențialul turistic antropic Condițiile prielnice ale mediului în care trăiesc brezenii i-au ispitit din cele mai vechi timpuri. Prezența lor pe aceste plaiuri mioritice, sub tâmpla Bucegilor și Gârbovei e atestată de importante tezaure ale culturii materiale și spirituale, monumente istorice și de artă, dovezi incontestabile ale talentului ascendenților lor, mărturii grăitoare oferă posibilitatea cunoașterii momentelor principale din istoria așezării de la ieșirea Prahovei
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
că Luceafărul a fost inspirat de un poem din folclor. Cosmicul, cu aspectele sale complexe, apare cel mai evident în Miorița. Orizontul în care are loc balada nu se limitează la priveliștea edenică din primul distih ("Pe-un picior de plai,/ Pe-o gură de rai"), ci are rază infinită. Un univers multivalent de coloratură aparte, dezvoltând deschiderea vizionară a poetului anonim. În Miorița se pune o problemă filozofică fundamentală integrarea cosmică a omului. Această integrare se operează prin nunta cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
filozofică fundamentală integrarea cosmică a omului. Această integrare se operează prin nunta cu moartea, înțeleasă aici drept simbol și anume, simbolul comuniunii universale, al contopirii omului cu Natura cu elementele care-i înscriu spațiul fizic și sufletesc: la planul terestru, plaiul luminos ca o gură de rai, semnând frumusețea cerească a locului unde se desfășoară viața zi de zi a eroului baladei alături de oile sale simbol al iubirii, câinii simbol al puterii, caii simbol al înțelepciunii; se trece apoi nemijlocit la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
că tot din poezie, sub forma ei cea mai pură, s-a născut și filozofia morții din balada Mioriței, în viziune unică pe plan universal: moartea ca hierofanie feerică a omului cu întreaga natură, începând cu "gura de rai" de pe plaiul pământesc și sfârșind cu munții mari și cerul astrelor. Iar vorbind de indieni, trebuie reliefată viața lui Rabindranath Tagore, care reprezintă un model paradigmatic de trăire filozofică și poetică în spiritul panteismului hindus, unificarea universală având loc sub semnul iubirii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
o arunc? jos, pe p?mânt că pe un semn al gra?iei divine; În dumbr?vile de aur cu poiene „constelate" unde se afl? palatul zânei Dochia, stele „izvor?sc pe ceruri", a?a cum florile „izvor?sc pe plaiuri a lor via?? de misteruri", iar cire?îi poart? În ramurile lor „snopi de flori" a c?ror petale I? i „troienesc om?tul trandafiriu" pe c???rile preș?rate cu „pulbere de-argint". Ochii albă? tri ai lunii „arunc
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
inundate de „p? durile de flori"; acolo „fluviul cânt?rii" trece prin „p?duri de basme". În „nemaiv?zuta feerie" a codrilor, cerul I?i revărs? lumină prin „oglinzile m?re?e ale stelelor icoane" În „pulberea de-argint" a plaiurilor verzi; aerul „scânteiaz?" În „unde albastre", iar luna -„diadem de topi?i a?tri" „arde-n blondele ei plete". (Memento Mori). În acest univers mitic, codrul este „Împ?rât sl?vit": „Împ?rât sl?vit e codrul, Neamuri mii Îi
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
la vioară În cadrul cercurilor de la Casa Pionierilor etc. Și toți preamăreau unirea de la 1859, care, bineînțeles, prevestise venirea la putere a comuniștilor În frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu; nimic nu se Întâmplase Înainte să răsară ei În istoria modernă a plaiurilor mioritice. O remarcase pe Ionela cântând „Hora unirii“, Îi remarcase picioarele fragede, nurii apetisanți, care tresăreau veseli pe notele nemuritorului cântec, și o abordase după spectacol, Îi spusese cu modestie, o modestie vicleană, că fusese cucerit de prestația ei, chiar
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
sale de un alt domnitor pământean,benefic pentru oraș: „Jos în vale pe Bârlad/Lânga-al Docolinei vad,/ Nemerit au,poposit-au/Zece care mocănești,/Cu boi albi,falcienești.../... Ale cui sînt cele cară/Incărcate cu povară?/ Sînt carele Pătrului/Din plaiul Hîrlaului,/Pătru Majă,moldovean,/Frate vitreg cu Bogdan/Și feciorul lui Ștefan...”. Orașul Bârlad a cunoscut în cei 830 de ani de atestare documentara perioade de glorie: Cnezat, Capitala Moldovei, Capitala Țării de Jos; Capitala Județului Tutova, Reședința Regiunii Bârlad
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
Păcală și Tândală la târg, în care actori erau tineri și familii căsătorite. Îi amintim pe Petru Paschevici, Pavel Gheorghică, Petru Tănase, Dinu Agănencei, Maria și Anica Toader, Maria Melinte, Marița Bejan, Catinca Postelnicu. De amintit și grupul vocal ,,Pe plai de dorĂĂ și formația de fluierași, ambele instruite de profesorul Ioan Gordin. Erau cunoscuți interpreții Gheorghe Gafița, frații Isticioaia și „solista - minune” Mărioara Nuțu, despre care ziarul „ România liberă” scria că este ceva „extraordinar să vezi o femeie trecută de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
atît mai tristă, această trecere înfăptuită, care lasă mărturii. În care pulsează, neoprite, ritmurile, încă o dată tinere, ale firii: Vezi, vinul tânăr 'și-amintește'n Mai/ Din fund de beciuri, c'a sorbit arșița/ Pe când era o plantă clara'n plai/ Și fierbe'n vas când înflorește vița.// Tăriile iubirii'nchise'n noi/ Apasă cercul care le sugrumă,/ Când veștile sosesc pân' la butoi/ De dincolo de hrubele de humă." (Inscripție). Nu e de învins, această vînzolire a materiei. Viața, chiar și
Aspre căi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7191_a_8516]
-
florin, Florin Pupăză Gerard Butler a venit în România. Actorul scoțian a ajuns pe plaiurile mioritice, pentru a fi alături de iubita sa, frumoasa Mădălina Ghenea. Cei doi au fost împreună la Bâlea Lac, iar peste noapte au stat la un hotel de patru stele de pe malul lacului Vidraru.
Mădălina Ghenea i-a arătat Transfăgărășanul lui Gerard Butler by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/71960_a_73285]
-
În 1946, devine redactorul revistei "Le Monde Juif". În 1949, împreună cu familia, se stabilește în Israel. Eu, Dovid-Ari ben-Meir, Fiul lui Meir-Ce-Luminează-Întunericul, Născut la poalele dealului Ivanos, Pe meleagurile îmbelșugate de modesta mămăligă, Brânză de oi și iuți cașcavaluri, Pe plaiul codrilor, buhailor barosani, Vinurilor vesele și femeilor cu mândri bronzosâni, Unde, prin stepe și porumb roșcat, Mai trăiesc focuri fumegoase Și șatre de țigani; Eu, Dovid-Ari ben-Meir, Care, adolescent, îi cântase furiosului Saul, Cel care Revoltaților feciori ai Israelului Le
Din poezia avangardei ruse David KNUT (1900 - 1955) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/8738_a_10063]
-
fragment din Vonia cel Viteaz, din analele căzăcești ale lui Leontin Bobolinski. Dintre autorii români, e prezent G. Melidon cu poezia Geniul României: "Din a Daciei ascunsuri sună buciumul semn mare/ Și Carpații cu-a lor eco îl repăd din plai în plai;/ Peste Mureș, peste Tisa, pân^ la Tibru-n depărtare,/ Până unde tot respunde românescul dulce grai." De asemenea, se publică drama istorică în patru acte Berchea de G. Tăutu și balada Petru Rareșiu, de același. în Foaea de storiă
Revistele lui B. P. Hasdeu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8760_a_10085]
-
Vonia cel Viteaz, din analele căzăcești ale lui Leontin Bobolinski. Dintre autorii români, e prezent G. Melidon cu poezia Geniul României: "Din a Daciei ascunsuri sună buciumul semn mare/ Și Carpații cu-a lor eco îl repăd din plai în plai;/ Peste Mureș, peste Tisa, pân^ la Tibru-n depărtare,/ Până unde tot respunde românescul dulce grai." De asemenea, se publică drama istorică în patru acte Berchea de G. Tăutu și balada Petru Rareșiu, de același. în Foaea de storiă română, așa cum
Revistele lui B. P. Hasdeu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8760_a_10085]
-
Între timp, la frontiera italiană izbucnește un conflict. Amenințarea războiului face aproape cu neputință o audiență la împărat, pentru călătorul dornic să-l cunoască. Intrarea o poate mijloci doctorul palatului, un... român. Cititor al Universului, la care musafirul colaborează. "Tremuratul plai de vis/ Prielnic potrivirilor de stele", cu vorbele lui Ion Barbu, e această lume din marginea lumii. Împăratul citește reviste franțuzești. Vizitatorul i se înfățișează în frac, procurat cu greutate. Eticheta e la locul ei. Împăratul primește un exemplar de
Alb-negru by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8798_a_10123]
-
violenți/ Ai pămîntului.// Cu lacrimi de foc/ își varsă albul/ Nuferii.// Vadul/ Așteaptă să curgă/ Căldura.// Sufletele noastre/ înroșite/ Fumegă în potire" (Extaz). Modelul Aron Cotruș e pe aproape. Atunci cînd nu dă frîu liber unei unde baladești ("Chemați de plaiuri/ Primăvara/ Se întorc la noi haiducii.// Ca-ntotdeauna/ Se fac cuiburi pe pămînt/ Sau aproape de cer" - șRitualț), poetul își disciplinează tumultul prin inserturile unor figuri alegorice: "Cu părul pieptănat de vînturi/ Și brațele încinse de iubire -/ Asemenea fetelor Strigate prelung
Poeţi din Nord (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9903_a_11228]
-
cod al "bunelor moravuri" sau cel puțin printr-unul al analizei, datorită "întîlnirilor" electronice, a telefoanelor erotice, a puzderiei de filme porno pe micul ecran, a pletorei de reviste "de profil" (Hustler, Pendhouse, Playboy, pînă la descendentele lor locale Erotica, Plai cu boi). Nu e, în atari circumstanțe, inoportun să mai vorbim despre pornografie? Nu reprezintă detabuizarea sexuală o mișcare irepresibilă care, în scurt, timp va înlătura toate obstacolele îndătinate? Cultivarea sexului a devenit o formă de comerț, un indice consumist
Despre pornografie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9942_a_11267]
-
până când nu se mai vede decât așa, departe, o măicuță bătrână lăcrimând, alergând, pe toți întrebând. M|TUȘA: Și-apoi, dintr-odată, apare chiar el, ciobănașul nostru, al tuturor. Venind agale spre noi, chiar de-acolo, din raiu lui, de pe plai. Venind bătrân, încovoiat, cu părul și barba albe ca spuma laptelui. Ținând-o așa, din nuntă în nuntă.[...] MAMA: își lipește fața, pe dinăuntru, de geamul televizorului și rămâne așa, uitându-se în gol. SORA: Chipul lui nu se mai
Un moment numit Popescu by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/8968_a_10293]
-
istoric, cât mai meticulos reconstituit, conduce spre o altă capcană: euforia provincialismului. Rebreanu este receptat și elogiat drept cel mai mare ardelean, bistrițean, năsăudean, măierean etc. Începutul l-a făcut în acest sens Gavril Scridon în volumul Liviu Rebreanu pe plaiuri năsăudene (Cluj, 1967), iar fixarea cea mai deșănțată a lui Rebreanu în regionalism aparține lui Teodor Tanco, într-o serie de articole, unele adunate în retrospectiva cercetărilor proprii Despre Liviu Rebreanu (Cluj, 2001). Pentru cei care îl privesc prea de
Capcanele rebrenologiei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9005_a_10330]
-
de dactili combinați cu trohei: "Cel dintîi cîntec de primăvară,/ Cînd ciocîrlia a răsunat,/ Din tunecoasa a ei camară/ Și vioreaua s-a arătat" (Vioreaua). Prezența alexandrinului clasic poate fi trecută la aceeași categorie a experimentului prozodic: "Ceriul și naltul plai senine-s făr^ de nori/ Și gerul zugrăvi pe geamuri mîndre flori" (Vioreaua de martie). în tot acest catalog de versuri "exotice", cel mai răspîndit, mai proeminent și mai reușit vers de tip italian rămîne fără îndoială endecasilabul iambic, versul
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
Mare până-n Tisa, sta, sărăcind, Românul și-și blestema obida... Dar Tatăl Tău, cu spada pe măguri românești, a însorit meleagul unde muriră Sciții, și Te-a lăsat pe Tine să ni-l voevodești, voivod al trudei noastre și al plaiului Mioriții. ..................................................................... Ni Te-a lăsat pe Tine: arc, stemă, bărbăție, - venit din pribegie din Franța visătoare - precum Cercel venise cu ochi^n poezie - întors să fii luceafăr, după un apus de soare! Descălecând ca Dragoș pe vechiul Tău pământ, zidește-
Surprizele arhivelor by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/9385_a_10710]
-
în armată numită gloata sau miliție, a învățătorilor., pentru că aceștia în zilele de duminică și de sărbători erau ocupați să ducă copii la biserică. La 10 octombrie 1870 T.Angelescu anunță la minister, înființarea a 2 școli noi, la Vartopu,Plaiul Vulcan și la Raci, Plasa jiu. Acest fenomen a fost de scurtă durată, deoarece în anii următori, unele școli s-au desfiintat pe motive bugetare. Așa s-a întâmplat și în comuna Godinești unde existau 2 școli ce erau întreținute
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
sunt un tip lombrozian./ De nimica nu mă tem -/ nici de legi, nici de blestem, / nici de șiș, nici de topor,/ nici de ura tuturor./ Sunt un individ lucid,/ mereu gata să ucid.../ Dar sunt și eu un Om... Iubesc/ Plaiul nostru românesc". Desigur, unul care cunoaște foarte bine oamenii!
Un liric satiric by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9548_a_10873]
-
Aureliu Busuioc Simt că mă îneacă lacrimile, simt că un spasm că-mi strânge beregata, când mă gândesc la românii de pretutindeni, inclusiv la cei de pe unele plaiuri moldovenești, și la suferințele sufletești pe care au fost nevoiți să le trăiască ei secole de-a rândul... Într-adevăr, de câtă bărbăție ai nevoie, de câtă încrâncenare ca să te lipsești de posibilitatea, de-a dreptul constituțională, la urma urmei
Săracii de noi by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/8034_a_9359]
-
pompat bani în campania electorală să-l servească cu legea importurilor. Adică să-și scoată banii investiți ca în orice afacere capitalistă serioasă, fără iz de fiscalitate excesivă că nu ajută la digestie. Numai că, educat la școala vieții pe plaiul strămoșesc, magnatul cotizează și la partidul de opoziție, care la o adică, mă înțelegi, monșer, dacă vine la putere... Premierul, (Horațiu Mălăele), un tip care joacă tare, nu știe de glumă și-i retează fondurile și în chip samavolnic îl
Ticăloșii și România "care este"... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9733_a_11058]