15,513 matches
-
Înaintea cataclismului planetar și nu le putem descifra. Și azi repetăm, copiem utilajele și instalațiile ce le-am găsit În documentele epigrafice lăsate În siguranță de strămoșii noștri umanoizi. Suntem mulți, vorbim aceeași limbă de la un capăt la celălalt al planetei, dar suntem atât de puțin atenți cu noi Înșine. Ne Închipuim mereu, că dacă noi am scăpat din cataclism suntem superiori tuturor. Cui să-i dovedești contrariul? Diversitatea de obiceiuri, de interese sociale, de naționalități de limbi vorbite sau scrise
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
putut coborî așa deodată din copaci, cum am trecut să realizăm tot ceea ce avem acum. Nu Înțelegem un mesaj intergalactic, transmis În timp și spațiu de strămoși, dar ne mândrim că vorbim aceeași limbă. Nu reușim să evadăm de pe această planetă, pentru că nu vedem sensul evadării. Ne Înmulțim, Încă mai avem spațiu, Încă mai avem hrana necesară. Cercetările Centrului nostru sunt de fapt un moft, nu o necesitate, că mai tot ce am făcut până acum. Sunt convins că puteam trăi
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
Mi-ar fi fost rușine să recunosc că eram stăpânit eu Însumi de dorința de a mă Întoarce acolo undemi era locul de foarte multă vreme. Aveam să plec alături de profesor, printre frații mei adevărați, În pădurile de nepătruns ale planetei. Animalele de pradă dispăruseră odată cu oamenii. Rămaserăm doar noi, maimuțele, insectele și câteva păsări cu forme ciudate. În rest nimic nu putea să mă Îndemne să mai rămân.
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
ajung la înmormântarea mamei la București, m-am întors singură la Stockholm să încerc să obțin imposibila viză. Pentru mine porțile erau închise și telefonul suna ocupat tot timpul. Zilele următoare au fost zile "fără piele" - zilele lui Saturn. Gigantica planetă Saturn l-a întâlnit pe dușmanul său - Pluto, cea mai periferică planetă, mișcându-se în același plan cu alte planete. Asta îmi amintea de timpul când mă ocupam cu astronomia răsfoind reviste de specialitate, de când aflasem că Pluto fusese descoperită
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
să încerc să obțin imposibila viză. Pentru mine porțile erau închise și telefonul suna ocupat tot timpul. Zilele următoare au fost zile "fără piele" - zilele lui Saturn. Gigantica planetă Saturn l-a întâlnit pe dușmanul său - Pluto, cea mai periferică planetă, mișcându-se în același plan cu alte planete. Asta îmi amintea de timpul când mă ocupam cu astronomia răsfoind reviste de specialitate, de când aflasem că Pluto fusese descoperită în 1915 de Percival Lowell, așa-numita "planetă X". Scriu asta pentru că
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
porțile erau închise și telefonul suna ocupat tot timpul. Zilele următoare au fost zile "fără piele" - zilele lui Saturn. Gigantica planetă Saturn l-a întâlnit pe dușmanul său - Pluto, cea mai periferică planetă, mișcându-se în același plan cu alte planete. Asta îmi amintea de timpul când mă ocupam cu astronomia răsfoind reviste de specialitate, de când aflasem că Pluto fusese descoperită în 1915 de Percival Lowell, așa-numita "planetă X". Scriu asta pentru că anul descoperirii lui Pluto este și anul nașterii
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
Pluto, cea mai periferică planetă, mișcându-se în același plan cu alte planete. Asta îmi amintea de timpul când mă ocupam cu astronomia răsfoind reviste de specialitate, de când aflasem că Pluto fusese descoperită în 1915 de Percival Lowell, așa-numita "planetă X". Scriu asta pentru că anul descoperirii lui Pluto este și anul nașterii mamei mele. Dar mica planetă a fost recunoscută numai în 1930 și botezată cu numele de Pluto după inițialele astronomului, la propunerea unei fete de 11 ani. Pluto
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
timpul când mă ocupam cu astronomia răsfoind reviste de specialitate, de când aflasem că Pluto fusese descoperită în 1915 de Percival Lowell, așa-numita "planetă X". Scriu asta pentru că anul descoperirii lui Pluto este și anul nașterii mamei mele. Dar mica planetă a fost recunoscută numai în 1930 și botezată cu numele de Pluto după inițialele astronomului, la propunerea unei fete de 11 ani. Pluto, o planetă unică, fusese pusă mereu sub semnul întrebării ca "adevărată" planetă. M-am plimbat ca de
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
Scriu asta pentru că anul descoperirii lui Pluto este și anul nașterii mamei mele. Dar mica planetă a fost recunoscută numai în 1930 și botezată cu numele de Pluto după inițialele astronomului, la propunerea unei fete de 11 ani. Pluto, o planetă unică, fusese pusă mereu sub semnul întrebării ca "adevărată" planetă. M-am plimbat ca de obicei prin parcul Bondarilor, destul de aproape de ambasada română, cu gândul de a bate la ușa ei, după atâtea încercări telefonice eșuate. Dar mândria m-a
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
nașterii mamei mele. Dar mica planetă a fost recunoscută numai în 1930 și botezată cu numele de Pluto după inițialele astronomului, la propunerea unei fete de 11 ani. Pluto, o planetă unică, fusese pusă mereu sub semnul întrebării ca "adevărată" planetă. M-am plimbat ca de obicei prin parcul Bondarilor, destul de aproape de ambasada română, cu gândul de a bate la ușa ei, după atâtea încercări telefonice eșuate. Dar mândria m-a împiedicat să fac asta - să mă pun într-o situație
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
din spațiu pot cădea pe capul cuiva. Anul trecut astronomii se agitaseră în legătură cu un asteroid care ar fi putut să colideze cu pământul. Apoi totul fusese dat uitării. Și anul acesta un asteroid, cu un diametru având aproape cât al planetei noastre, trecuse de două ori pe lângă Tellus, la aceeași distanță ca între pământ și lună. Piatra călătoare avea parcă o față omenească și ar fi putut să găurească pământul. Urmările ar fi fost catastrofale. Astronomii descoperiseră asta numai la câteva
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
Mulțumesc Doamne, că piatra se îndreptase brusc către frontierele sistemului solar. După acest eveniment s-au înregistrat o mie de asteroide de acest fel și de aceeași mărime sau chiar mai mari. Toate aceste pietre încercau să se apropie de planeta noastră. Toate aveau fețe personale, ca și cum ar fi fost suflete care doreau să se implanteze în viața noastră. Nu există nici un loc în care asteroidele n-ar putea să pătrundă. Pământul pare o bucată imensă de brânză care s-ar
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
ar topi imediat, cu tot ce crește pe el, la o bombardare cu "pietre". Dar cui îi pasă de asteroide când se împlâmplă aici, pe pământ, lucruri îngrozitoare - războaie au loc non-stop, statele sunt înarmate până în dinți pentru a distruge planeta - oamenii se omoară între ei fără milă, alții se sinucid, poduri se prăbușesc, oceanele șterg de pe suprafața globului sate și orașe amintind potopul. Lăcomia puterii și a fiecărui om în parte au atins culmile. într-un fel sau altul toate
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
de mică, nu se simte bine. N-are pace. Ai putea jura că ăsta e scopul vieții sale. Pacea se câștigă prin război. Și fiecare duce războiul lui. Suntem o adunătură de războinici. O țară războinică. Un continent și o planetă războinică. Am fost și am rămas. Mândria noastră e că suntem războinici! Și pacea?... Păi, pacea nu-i decât visul celor slabi. Al poeților. Iar visele n-au drept de existență decât în somn. Astăzi nimeni nu mai are timp
Îmi amintesc de Betina by Damian Necula () [Corola-journal/Imaginative/9613_a_10938]
-
ori, sunt sigur că da. Și sunt sigur că ea a existat. Că există. Că trebuie să fie pe undeva. Că va reapărea. Că Betina vine. Va veni. Sunt sigur că trebuie să vină. Pentru că sunt sigur că fără Betina planeta asta se învârte de pomană. În orice caz, planeta asta se învârte fără noimă în spațiul gol dintre aparițiile Betinei. -Nu-ți spun tot?... Ai impresia că nu-ți spun tot?... Păi, mai știu și eu... Adevărul e că Betina a
Îmi amintesc de Betina by Damian Necula () [Corola-journal/Imaginative/9613_a_10938]
-
ea a existat. Că există. Că trebuie să fie pe undeva. Că va reapărea. Că Betina vine. Va veni. Sunt sigur că trebuie să vină. Pentru că sunt sigur că fără Betina planeta asta se învârte de pomană. În orice caz, planeta asta se învârte fără noimă în spațiul gol dintre aparițiile Betinei. -Nu-ți spun tot?... Ai impresia că nu-ți spun tot?... Păi, mai știu și eu... Adevărul e că Betina a reapărut totuși. Betina apare de câte ori vrea ea, domnule. Unde
Îmi amintesc de Betina by Damian Necula () [Corola-journal/Imaginative/9613_a_10938]
-
amazonului tocmai s-a ridicat pe cer luna nouă gravidă cu sămînța mea și a iubitei mele * eu nu mai am poftă nici să trăiesc nici să mor eu nu mai am poftă să fiu avionul cu motor curajos al planetei din ce în ce mai degenerate eu nu mai am poftă să împușc acest elefant dizgrațios în moalele capului cu elicele argintii ori aurii ale imaginației eu nu mai am poftă să mă sui pe iubita mea și să o împuiez cu puii mei
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/9986_a_11311]
-
cap ca un limax balerin ce-a-nghițit un handicap printre tufele de crin preoții nu pot ierta gândul care Îl Încurcă și-n licori de curara și curka...rămâne curka. STRUȚUL DIN PONTUS cu creionul acesta bont voi urni din loc planeta eu sunt poetul din Pont un pirat cu trotineta Domniță de nu-mi dai pace Într-o clipă mai tremolo o să-ți intru-n carapace și-mi depun lapți vii acolo toți delfinii plange-m-ar chiar bunica și pisica
Incognito. In: Editura Destine Literare by George Filip () [Corola-journal/Science/76_a_302]
-
pentru păstrarea ființei și identității neamului. Acesta a fost credo-ul enunțat de cei care au pus piatră de temelie a ziarului. În paginile “Cuvântului Românesc”, care s-a difuzat timp de trei decenii în peste 25 de țări ale planetei, nume de prestigiu și-au pus semnătură pe articole cu tema politică, religioasă, istorică și literară. Dacă aș încerca o enumerare a colaboatorilor acestui ziar, ar însemna să depășesc mult spațiul rezervat acestei prezentări. Unul din stâlpii de bolta ai
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
s-au înhămat la edecul - sufocat de sensuri și de cazne seculare- al urnirii din loc a corăbiei unității de grai și port, de tradiții și istorie sfâșiată de imperiile vecine, corabie clădită parcă din plumbul cel mai greu de pe planetă, adică de chintesența dulce-amară a Plumbului din gloanțele vremurilor potrivnice. Luptând cu arma cea mai percutantă, aceea a scrisului, armă cu bătaia cea mai lungă -, Doina Cernica și Maria Toacă reiau, parcă la nesfârșit, ca într-o litanie de foc
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
premieră absolută de Titanul din Hobița la realizarea operelor-cap pentru sculptura modernă a lumii, veritabile pietre de hotar: Sărutul, Cumințenia Pământului (amândouă datând din 1907), ca și pentru toate celelalte capodopere, răspândite și prețuite cu asupra de măsură pe toată planeta Pământ. De o concizie uluitoare, textele Doinei Cernica au virtuți cinematografice și de proză sud-americană (ce abia așteaptă să fie ecranizată). Ele par așchii strălucitoare dintr-un roman de idei, pe un subiect inedit, la nivel mondial: soarta românilor din
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
nu există țară de la Adriatica până la Marea Neagră, care să nu cuprindă bucăți din naționalitatea noastră” - a cutreierat toate colțurile lumii unde sunt români și unde, implicit, sălășluiește Eminescu. Vasile Șoimaru a mers până în Caucaz, Canada și în alte zări ale planetei Terra, „restituind în imagini sufletul eminescian al românilor de pretutindeni”, într-un monumental album fotografic, escortat de un film documentar despre Boianul românesc din Canada. La Liceul ,,Gheorghe Asachi” din Herța, poetul Gellu Dorian, din Botoșani, însoțit de un grup
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
lui Soare și Troia, bisericile din lemn și icoanele pe sticlă, civilizațiile lutului, lemnului, lânii, borangicului, inului și cânepei. Martirică moarte - întru apărarea, înnobilarea și Renașterea Limbii Române, a dreptului de a rosti răspicat, în marele concert al popoarelor acestei planete, dorurile, credința, adevărurile esențiale, suferința tăcută, tenacitatea carpatină și conștiința, totdeauna dureroasă, că: ,,Munții noștri aur poartă, / Noi cerșim din poartă-n poartă’’... Cel puțin de la această bornă în timp - 125 de ani de eternitate eminesciană -, avem datoria morală, obligația
Epilog deschis EMINESCU – Românul Absolut [Corola-blog/BlogPost/93779_a_95071]
-
acest pământ românesc se află în sufletele noastre, dar când ne uităm pe hartă, lucrurile nu sunt în regulă. Basarabia a fost mai mult a străinilor, nu a românilor, proprietarii ei de drept. Traversăm un moment astral. Se pare că planetele s-au aliniat în așa fel încât momentul întoarcerii acasă a Basarabiei a sosit. Ajung 200 de ani de înstrăinare, ba chiar sunt prea mulți! Depinde și de dumneavoastră, cei de aici, să puneți capăt acestei condamnări nedrepte la închisoare
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93957_a_95249]
-
manualele de altădată se spunea că geometria s-a născut în Egiptul Antic din nevoia oamenilor de a măsura pământul și apoi de a afla cu precizie când urma să înceapă revărsarea Nilului prin măsurarea unor distanțe dintre Pământ, Soare, planete, stele etc. Numai că, la acea dată, studiind poziția planetelor pe cer, aceia nu făceau geometrie spațială ci... astrologie și se interesau nu doar de agricultură, ci și de sporirea tezaurului, de cheltuirea banilor statului prin investiții, războaie, tributuri (adică
Când s-a născut astrologia financiară? [Corola-blog/BlogPost/93951_a_95243]