240 matches
-
identificată ipotetic cu un megaron, a cărui planimetrie pune în evidență elemente tipic grecești. O clădire sacrală, care se extinde în trei straturi arheologice, pare să fi fost descoperită și la Tell-Qasile. Funcția sacrală a clădirii rezultă din structura sa planimetrică precum și din numărul relativ mare de materiale arheologice cu utilitate cultică. Analogii cu spațiul cultural grecesc prezintă și ceramica descoperită pe teritoriul "Filistiei". Unele vase pun în lumină asemănari frapante cu ceramica descoperită relativ recent la Enkomi și Sinda în
Filisteni () [Corola-website/Science/303313_a_304642]
-
portalurile bipartite de pe laturile de nord și sud specifice goticului târziu, iar corul amplificat. În anul 1533, episcopul Transilvaniei răspunde pozitiv dorinței enoriașilor din Bistrița de refacere a bisericii. În această etapă constructivă vechiul plan bazilical face loc unei desfășurări planimetrice de tip hală. Pentru finalizarea acestor lucrări se încheia, la 17 ianuarie 1560, un contract între consiliul orășenesc și arhitectul Petrus Italus, originar din Lugano pentru refacerea și consolidarea bisericii parohiale, în valoare de 3000 de florini. Încheiate în anul
Biserica Evanghelică din Bistrița () [Corola-website/Science/302453_a_303782]
-
piatră de carieră s-au așezat tălpoaiele masive, cu secțiunea de 0,45 x 0,30 m. Pereții sunt ciopliți din bârne masive de stejar și acoperiți la exterior cu lipitură de pământ, doar în timpul unei reparații intervenită la 1924. Planimetric se înscrie în tipul I, păstrând ușile și ferestrele originale. Pronaosul tăvănit este despărțit de naos printr-un parapet de 0,90 m și patru stâlpi ciopliți din stejar. Nava este boltită cu un semicilindru de scânduri, dispus longitudinal, iar
Biserica de lemn din Margina () [Corola-website/Science/311890_a_313219]
-
Prima schimbare importantă în structura bisericii de care avem știre datează din 1778. La inițiativa arhimandritului mănăstirii Putna, Vartolomei Măzăreanu, a egumenului Ioasaf și a sătenilor, lăcașul a fost modernizat și transformat în biserică parohială. Cu acel prilej, vechea structură planimetrică a monumentului a fost în bună măsură modificată. Astfel, s-au efectuat următoarele lucrări: Absidele au fost adăugate lateral naosului vechi și au fost ridicate parțial din lemnele de stejar tăiate din pereții bisericii, parțial din lemne noi de molid
Biserica de lemn din Putna () [Corola-website/Science/311970_a_313299]
-
cămară) despărțite de o a doua tindă în continuarea celei din față. Construcția este prevăzută cu foișor la intrare, gang pe două laturi și prispă pe celelalte două, fiind un tip de casă specific zonei, evoluat din punct de vedere planimetric. Temelia construcției este din lespezi mari din piatră de râu prinse cu liant de mortar, având o fundație din beton ciclopian și zidărie din piatră de râu. Locuința este construită din cununi orizontale de bârne de brad rotunde, îmbinate la
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
gospodăriei Bilca datează din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și este construită din bârne rotunde sau fasonate rudimentar. Casa este lutuită integral, atât pe interior cât și la exterior, cu excepția capetelor bârnelor superioare. Din punct de vedere planimetric, construcția se împarte în două camere de locuit (bucătărie, respectiv „casa cea mare”), tindă mediană descoperită și o anexă adăpostită sub prelungirea din spate a acoperișului, care constituie plecătoarea casei. Grajdul cu șură reprezintă o anexă de dimensiuni mari, dispunând
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
cât și în exterior. În ultima perioadă, comunitatea creștinilor care foloseau biserica era constituită ca filie, alături de filia Valea Lungă, a parohiei Zalha. Toate bisericile din această parohie, inclusiv biserica din Vărteșca, aveau hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil". Sub aspect planimetric, biserica de lemn din Vârteșca constituia un caz singular printre bisericile de lemn din Sălaj. Unicitatea acestui plan consta în faptul că biserica avea pronaosul poligonal iar, absida altarului era pentagonală, nedecroșată. Intrarea în biserică se făcea prin latura de
Biserica de lemn din Vârteșca () [Corola-website/Science/309841_a_311170]
-
a fost construită. Deși pereții exteriori au fost tencuiți după moda vremii, cu spații delimitate de pilaștrii ușor scoși în afara planului pereților la fel ca și la biserica de lemn din Cuciulat, biserica și-a păstrat proporțiile frumoase. Sub aspect planimetric edificiul se caracterizează printr-un plan dreptunghiular terminat în partea de răsărit cu o absidă decroșată cu cinci laturi. Spre vest se află pridvorul care adăpostește intrarea. Stâlpii groși, profilați, câte doi de fiecare parte a intrării, specifici zonei, susțin
Biserica de lemn din Valea Loznei () [Corola-website/Science/309846_a_311175]
-
a monumentelor istorice sub . Sfântul lăcaș, cu hramul „Sfântul Mucenic Gheorghe” din localitatea Dângău Mare, județul Cluj a fost construită în anul 1864. Biserica a fost cumpărată din localitatea Dâncu. Biserica este construită din lemn de brad și de stejar. Planimetric se distinge prin forma specifică zonei, cu pronaosul de 3,50/3,80 și naosul de 6,34/3,80. Altarul este poligonal, cu pereții retrași în comparație cu cei din lungimea dreptunghiului. Pronaosul este tăvănit. Pe grinzile din structura de rezistență
Biserica de lemn din Dângău Mare () [Corola-website/Science/313196_a_314525]
-
cu care credincioșii parohiei trăiesc în bune relații. , comuna Gilău, monument istoric, a fost ridicată în 1763, conform inscripției de pe portalul de la intrare. Este construită din bârne de brad, prinse în „cheotoare nemțească”, și așezate temeinic pe piatră de râu. Planimetric, biserica evidențiază aceeași formă rectangulară ce înscrie pronaosul și naosul, continuate de altarul poligonal, cu pereții retrași și unghi în axă. Pronaosul tăvănit sprijină pe grinzile sale stâlpii din structura de bază a unui turn mijlociu, cu galerie deschisă, cu
Biserica de lemn din Someșu Rece () [Corola-website/Science/313682_a_315011]
-
Prima atestare documentară datează din 1447. În curtea bisericii noi a satului, edificată în 1925, se păstrează vechea biserică de lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Este construită din bârne de stejar, în sistemul „în căței”. Din punct de vedere planimetric se înscrie în tipul IV, cu absida altarului semicirculară. Pronaosul (3x6m) este tăvănit și este prevăzut cu un sistem de grinzi longitudinale și transversale care au menirea de a sușține turnul. Naosul (7,20x5m), este boltit, cu o boltă semicilindrică
Biserica de lemn din Căpăt () [Corola-website/Science/317953_a_319282]
-
fixa tencuiala. Șarpanta acoperișului în trei ape are o înclinare domoală, străpunsă deasupra pronaosului de un turn prismatic, de proporții reduse comparativ cu dimensiunile bisericii. Acoperișul său piramidal are învelitoarea de șindrilă, ca și cea a întregii biserici. Prin dezvoltare planimetrică, sistem de construcție și proporții, biserica de lemn din Căpăt sugerează ca datare a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. În matricolele parohiale primul preot apare la 1779, în persoana lui Gavrilă Popoviciu, iar antimisul este și el sfințit
Biserica de lemn din Căpăt () [Corola-website/Science/317953_a_319282]
-
Slobozia (în trecut Slobozia-Bălți) este un sector planimetric în municipiul Bălți, amplasat pe malul stâng al râului Răut, în nord-estul orașului, fiind legat de celelalte sectoare ale orașului prin 4 poduri auto și unul feroviar. Satul Slobozia din preajma Bălțiului este atestat documentar pentru prima dată într-un hrisov
Slobozia, Bălți () [Corola-website/Science/322899_a_324228]
-
cu ajutorul unor aparate numite „medimaremetre” sau „medimaregrafe”. Rețeaua de sprijin a ridicărilor de nivelment din România cuprinde rețele de ordinul I, II, III și IV care împreună formează rețeaua nivelmentului de stat, fiind independentă de rețeaua de sprijin a ridicărilor planimetrice. Marcarea punctelor de nivelment se realizează, în funcție de importanța punctelor, cu ajutorul unor repere care pot fi de două tipuri: În rețeaua de nivelment de stat reperele sunt permanente, iar în rețeaua locală, marcarea punctelor se face prin repere permanente sau provizorii
Reper de nivelment () [Corola-website/Science/332979_a_334308]
-
beton, țăruși metalici, stâlpi din lemn, soclul de zid sau de piatră a unei clădiri sau garduri, stânci. La plantarea reperelor sau mărcilor de nivelment se descrie locul de amplasare, în mod asemănător cu descrierea topografică a punctelor de sprijin planimetrice.
Reper de nivelment () [Corola-website/Science/332979_a_334308]
-
la o distanță de 20-40 km. Municipiul este al treilea centru urban după mărime și populație în Republica Moldova, surclasat doar de Chișinău și Tiraspol. Are în componență comunele Sadovoi și Elizaveta. În context teritorial orașul se împarte în 3 sectoare planimetrice: Centru (inclusiv cartierele Țigania, Teioasa și Berestecico); Pământeni (inclusiv cartierele Jubiliar și Dacia); Slobozia și două formațiuni locuibile Molodova, Bălții Noi. Clima este temperat continentală, iar cele mai importante râuri care trec prin oraș sunt Răut și Răuțel. Ca infrastructură
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
prin valorificarea teritoriilor proprii de la partea centrală spre zonele periferice, precum și din contul alipirii localităților limitrofe. Această evoluție în dezvoltarea teritorială a urbei a determinat dezmembrarea acestea în câteva componențe esențiale. În context teritorial orașul se împarte în 3 sectoare planimetrice: Centru (inclusiv cartierele Țigania, Teioasa, Berestecico); Pământeni (inclusiv cartierele Jubiliar și Dacia); Slobozia și două formațiuni locuibile Molodova, Bălții Noi. Fiecare din aceste prezintă o formațiune polifuncțională amenajată cu infrastructura respectivă. Sectoarele nu reprezintă unități administrative în cadrul municipiului și nu
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
care clădirile gotice o impuneau, respectiv pentru a încerca o salvare a stilului. Goticul transilvănean s-a impus în secolul al XIII-lea, cu caracteristici conservatoare, dominate de tradițiile romanice. În secolele XIV-XV formele goticului transilvănean au evoluat spre maturitate. Planimetric a fost depășită varianta bisericilor de tip bazilical cu transept (în formă de cruce), precum Biserica Sfânta Maria din Sibiu, în favoarea construcției unor biserici-hală de mari dimensiuni, precum Biserica Neagră din Brașov, Biserica Sfântul Mihail din Cluj, Biserica Reformată din
Arhitectură gotică () [Corola-website/Science/297479_a_298808]
-
curtea vieneză hotărăște vinderea domeniilor din Banat. Biserica ortodoxă sârbă, cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe", este ridicată din bârne din lemn de stejar, având pereții tencuiți cu pământ, atât la exterior, cât și la interior. Din punct de vedere planimetric se înscrie tipului I, cu particularitatea că aici apare la peretele de sud o mică nișă, către extremitatea estică a naosului, cu rolul de a mări spațiul destinat veșmântarului. Peste pronaos se ridică un turn de lemn solid, de formă
Biserica de lemn din Lucareț () [Corola-website/Science/317060_a_318389]
-
Salvată de la distrugere în ultimul moment, prin restaurarea realizată în anul 1982. Înainte de acest moment biserica se afla într-o avansată stare de degradare, fiind aproape prăbușită, datorită învelitorii de țiglă care a apăsat pereții șubreziți de bârne. Sub aspect planimetric, biserica se încadrează în categoria celor cu un plan dreptunghiular, absida altarului fiind poligonală, în trei laturi, nedecroșată. Prin extinderea ulterioară a bisericii, s-a ajuns la situația prezentă când biserica face corp comun cu turnul clopotniței aflat la vest
Biserica de lemn din Bernadea () [Corola-website/Science/317130_a_318459]
-
posibilitatea ca biserica să fie mai veche, tinând cont de tradiția păstrată printre săteni care spune că biserica a fost mutată de pe un deal din apropiere. Clopotul ce datează din anul 1642 provine de la o biserică mai veche. Sub aspect planimetric, biserica are planul dreptunghiular, cu lungimea considerabil mai lungă decât lățimea. Absida altarului, decroșată, este prevăzută cu două cămăruțe laterale, una în partea de nord, servind ca proscomidiar și alta în partea de sud, servind ca diaconicon. Forma poligonală, cu
Biserica de lemn din Bărboși () [Corola-website/Science/317611_a_318940]
-
istorice. Nu se cunoaște vechimea lăcașului din Roșioara, însă succesiunea de trei hramuri sugerează cel puțin două momente de rectitoriri anterioare. Vre-o veche pisanie s-ar mai putea afla sub stratul de tencuială din exterior sau din interior. Trăsăturile planimetrice și sculpturale caracteristice indică ridicarea ei probabilă în secolul 18. Pe ușile împărătești apare o scurtă însemnare a zugravului: "„Iilie zugravu Dozăscu 1856”". Această lucrare a premers lucrările ample de înoire a lăcașului între anii 1864-1867. Construcția a primit înfățișarea
Biserica de lemn din Roșioara () [Corola-website/Science/321760_a_323089]
-
Gavriil" din satul Muncelu Mare, inclusă pe lista monumentelor istorice românești (HD-lI-m- A-03367), sunt învăluite în negurile istoriei; antimisul dăruit de episcopul ortodox Dionisie Novacovici în anul 1762 semnalează, mai degrabă, o amplă renovare, iar nu ctitorirea propriu-zisă. Înscris, planimetric, în categoria edificiilor de plan dreptunghiular, biserica prezintă, în cazul absidei, particularitatea terminației heptagonale nedecroșate, caracteristică vechilor ctitorii de lemn bănățene. Deasupra pronaosului tăvănit, precedat de un pridvor îngust, se înalță o clopotniță scundă, cu un foișor deschis și un
Biserica de lemn din Muncelu Mare () [Corola-website/Science/320955_a_322284]
-
se prezintă la ora actuală drept cea mai amenajată și mai prosperă dintre mănăstirile din Republica Moldova. Din cele relatate până aici reiese că pentru cunoașterea începutului mănăstirii Japca un interes deosebit îl prezintă studiul asupra bisericii rupestre. Analiza structurii sale planimetrice și arhitecturale s-a făcut prima oară în cadrul Societății Istorico-Arheologice din Basarabia la începutul secolului nostru. Într-un articol al unui preot rus Ioan Egorov, unde sunt însumate datele istorice ale mănăstirii Japca, culese în secolul al XIX-lea de
Mănăstirea Japca () [Corola-website/Science/315311_a_316640]
-
constituit în Țara Moldovei în secolul al XV-lea, cum deja am menționat prin prezența camerei mormintelor pe timpul lui Alexandru cel Bun. De un real suport la datarea bisericii ar putea servi compartimentul lipsă - al cincilea al bisericii, care încheia planimetric lăcașele sacre și anume pridvorul. Acesta a apărut pentru prima oară la Putna, fiind adăugat bisericii de aici înainte de anul 1484. Mai apoi acest element a fost reluat în toate bisericile mănăstirești pe întreg parcursul al secolului XVI-lea și
Mănăstirea Japca () [Corola-website/Science/315311_a_316640]