359 matches
-
fost schingiuit de Țurcanu pentru că a prevenit alți deținuți asupra acțiunii 2. A trecut prin numeroase camere și a fost martorul uciderii lui Cornel Niță. Transferat la Gherla cu primul lot de piteșteni, în iunie 1950, a fost folosit ca planton și în infirmerie pentru a obține informații de la victime, dar, după o lună jumătate de activitate, a fost scos din echipa sanitară pentru că îi proteja pe deținuți. A fost transferat, în mai 1951, la Peninsula, dar a trecut câteva luni
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
fost trimis la camera 103, în calitate de lider. Se pare că s-a dus din proprie inițiativă la Sucegan pentru a da informații și ar fi semnat și un angajament de informator, la propunerea ofițerului politic. A îndeplinit și rolul de planton, împărțind mâncarea deținuților 4. Recunoaște că a condus bătăile de la camera 104, fiind ajutat de Cornel Popovici și alți câțiva deținuți, enumerând dintre victime pe Traian Carpiuc, Mihai Niță, Octav Obreja, Alexandru Bozenovici, Paul Caravia, Virgil Nicoară, Dumitru T. Burtea
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
oraș. A fost închis la Galata, Suceava și Pitești 1. Măgirescu a fost torturat la Suceava în anchetă, ca, de altfel, majoritatea celor trecuți pe acolo, și avansează ideea că așa s-a procedat și cu Țurcanu, care a ajuns planton pe sală și polonicar la doar câteva zile de la arestare. Condamnat de Tribunalul Militar din Iași la 12 ani de detenție, a fost transferat la Pitești prin iunie 1949, când încă regimul era decent, dar la două zile după sosirea
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
A stat în această cameră până pe 6 decembrie 1950, timp în care i s-a cerut să se arate fidel acțiunii și să agreseze pe alții. În momentul declanșării bătăilor, în cameră au sosit și Țurcanu, și Leonida. A devenit planton, iar de Paștele anului 1951 a asistat la batjocorirea liturghiei, când deținuții au fost obligați să se închine unui falus sculptat în săpun. La Gherla, unde a ajuns prin august 1951, Țurcanu i-a repartizat un rol de „agent descoperit
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
să delireze. Probabil făcuse o hemoragie internă. Vorbea fără șir și ciomăgarii din jurul lui făceau haz, bătându-și joc de cuvintele fără înțeles ce le scotea în neștire 2. Țurcanu turba de furie că nu îl poate face să vorbească. Plantonul de lângă Niță avea ordin să îi ofere îngrijiri peste noapte, dar el a intrat în comă la puțină vreme. Pătrășcanu și Gherman, foști studenți la medicină, au încercat să îi facă respirație artificială, dar, realizând că decedase, au început să
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
s-a scăpat pe el, după care a fost forțat să curețe camera. A fost pus să stea într-un picior pe hârdău, cu mâinile ridicate, timp de 24 de ore, iar când obosea, era lovit cu ciomagul de un planton peste fluierul piciorului. A stat așa până a doua zi dimineață, când s-a prăbușit inconștient pe ciment. Neculai Popa, care a stat lângă el pe prici după terminarea bătăilor, avea impresia că a stat lângă un corp părăsit de
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
baie și cu Pușcașu, Livinschi, Andronache și Zbranca. Odată ce a văzut că terenul este propice, prin contactele avute cu grupul de informatori condus de Alexandru Matei, și-a organizat pozițiile în penitenciar. Pe 1 august 1950 a fost pus de planton la etajul III, cu ajutorul lui Matei, care i-a repartizat toți oamenii de încredere la munci de răspundere în închisoare, dar și în ateliere. În paralel, pentru a obține aprobarea pentru pornirea bătăilor, a purtat discuții repetate cu Sucegan, arătându
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
sale în penitenciar, deși nu s-a făcut remarcat prin nimic deosebit. A fost o victimă ca oricare alta, ajunsă în poziția de agresor probabil din cauza unei rezistențe mai slabe. Spre sfârșitul lui decembrie 1951 a fost dus la camera plantoanelor de la etajul III, unde mai erau Țurcanu, Popa, Stoian, Murărescu și Livinschi. Menționează libertatea de care încă se bucurau cei din „comitete”, Popa, Bărgăoanu, Stoian și Țurcanu cumpărând alimente și țigări de la cantina unde serveau Mărtinuș și Constantin Ionescu. Pretinde
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
să deconspire acțiunea violentă. Rodas povestește că Țurcanu îl bătea de mai multe ori pe zi și nu îl lăsa să doarmă aproape deloc, astfel că nu își amintește toate chinurile la care a fost supus. În timp ce era bătut, un planton (Mărtinuș ori Livinschi) stătea de pază la ușa care era izolată fonic cu o saltea. Torturile l-au lăsat cu deficiențe de auz, câteva coaste rupte, buza și articulațiile gâtului rupte. După încetarea torturilor în Gherla, a fost scos la
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
1950, când Târgșorul a fost desființat în calitate de centru pentru elevi, și a intrat foarte repede în legătură cu Alexandru Popa, căruia i-a spus că încercase o acțiune de „reeducare”. A fost ușor convins de Popa să i se alăture, fiind numit planton la etajul III și, mai târziu, șef de cameră la celulele 99 și 107. Un alt motiv pentru care Stoian ar fi îmbrățișat atât de entuziast acțiunea violentă ar fi fost, conform aceluiași Popa, discuția pe care a avut-o
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
și unde l-a instruit cum să acționeze. Totuși, a purtat discuții cu colonelul Nemeș în Suceava la sfârșitul lui 1948 sau începutul lui 1949, moment după care acțiunile sale au început să aibă sens. Fapt este că el devenise planton în închisoare, poziție din care s-a bucurat de o destul de mare libertate de mișcare și a reușit să obțină transferarea sa la Pitești imediat după procese, în aprilie 1949, și, totodată, să se asigure că Bogdanovici, devenit rivalul său
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Convingeri Comuniste, pe la sfârșitul lui februarie, începutul lui martie 1949. Adaugă în declarație că avea chiar și un caiet în care își nota activitatea zilnică și concluziile 1, însă până la judecarea proceselor activitatea lui s-a redus la serviciile de planton, el neluând parte la discuțiile purtate în camera 9. De altfel, Țurcanu stătea într-o altă celulă, alături de Vasile Badale, cel care avea să conducă acțiunea din Târgu Ocna2. Țurcanu declară în anchetă că l-a înlocuit pe Bogdanovici la
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
cauza moartea 1. Țurcanu și colegii săi de cameră (Gebac, Negură și Onișor) primeau supliment de mâncare în vara lui 1949, când toți ceilalți erau supuși unui regim sever de înfometare pentru a le slăbi rezistența. El nu era doar planton, ci mergea și la bucătărie ori infirmerie, având libertate totală de mișcare. În plus, era scos deseori la raport și îi trimitea pe Gebac ori Negură în diferite camere pentru a obține informații și pentru a testa reacțiile deținuților. Toate
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
l-a înfruntat, provocând bătăile. A petrecut jumătate de an în camera 2, în care era șef Titus Leonida, iar la începutul lui 1951 a fost pus de Țurcanu să fie agresorul lotului clujean Blaga-Chebeleu, după care a fost numit planton. Transferat la Gherla în august 1951, a lucrat în atelierul de tâmplărie o lună și jumătate, fiind internat apoi în infirmerie din cauza unui icter negru. Despre ancheta de la Râmnicu Sărat spune că a fost făcută sub presiuni morale și fizice
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
de tortură 1. Încercările de sinucidere au fost destul de frecvente, însă aproape toate s-au soldat cu eșecuri, din cauza atenției deosebite manifestate de agresori. S. a încercat să-și suprime viața înghițind un ciob, dar, nereușind, a fost forțat de planton să caute ciobul în fecale timp de câteva zile2. Un alt deținut, B., a înghițit două ace de cusut din sârmă în același scop. Pârât de plantoane lui Țurcanu, a fost obligat să își folosească gamela drept oală de noapte
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
să-și suprime viața înghițind un ciob, dar, nereușind, a fost forțat de planton să caute ciobul în fecale timp de câteva zile2. Un alt deținut, B., a înghițit două ace de cusut din sârmă în același scop. Pârât de plantoane lui Țurcanu, a fost obligat să își folosească gamela drept oală de noapte și să caute acele în fecale. A refuzat să mai mănânce din acea gamelă, dar a fost hrănit forțat. După trei zile au apărut și acele 3
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
mai multe serii de elevi, pe ani de studii, unele aveau durată de șase ani, altele de patru, clasificările și pretențiile erau mari și mai dădeai greș iar aceste greșeli erau plătite cu ore suplimentare de instrucție și serviciu de planton în schimbul doi, adică între orele 24,00 - 3,00. O aventură deosebită au avut-o în ziua alegerilor din noiembrie 1946, când au lipsit din școală ofițerii și subofițerii angajați. în lipsa lor elevii mai mari au organizat și ei alegeri
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
În dormitoare construite din paiantă, fără ferestre duble, cu o singură sobă de fier într-un colț, care nu putea încălzi cogeamite hardughie, era frig ca afară. Mi-aduc aminte cum într-o noapte, la inspecția ofițerului de serviciu, în timpul plantonului dintre orele 12 și 3 dimineața planton de serviciu fiind Hudiță negăsindu-l la post, îmbrăcat, încins cu sabia și stînd de veghe, s-a dus la patul lui să vadă ce-i cu el. Cum toți dormeam cu pătura
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
duble, cu o singură sobă de fier într-un colț, care nu putea încălzi cogeamite hardughie, era frig ca afară. Mi-aduc aminte cum într-o noapte, la inspecția ofițerului de serviciu, în timpul plantonului dintre orele 12 și 3 dimineața planton de serviciu fiind Hudiță negăsindu-l la post, îmbrăcat, încins cu sabia și stînd de veghe, s-a dus la patul lui să vadă ce-i cu el. Cum toți dormeam cu pătura trasă pînă peste cap, ofițerul ajuns la
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Am socotit că locul cel mai potrivit era să-l primesc la mine acasă. Mai era problema ca nici poliția să nu afle. Pentru aceasta, trebuia ca cineva de la poliție să fie la curent, căci era necesară suspendarea provizorie a plantonului de pază de la locuința mea. La siguranța Statului, persoana cea mai sigură era Vintilă Ionescu, pe care-l cunoscusem la lucru din prima mea zi la Ministerul de Interne. Vintilă Ionescu era, fără îndoială, cel mai capabil și mai onest
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
tuci scoase din uz. Pentru a evita orice imprudență care să fi dus la vreun incendiu, era nevoie de mare atenție. În timpul zilei să zicem că era mai ușor, dar în timpul nopții am fost obligați să organizăm un serviciu de plantoane, cu atât mai mult cu cât zilele deveniseră din ce în ce mai scurte, iar nopțile din ce în ce mai lungi. Ne apropiam de luna decembrie. Atașați numai la trenuri de marfă, drumul devenea lung, în ritmul în care mergeam începuse să ne cuprindă disperarea. Fără paturi
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
târziu în închisoare. Despre autoritatea primită brusc de Țurcanu vorbește în anchetă și Maximilan Sobolevschi. El pretinde că, în vara lui 1949, Țurcanu și colegii săi de cameră, Gebac, Negură și Onișor, primeau supliment de mâncare. Țurcanu era nu doar planton, ci mergea și la bucătărie, la infirmerie și în alte părți, având practic libertate maximă de mișcare în cadrul închisorii, lucru de neînchipuit pentru un simplu deținut. De asemenea, era scos deseori la raport și trimitea pe Gebac ori Negură în
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
erau depozitate. Dormitul era și el un chin, victimele fiind obligate să stea pe pat întinse pe spate, cu pătura până la piept și mâinile deasupra păturii, ca să nu poată să se sinucidă. Dacă vreunul adormea și se mișca în somn, plantoanele care stăteau de gardă peste noapte îl loveau violent cu ciomagul, ceea ce, alături de tensiunea acumulată în timpul zilei în urma bătăilor, făcea somnul imposibil pentru mulți dintre deținuți. Alții nu au fost lăsați să doarmă în mod intenționat timp de câteva zile
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
între timp), și le-a indicat să îi predea informațiile culese. Sesizând că planurile s-au schimbat și că administrația închisorii este coimplicată, a doua zi cei doi au cerut la raport ca unul dintre ei să fie pus de planton, pentru a porni acțiunea. Directorul a ezitat, probabil pentru că fuseseră menționate bătăile ca mijloc. Sobolevschi și Prisăcaru au început însă discuțiile cu deținuții, reușind să-i atragă de partea lor pe Gheorghe Comăniță și Mircea Lascu. Prisăcaru a fost programat
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
a porni acțiunea. Directorul a ezitat, probabil pentru că fuseseră menționate bătăile ca mijloc. Sobolevschi și Prisăcaru au început însă discuțiile cu deținuții, reușind să-i atragă de partea lor pe Gheorghe Comăniță și Mircea Lascu. Prisăcaru a fost programat ca planton abia pe 10 octombrie 1950, cu totul conjunctural, fiindcă se eliberase unul dintre deținuții care erau de planton. Sobolevschi a vorbit cu ofițerul politic, sublocotenentul Paul Asandi, pe la sfârșitul lunii octombrie, sugerându-i că, pentru a obține informații, era nevoie
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]