785 matches
-
o persoană în raport cu cei din jur și care conturează identitatea ei specifică, se caracterizează prin câteva trăsături fundamentale: stabilitate (modalitate de exteriorizare și de trăire interioară relativ neschimbată în timp), integrare (consolidarea unei unități și totalități între componentele structurale) și plasticitate (reprezintă posibilitatea de reorganizare a personalității, astfel încât individul să poată face față unor schimbări capitale ale condițiilor de viață și să se poată adapta la ele). În mod tradițional, personalitatea era redusă la studierea particularităților temperamentului, caracterului și aptitudinilor. Studiile
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
a copilului normal; pe lângă diferențele cantitative apar și diferențieri calitative, cu impact negativ asupra procesului de adaptare si integrare în comunitatea din care face parte. Spre deosebire de copilul normal, copilul cu deficiență mintală nu prezintă acele treceri succesive și gradate, acea plasticitate și mobilitate. După Kurt Lewis, insuficienta dezvoltare a sistemelor psihice la copilul cu deficiență mintală duce, concomitant cu concretismul și primitivismul gândirii sale, la insuficienta diferențiere a lumii percepute și trăite; ca urmare personalitatea însăși este insuficient diferențiată. Intelectul de
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
auzului și presupune restructurarea schemei funcționale prin preluarea de către analizatorii valizi a funcției pierdute; în acest caz, auzul deficitar este compensat de văz (prin labiolectură), de simțul vibrotactil (esențial pentru perceperea vibrațiilor articulatorii în procesul demutizării) și mai ales de plasticitatea structurilor cerebrale (interferența funcțională a ariilor de proiecție primară cu ariile de asociație care intervine în integrarea și interpretarea corectă a informațiilor primite pe cale vizuală și vizual‑motrice); - compensarea de tip mixt - întâlnită în anumite cazuri de hipoacuzie cu implicarea
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
activitățile educative" Compensarea deficiențelor vizuale reprezintă o componentă a mecanismului biologic de menținere și redresare a funcțiilor vitale din organism care exprimă în cel mai înalt grad ultrasensibilitatea sistemului biologic la perturbări ale echilibrului și dinamicii sale, având la bază plasticitatea deosebită a sistemului nervos central. Formele compensării sunt: - regenerarea organică; - vicarierea (suplinirea); - restructurarea funcțională. Factorii condiționali ai compensării sunt: - gradul deficienței; - cauza deficienței; - consecințele pierderii vederii; - particularitățile deficientului de vedere: nivel intelectual, temperament, caracter; - deficiențele asociate tulburărilor de vedere. Direcțiile
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
CA) un timp de trei ori mai lung decât pe cale osoasă (CO), adică CO/CA = 1/3. 2. Cunoscută și sub denumirea de pojar german. 1. La vârste mici capacitatea de compensare și adaptare a copilului protezat este mai mare (plasticitatea crescută a structurilor cerebrale asigură condiții optime acestui proces), iar posibilitățile de achiziție a comunicării orale sunt favorizate de perioada optimă de vârstă, specifică achiziției limbajului. În plus, copilul mic nu ajunge să conștientizeze și să resimtă consecințele absenței auzului
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
informații privind caracteristicile și proprietățile fizico‑chimice ale elementelor, obiectelor și fenomenelor din mediul ambiant. Integrarea acestor informații la nivelul scoarței cerebrale se modifică în mod semnificativ (în comparație cu o persoană care relaționează cu ambianța prin intermediul dominanței vizuale și auditive) datorită plasticității sistemului nervos central (o proprietate fundamentală care favorizează procesele compensatorii și adaptive în situații extreme). Astfel, procesele cunoașterii și învățarea la acești copii valorifică în mod prioritar informații tactil‑kinestezice; reprezentările, operațiile gândirii, comunicarea sunt saturate de acest tip de
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
optimizare a deprinderilor de exprimare scrisă; aprecierea trebuie să urmărească, simultan, obiective precise și variate: spiritul de observație, operaționalitatea gândirii, creativitatea, imaginația, cultura (modul În care toate acestea capătă expresie verbală vocabular, construcție sintactică, ortografie, punctuație), notă personală; evaluarea presupune plasticitate afectiv-intelectivă din partea Învățătorului, pentru a surprinde coeficientul personal implicat În compozițiile cercetate și determinat de particularitățile de vârstă ale elevilor. Instrumentul frecvent utilizat În școală, În scopul evaluării, este scara de apreciere, cu variantele sale: numenică (de la 0 la 10
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
utilizarea ei lesnicioasă devine privilegiul unui număr mic de oameni, în mod obligatoriu minim, și astfel distingem mai ușor eforturile și docilitatea individului care se străduiește să-și însușească discursul respectiv. Exercițiu inițiatic și, simultan, instrument de măsură eficace a plasticității mentale a subiectului, a determinării sale de a accede în rândul inițiaților. Astfel, învățăcelul gnostic trebuie să țină cont de Eonii proveniți dinspre Pro-Părinte și constituind un Plerom în care evoluează niște Sizigii... Asta pentru început, desigur... Să precizăm: Pro-Părintele
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
tu, persoane vs el, non-persoană) este infirmată de funcționarea diferită a deicticelor de persoană în textele literare unde "orice se poate constitui în enunțător: Timpul, Soarele, Destinul, un cuvânt..." Limba franceză posedă, spre deosebire de limba română, un pronume de o extremă plasticitate semantică, capabil, datorită etimologiei sale, să șteargă frontierele între persoane: on (< lat. homo). Ca și limba română, franceza dispune de un dativ etic specific limbii vorbite și enunțurilor ce relatează "evenimente spectaculoase sau neașteptate", ce solicită "mărturia co-enunțătorului". Des folosit
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
fără a ține seama de diferența dintre enunțător, coenunțător și non-persoană55, eliminând oarecum frontierele dintre pozițiile persoanei întâi, a doua și a treia. În studiul unui text literar trebuie să luăm în considerare mai ales felul în care acesta exploatează plasticitatea pronumelui on în scopuri proprii. În continuare, vom analiza exemple împrumutate din diferite genuri literare. Genurile moraliste privilegiază folosirea lui "on", după cum reiese și din următoarele maxime ale lui La Rochefoucauld 56: On est quelquefois aussi différent de soi-même que
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
la continuité de la même passion silencieuse. De quoi avait-on parlé lorsqu'il restait sur les cheminées à large chambranle, entre les vases de fleurs et les pendules Pompadour ? Elle était à Tostes. Lui, il était à Paris, maintenant ; là-bas !62 Plasticitatea semantică a pronumelui "on" îi permite Emmei înscrierea în fantasmele pe care le concepe. În primele două ocurențe, on o desemnează în realitate pe amanta Vicontelui. Cu o imaginație fecundă și personaj în propria ficțiune, spectatoare și actriță, datorită pronumelui
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Chișinău. A debutat editorial în 1961, cu placheta Patima izvorului, care cuprinde esența evoluției viitoare a lui B. Lirica lui, îndatorată modelelor folclorice, cultivă simbolistica rurală, într-un metaforism original. Balada și pastelul, specii predilecte, sunt dominate de puseuri elegiace. Plasticitatea și insolitul imaginilor sunt rodul unei imaginații uneori excesive și nesupravegheate, precum o demonstrează unele poezii din volumele Cântarea ființării mele (1968), Trestienii (1975), Amurguri verzi (1978). Alteori, versul este îndatorat reportajului conjunctural și propagandistic (Toboșarii, 1974, De vorbă cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285804_a_287133]
-
calități; tipul de temperament; structura fibrelor musculare; stabilirea mijloacelor și metodelor de antrenament; continuitatea antrenamentelor; Autorii Mitra Gh. și Mogoș, Al., în lucrarea „Dezvoltarea calităților motrice în activitatea de educație fizică și sport școlar”, evidențiază, pe lângă calitatea sistemului nervos central, plasticitatea scoarței cerebrale și nivelul celorlalte calități motrice, și alți factori implicați în condiționarea coordonării,acuitatea și precizia organelor de simț și experiența motrică anterioară. După diferiți autori mișcarea coordonată este o mișcare efectuată lin, într-un ritm, intensitate și economie
Minte sănătoasă în corp sănătos by Maria Larisa Arseni () [Corola-publishinghouse/Science/1706_a_2942]
-
artistice și poetice”. Mai târziu, examinând întregul demers al traducătoarei, Ion Roman era de părere că D. „traduce, totuși, în genere curat, atentă la sensul textului original, dar tocmai datorită unei insuficiente stăpâniri a limbii poetice nu obține decât rareori plasticitatea corespunzătoare”. Traduceri: H. Ibsen, Rața sălbatecă, București, 1921, Hedda Gabler, București, 1922, Femeia mării, București, 1922, Rosmersholm, București, 1923; J.W. Goethe, Faust, I-II, București, 1940-1942, Hermann și Dorothea, București, 1941; ed. pref. Ion Roman, București, 1978, Egmont, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286858_a_288187]
-
un text ce se crede că era citit regilor Aragonului cu prilejul actului electiv. Pus sub semnul întrebării, contestat și considerat o "legendă", textul ne introduce în decorul și ceremonialul de încoronare, reflectând mentalitatea stărilor privilegiate și redă cu o plasticitate deosebită o realitate, de altfel existentă în țările care au cunoscut regimul de stări: "Noi, care luați separat valorăm fiecare tot atât ca și Tine, și care la un loc valorăm mai mult decât Tine, noi Te facem rege, cu
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
teritoriale (ducate, marchizate, seniorii), regatul celor două Sicilii (ulterior un regat de Neapole) și statul pontifical 402. Divizarea politică a Italiei a fost privită și înțeleasă în mod diferit, iar afirmațiile, uneori exagerate, au fost exprimate și printr-o sugestivă plasticitate. G. Dupont-Ferrier scria, în acest sens, că dacă antichitatea făcuse din Italia "regina lumii", Evul Mediu a transformat-o, după ostrogoți până la Hohenstaufeni, într-o "învinsă și o sclavă"403. Conform opiniei lui M. Guizot, cauzele divizării Italiei ar trebui
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
perceptiv-motrică, dar În același timp și posibilitățile de memorare, Învățare, abstractizare ale subiectului. Se face apel În mod deosebit la aspectele vizuale ale funcțiilor cognitive, percepția, atenția și memoria vizuală. Pe baza testului BorelliOléron se pot cunoaște calitățile gândirii subiectului: plasticitatea și rapiditatea gândirii, claritatea, consecvența riguroasă, caracterul critic sau profunzimea unei observații. Scara este sensibilă la aptitudinea de a percepe și analiza forme, mărimi, distanțe, ritm, la Însușirea noțiunii de număr, a reprezentărilor perspectivei În adâncime, a schemei corporale. În
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
și psihomotrice; dezvoltarea bazelor generale ale mișcării; pregătirea tehnică inițială privind elementele gimnice necesare compozițiilor la bârnă și sol. 4. Exerciții la centru, ce cuprind diferite mișcări din gimnastica ritmică: exerciții speciale pentru dezvoltarea ritmicității și a muzicalității precum și a plasticității (piruete, pași de dans, sărituri mici și de amplitudine, combinații de elemente artistice în funcție de necesitățile lecției și perioadei antrenamentului gimnastelor). Ele urmăresc: consolidarea și perfecționarea elementelor tehnico - artistice; formarea deprinderilor pe care le cere o execuție artistică și corectă a
Aspecte teoretice privind pregatirea asrtistica in gimnastica artistica feminina by LIUȘNEA DIANA NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/1673_a_2936]
-
executate foarte precis, clar și frumos, cu ușurință, eleganță, siguranță și expresivitate, cu ținută corectă și estetică. Ele au două componente, o componentă mecanică răspunzătoare de echilibrul rațional al forțelor în timp și spațiu și o componentă estetică reflectată de plasticitatea, expresivitatea și armonia mișcării. Forma artistică de executare a mișcărilor constituie primul țel ce trebuie urmărit în pregătirea artistică a gimnastelor. Prin execuție artistică înțelegem totalitatea aspectelor legate de: ținuta artistică, armonie în mișcare, amplitudine maximă, ritm și muzicalitate, expresivitate
Aspecte teoretice privind pregatirea asrtistica in gimnastica artistica feminina by LIUȘNEA DIANA NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/1673_a_2936]
-
gradului lor de dificultate. Din cadrul acestor sporturi amintim: gimnastica cu ramurile sale, patinajul artistic etc.” „Expresivitatea individuală este calitatea de a avea o expresie; această calitate se referă la acea proprietate biotipică ce se sprijină pe un înalt grad de plasticitate și de armonie a mijloacelor de expresie”. „Pregătirea artistică în gimnastică este o componentă specială și complexă a antrenamentului sportiv, ce asigură suportul fizic și psihic pentru realizarea mișcărilor într-un stil personal, la indici de tehnicitate, plasticitate, sugestibilitate și
Aspecte teoretice privind pregatirea asrtistica in gimnastica artistica feminina by LIUȘNEA DIANA NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/1673_a_2936]
-
grad de plasticitate și de armonie a mijloacelor de expresie”. „Pregătirea artistică în gimnastică este o componentă specială și complexă a antrenamentului sportiv, ce asigură suportul fizic și psihic pentru realizarea mișcărilor într-un stil personal, la indici de tehnicitate, plasticitate, sugestibilitate și expresivitate ceruți de specificul sportului”. În opinia specialiștilor P. Dungaciu, V. Grigore și colab., C. Isac, pregătirea artistică urmărește însușirea unui bagaj de mișcări și o execuție artistică expresivă a acestora, în strânsă legătură cu muzica. Datorită conținutului
Aspecte teoretice privind pregatirea asrtistica in gimnastica artistica feminina by LIUȘNEA DIANA NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/1673_a_2936]
-
asupra celor din jur. Așadar dansul nu este doar o formă de mișcare, ci și o modalitate de creație și comunicare. „Mișcarea în dans se caracterizează prin exprimarea, transmiterea sugestivă prin intermediul mișcării corporale a unor stări, idei, mesaje; eleganță și plasticitate; unitate și cursivitate; siguranță și precizie în coordonările segmentare; plasament segmentar corect și precis, cu încadrare într-o varietate de aspecte spațiale; varietate în dinamism, imprimat în diversitatea ritmurilor și tempo - urilor muzicale; concordanța cu particularitățile de formă și conținut
Aspecte teoretice privind pregatirea asrtistica in gimnastica artistica feminina by LIUȘNEA DIANA NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/1673_a_2936]
-
influențări a stării emotive și a simțului estetic. În afară de un bogat și variat conținut de elemente acrobatice, astăzi, elementele gimnasticii ritmice sunt acelea care contribuie la îmbogățirea conținutului, la redarea formei artistice de compoziție și execuție. Acestea aduc, varietatea, dinamismul, plasticitatea și ritmul, imprimând exercițiilor la sol în totalitatea lor, mai cu seamă în prezență acompaniamentului muzical, un profund caracter de dans. Exercițiul la sol cuprinde o mare diversitate de mișcări, predominante fiind cele artistice ca pași de dans, mers, alergare
Aspecte teoretice privind pregatirea asrtistica in gimnastica artistica feminina by LIUȘNEA DIANA NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/1673_a_2936]
-
du-te-vino între semn și sens. Alternarea stilului poetic „înalt”, demistificat prin șarjare, și a celui popular sau colocvial erodează inerțiile lingvistice și deschide drum polisemiei. Atât în secvențele grave, cât și în cele „umoristice”, intervine o imagistică de o rară plasticitate, la rândul ei, terifiantă și derizorie. Astfel, în cele 83 de poeme se perindă o sumedenie de dramatis personae: eul liric, cu dublurile și măștile sale (Ulise, Dionysos, „palidul ucigaș”, „șmecherul crai”, „leneșul” ș.a.), Moartea și mesagerii ei (Miss Anabell
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
e preocupată exclusiv de registrul instrumentar al pamfletului arghezian și, implicit, de procedeele lexico-stilistice care exprimă furia și agresivitatea, duse la extrem. Demersul are ca premisă certitudinea că: "Pamfletele lui Arghezi sunt cele mai feroce din publicistica românească, creând o plasticitate aparte a negativului sancționat"104. O atenție cu totul aparte se cuvine să acordăm hermeneuticii originale propuse de Nicolae Balotă, pentru care pamfletul arghezian, ca "artă de a spurca frumos", reprezintă "un fapt stilistic ce depășește cadrele oratoriei" și, totodată
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]