776 matches
-
Ediția nr. 1975 din 28 mai 2016 Toate Articolele Autorului alunec din nou pe un covor de ninse tulnice pururea vindecată de poteca dintre ape răsare firul unei liniști acolo e drumul cu ierburi acolo e drumul de mesteceni zăresc platanul lucioasă calea precum ochiul tău prelung la scăpătat Referință Bibliografică: SONETE CU RĂSUNET 1 / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1975, Anul VI, 28 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florica Ranta Cândea : Toate Drepturile Rezervate
SONETE CU RĂSUNET 1 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369189_a_370518]
-
533) ; " prund de suflet " " le gravier de l'âme " (Poveri/Lourdes charges) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 243). Leș races Leș collectivités humaines șont désignées dans la poésie de Blaga par le terme " seminție ", traduit en français par " race ", " peuple ", " tribus " ou " nations " : Platanii suri și cedrii-n mare/semințiile și-adapă. " " Leș platanes gris et leș cèdres/abreuvent dans la mer leurs tribus. " (Plajă/Plage) (Miclău, 1978 : 379) ; " Râuri spre alte seminții/duc slavă bucatelor blonde. " " Vers d'autres races leș rivières/portent
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
între „coarne într-aurite” o fecioară, așezată pe un „leagăn de mătase”. Așa cum au observat și alți exegeți, imaginea este similară cu aceea a fecioarei Europa, răpită de Zeus tauromorf și trecută înot în Creta. După împreunarea cu Zeus-taur, sub platanul sacru de la Gortyna, Europa va naște pe viitorul rege Minos (întemeind astfel un neam, o țară, un continent). Ceea ce este însă particular și definitoriu în colinda românească este faptul că fecioara este doar aparent o victimă a fiarei. De fapt
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
București, 1934; Bucur, București, 1935; Mozaic, București, 1935; Camee, București, 1935; Cortegiul plin de sărbătoare, București, 1935; Stema Moldovei, București, 1935; Frumusețea zilelor, București, 1936; Au doborât un uriaș, București, 1936; Ceasul de amiază, București, 1936; Marmoreele, București, 1936; Umbra platanilor, București, 1936; Anotimpuri în tăcere, București, 1937; Luminătorul din ape, București, 1937; Zeița cu podoabe de aur, București, 1937; Har, București, 1937; Heruvim lăuntric, București, 1938; Mătrăgună, București, 1938; Cloșca cu puii de aur, București, 1938; Pygmalion, București, 1939; Inima
TREBONIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290244_a_291573]
-
cu puteri supranaturale. Multă vreme creștinii au venerat nu numai crucea, ci și ,,sfântul lemn al crucii”: În mai toată regiunea, arborele care rămîne totdeauna verde este sacru - la români bradul; În regiunile mediteraneene chiparosul; În Creta era venerat un platan despre care se spunea că Își păstrează frunzele verzi și iarna. Mijlocul obișnuit de a apăra cimitirele este plantarea În jurul lui a unor arbori veșnic verzi. Ritualul construirii unei case face apel la aceleași elemente comune precreștine și premusulmane. La
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
servit la crucificarea lui Iisus ar fi fost făcută din lemnul său. De atunci poartă blestemul și exprimă melancolia, tristețea și bătrânețea. În vis, are o semnificație negativă, de uzură, lehamite, devalorizare. Poate indica nașterea sau instalarea unei stări depresive. Platan Deoarece se găsește pe marginea șoselelor și este frecvent asociat cu accidentele, platanul simbolizează adesea obstacolul, pericolul ce îl amenință pe cel ce visează. În funcție de scenariul oniric, obstacolul este sau nu evitat. Brad, pin La fel ca toate coniferele, pinul
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
atunci poartă blestemul și exprimă melancolia, tristețea și bătrânețea. În vis, are o semnificație negativă, de uzură, lehamite, devalorizare. Poate indica nașterea sau instalarea unei stări depresive. Platan Deoarece se găsește pe marginea șoselelor și este frecvent asociat cu accidentele, platanul simbolizează adesea obstacolul, pericolul ce îl amenință pe cel ce visează. În funcție de scenariul oniric, obstacolul este sau nu evitat. Brad, pin La fel ca toate coniferele, pinul și bradul sunt prin excelență simbolurile nemuririi. Dar, în imaginar, bradul este mai
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
așa cum demonstrează următorul exemplu inventat de Gerard Genethe (1978, p. 238) sub forma unei știri dispuse într-o ordine poetică a versurilor: Ieri, pe șoseaua națională șapte, Un automobil Mergând cu o sută la oră s-a năpustit Într-un platan Cei patru ocupanți ai săi au fost Uciși. Întrebarea care se ridică în acest punct este dacă aceeași opoziție funcționează doar în raport cu poezia. Altcumva, riscăm să ajungem la naiva concluzie că jurnalismul este o altă ipostază a prozei. Structuraliștii au
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
pestrițe“. Când rememorez reacția mea imediată la vederea acelei fete roșcate, ea pare să izvorască din aprecierea frumuseții naturale. Mă refer la plăcerea pe care o simte inima atunci când se uită la frunzele ruginii sau la scoarța de palimpsest a platanilor din Provence. Era ceva teribil de atrăgător În combinația ei de culori: accentele cărămizii plutind În pielea albă ca laptele, reflexele aurii din părul de culoarea căpșunii. Să te uiți la ea era ca toamna. Era de parcă te-ai fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
aveau altceva de făcut decît să șteargă Însemnările ei! — Și cum a reacționat? — A răspuns, cu un aer Înțepat: „Îmi cer scuze. CÎnd citesc o carte, uit că nu-i a mea”. Băutorii de apă, trunchiurile deschise la culoare ale platanilor, petele de soare erau la locul lor, ca și miile de scaune galbene. Balzac i se părea prea dur. Probabil că voia să spună prea realist. Citea doar autori din prima jumătate a secolului al XIX-lea, ignorîndu-i pe Flaubert
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
boccelele și se pregăteau de plecare - totul era neobișnuit pentru japonezi. În glumă, Daisuke își puse un sombrero pe cap și îi făcu pe toți să râdă. În acel moment, ridicându-și privirea, samuraiul băgă de seamă că de lângă un platan uriaș, prăfuit, aflat ceva mai departe, japonezul se uita țintă la ei, cu pizmă în priviri. Hei! samuraiul se apropie de el grăbit. Iată că ai venit, așa după cum credeam. De ce n-ai trecut pe la noi? Nu pot să trec
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
așa ceva! clătină Tanaka din cap neînduplecat. Noi am venit în această țară cu o însărcinare de îndeplinit. Dacă se întâmplă ceva cu noi prin ținuturi necunoscute, însărcinarea noastră va avea de suferit. Fostul călugăr încuviință trist din cap. Apoi, de lângă platan îi petrecu îndelung cu privirea cum se întorceau la mănăstire. Se trezi din cauza frigului. În lumina lunii, Nishi Kyūsuke se încălța cu băgare de seamă. Descoperind privirea samuraiului ațintită asupra sa, își dezveli rușinat dinții albi. Zâmbetul acela îl lămuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Începuse să bea vin alb și avea o cameră separată. Noaptea scria poezie și dimineața părea epuizat. Mai nou, doamna Elliot dormea cu prietena ei În patul maiestuos. Și au plâns Împreună o grămadă. Seara luau cina Împreună, sub un platan din grădină, iar vântul fierbinte de seară bătea și Elliot bea vin alb, doamna Elliot conversa cu prietena și erau toți fericiți nevoie mare. Capitolul 10 Au lovit calul alb peste picioare și el a Îngenuncheat. Picadorul a Îndreptat scările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
fi fost o carte de vizită ?... În șirul de mașini care trecea se crea un spațiu la un moment dat... și eu am țîșnit imediat. De partea cealaltă, chiar vizavi de cabina telefonică se Înșirau de-a lungul străzii niște platani.. Scoarța aspră te făcea să crezi că sînt bătrîni, dar nu erau suficient de groși ca să te poți ascunde după ei. La vreo cinci-șase pași de gura metroului se afla o deschizătură neagră... ca un dinte cariat... o alee Îngustă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
și străjeri cu baltag, grădinile de flori și plante rare par a se bucura de strălucirea celui mai dulce soare în vederea mării; cu toate acestea, semnul sub care au stat e tristeța. Chiparoșii au umbrit tăceri ca de morminte; în platani râd turturele deasupra furcilor unde putrezeau, mâncate de viermi, căpățâni de osândiți. Marea freamătă delicat la poalele colinei, ca și cum ar răsfrânge din trecut și din inima ei stihuri olimpiene; dar în clădirile împăraților războiului, nimeni n-a ascultat decât tăcerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
făcuse multe comploturi; pe cei dintâi îi părăsea după ce se plictisea de ei, iar cele din urmă îi aduseseră multe câștiguri. Antonius sorbi infuzia și, după câteva clipe, o senzație plăcută i se răspândi în trup. Își sprijini spatele de platanul de lângă banca pe care ședea. Dinspre zidurile orașului se auzea zarvă. — Jocurile de la circ. Mulțimea se aude de-aici, spuse Calvia. După cum știi, zilele acestea au loc Ludi Ceriales, iar azi se sărbătorește în arenă. Noaptea trecută am participat la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
un cuvânt. Tăcut, își lăsase capul pe brațe. Antonius înălță capul, oftând. Contemplă umbrele lungi ale copacilor pe pajiște, tufele de arcoantus pline de flori albastre. Totul în jurul lui răspândea atâta seninătate... O rază de soare se strecură printre frunzele platanului și îi lumină mâinile sprijinite pe masă. Câteva albine bâzâiau în jurul lor. — Sunt obosit, șopti. Se gândi la fratele său, care nu voise să-i vorbească. Îl durea refuzul lui dictat de ranchiună. Valerius ar fi vrut să-l ucidă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
va fi prea târziu“, cânta el, iar picături îi atârnau din nas ca un candelabru. Se clătină înspre fântână și sări drept în jetul acesteia, stropind marile doamne care o luară la fugă țipând consternate. „Hai să ne-ntâlnim sub platan“, scoase un tril, „și nu vom mai avea nici un fel de dureri de inimă.“ Și, încet, cu încântare, simțind că făcea ceea ce trebuia, Sampath începu să-și scoată hainele. Din public se ridicară câteva țipete îngrozite. Totuși, în momentul acela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
al unei străzi Înguste și șerpuitoare ce urca dinspre Bonanova. Fațada, presărată cu ferestre enorme În formă de pumnal, avea profilul unui palat gotic de cărămidă roșie, suspendat În arcade și turnuri care se arătau peste coroanele unui pîlc de platani, În contururi de catedrală. Am lăsat taxiul să plece și am pătruns Într-o grădină Înfrunzită, semănată cu fîntîni din care se iveau heruvimi uzi și Împletită cu poteci de piatră care se tîrau printre arbori. Fermín mă puse la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
în baldachine, pe sub care treci înfiorat de plăcută și neobișnuită emoție, de parcă ai trece pe tărâmul poveștilor din "O mie și una de nopți"! Lacul albastru-verzui oglindește siluetele plopilor înalți, ale stejarilor, arțarilor, brazilor și molizilor, ienuperilor, castanilor, ulmilor și platanilor uriași ce-l străjuiesc de pe maluri, întocmai unor sentinele înfipte în pământ pentru veșnicie. Apa lui tremură-n unde la trecerea bărcilor pe sub ghirlandele bătrânelor sălcii plângătoare, zâmbesc înduioșate parcă la șoaptele de dragoste, întotdeauna aceleași, ale vîslasilor trecători! Fără
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
am trezit acolo, cu mâna Întinsă spre soneria care nu mai exista de ani de zile, mi-a fost greu să-mi explic, chiar și mie, de ce venisem. De ce stă În stradă și privește nedumerită geamul până la care ajung crengile platanului? Ce bine știe cum Înaintează umbra crengilor Înfrunzite de la ceas la ceas, acoperind pe rând colțurile camerei ei, la această vreme de sfârșit de aprilie... Când deschide geamul, crengile Înfrunzite Îi intră În odaie cu mirosul de verde, melodios, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
război, a Început s-o renoveze: i-a dărâmat pereții, a mutat ușile, a instalat un mobilier alb, de cofetărie, iar fosta noastră grădină a devenit o curte interioară, În care vara se mânca Înghețată. A sacrificat câțiva copaci, dar platanul din fața ferestrei mele scăpase. A avut mână bună, casa de pe Hauptstrasse a scăpat la bombardament ca prin minune, spre deosebire de cea din Bergstrasse, unde locuiam cu mama și Klara. Aici s-au spart doar geamurile și ușa a fost smulsă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
fosta voastră grădină, o să stați toți patru, Hermann, tu și copiii, la o măsuță albă, cochetă, În fața imenselor porții de ciocolată, acoperite de mormane de frișcă albe. Tu ai să le arăți copiilor fosta ta fereastră până la care ajung crengile platanului și ei au să Înfigă lacomi lingurițele de argint În mormanele pufoase de frișcă, e prima dată, mamă, când mâncăm Înghețată la o cofetărie atât de scumpă, e prima dată! De aceea nu au să se Îndure să ridice ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
acum un nou covor de omăt. Numai fulgii care nimereau în vâlvătăile jarului din marile masalale de tombac suflat cu aur, înfipte printre tufele albe de trandafiri și hortensii, se evaporau spontan, piereau cu un sfârâit scurt. În curte, doi platani uriași își legănau cerceii țepoși pe ramurile lor golașe. Între ei, slugile ridicaseră un cort deasupra unui podium acoperit de covoare. Mai multe ghirlande din brad, merișor și crenguțe de vâsc, zeci de buchete din siminoc și flori-de-paie viu colorate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
povestea prea puțin. La Roma, pe seară, te înconjurau o sumedenie de culori. Era ca acasă, când soarele cobora după-amiaza și strălucea printre blocuri, iar noi copiii ieșisem de la ore și eram liberi. Sau ca în curtea școlii, cea cu platani bătrâni. Găseai câte un pic din orice culoare. Doar adulții văd în alb și în negru. Noi, copiii, niciodată. În camera micuță mirosea ca acasă. Mirosea ca într-o seară de vineri un film la televizor, unul străin, eu, tata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]