118,725 matches
-
acum, după atîta timp nu știu în ce "bărci" ne aflăm. în fine, am jucat X și O, pe carnețelul meu, și, mai ales, am tocat teatrul românesc, mondial, A venit și despărțirea. Dintr-un motiv obiectiv, a trebuit să plec cu o seară înainte de decernarea premiilor. Am votat, secret, am stabilit palmaresul și spre miezul nopții ne îndreptam spre gară. Sosea trenul meu. M-au condus amîndoi. Alexa în stînga mea, Țucu în dreapta. M-am simțit apărată. Deși ne-am
Gară pentru trei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14728_a_16053]
-
Regizorul trebuie să îndure cîteva răbufniri culturale ale președintelui: îi spune că dacii vorbeau latina încă înainte ca romanii să apară pe aceste meleaguri. Personajul Daneliuc nu ripostează, are nevoie de bani pentru filmul său "Ovidius". Nu obține nimic și pleacă de la cocktail plin de înalte sentimente față de președinte. Romanul Apa din cizme (2000) este povestea unei vedete rock din România (sînt multe asemănări ale personajului cu liderul trupei Iris). Iustin se împarte între un război conjugal și o luptă surdă
Pisicii, cizme, volupăți by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14745_a_16070]
-
la o nedumerire personală: cum se face că niște persoane cu o individualiate conturată, să se dizolve într-un noi (neapărat poporul), difuz?! Mă refer la un scriitor care a rămas pe un peron de la care trenul mileniului trei a plecat cu gară cu tot, la un personaj care a plecat din Caracal și a ajuns (cu căruță cu tot) în același loc, la altcineva care are (acum) numai certitudini (ferice de el!) din cauză că pantalonii s-au rupt exact în locul responsabil
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]
-
cu o individualiate conturată, să se dizolve într-un noi (neapărat poporul), difuz?! Mă refer la un scriitor care a rămas pe un peron de la care trenul mileniului trei a plecat cu gară cu tot, la un personaj care a plecat din Caracal și a ajuns (cu căruță cu tot) în același loc, la altcineva care are (acum) numai certitudini (ferice de el!) din cauză că pantalonii s-au rupt exact în locul responsabil de unele păreri de care nu mai are nimeni nevoie
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]
-
nu am avut niciodată conflicte cu acest popor. în privința conflictelor, au uitat oare că din cauza lucrurilor "importante" pe care le aveau de rezolvat politicienii de la București, sârbii au ocupat o parte a Banatului (acum denumit sârbesc) și nu au mai plecat nici până azi? Au uitat, sau n-au știut? Dar au zis! închid paranteza. Că respectiva decizie a Parlamentului a fost bună, extrem de bună, s-a văzut imediat: prim-ministrul Marii Britanii, Domnul Tony Blair, vine în România și pe 4
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]
-
o invitație de a participa la un congres internațional dedicat Fizicii nucleelor supragrele, congres care s-a ținut la Dubna, în fosta Uniune Sovietică. Un coleg mi-a făcut o recomandare: dacă ajungi cumva în gara aia din Moscova de unde pleacă trenul spre Dubna, să te duci să vizitezi toaleta gării, pentru că este un "act de cultură". întâmplarea a făcut să ajung în respectiva gară. Mă uit la clădirea care adăpostea toaleta. O clădire destul de mare, proaspăt vopsită, aproape arătoasă, cu
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]
-
-si cu prisosință o vitalitate incredibilă pentru vârsta să. - Cum de te-ai întors atât de repede în România, draga Gelu? Ne-am văzut, nu demult, pe 8 iunie, la Operă Națională, la sărbătorirea baletului românesc și a stelelor sale plecate peste hotare. - Cum era și normal, am venit în vacanță să-mi revăd în tihna familia. Dumnezeu mi-a dat, la frumoasă mea vârstă, cateva bucurii. Am trăit un moment important în viața mea artistică, cu ocazia unui gest excepțional
Interviu cu Gelu Barbu by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/14778_a_16103]
-
a doua carte a sa (pe care o coordonează), Securiștii Partidului. Serviciul de cadre al PCR că poliție politică. Studiu de caz..., că singura arhiva de cadre disponibilă a fost "achiziționată" (recte cumpărată) de un colecționar de la un "revoluționar" care plecase din Primăria Brașovului, după decembrie 1989, cu 929 de dosare (aproximativ un fișet întreg) proprietate publică sub braț ca să le salveze de la distrugere și, de ce nu, să le vîndă. Noroc că "achizitorul" acestor 3 metri liniari de documente a avut
Fetele ascunse ale documentelor de partid by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14765_a_16090]
-
8 femei. Marele Premiu a revenit lui Andrei Koncealovski, pentru Casa de nebuni, inspirat dintr-un episod real petrecut în 1996 în timpul primului război din Cecenia. Într-un spital psihiatric situat la granița dintre cei doi combatanți, directorul trebuie să plece pentru a organiza evacuarea bolnavilor, iar aceștia rămîn singuri să se descurce cum pot. Bineînțeles spitalul va fi ocupat de ceceni, care sînt portretizați însă neașteptat de pozitiv - dacă ne amintim că în Underground Emir Kusturica a fost acuzat de
Venetia sub semnul Șarpelui by Dan Petrila () [Corola-journal/Journalistic/14779_a_16104]
-
scrie în limba română cîteva rînduri sau cîteva pagini. E o epistolă, o înșirare de evenimente, un imn religios sau orice altceva care are legătură cu viața și cu imaginația lui, cu mediul prezent ori cu obsesia trecutului. De aici pleacă totul. N-avem nici măcar certitudinea că înaintea acestui text n-au fost și altele. Observăm doar că deobicei el este îngrijit gîndit și scris. În toate literaturile pe care le cunosc textul considerat îndeobște cel dintîi pare să aibă în
Pe înțelesul celor care citesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14786_a_16111]
-
se citește? Nu se citește printre rînduri, pentru că n-avem nimic de ascuns sau de ocolit. Vom spune lucrurilor pe nume, tare, răspicat. "N-avem mama, n-avem tata!" Avem doar dorința de a avea coloana vertebrală. Prea multe spinări plecate în jur, prea multe compromisuri și prea multă mizerie." Editorialele schimbării la fața ale ziarelor de la noi dau adesea degeaba în concurență. Dl Marius Țuca încearcă să dea de înțeles că în noua să varianta Jurnalul va avea o șira
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14785_a_16110]
-
multă mizerie." Editorialele schimbării la fața ale ziarelor de la noi dau adesea degeaba în concurență. Dl Marius Țuca încearcă să dea de înțeles că în noua să varianta Jurnalul va avea o șira a spinării dreapta, spre deosebire de "prea multele spinări plecate", din presă, ne îngăduim să credem. Dacă se raportează la ziarele cu spinarea plecată, dl Țuca înseamnă că nu-și propune mare lucru. Acestea au și tirajul coborît, ca și spinare. Dacă vrea să bată în concurență de mare tiraj
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14785_a_16110]
-
simte că le stăpânește așa cum un muzician stăpânește sunetele, cum stăpânește piesa muzicală. D.Av. Revenind la Bach al nostru, cel de toate zilele. Al.T. Nu pot spune că îl prefer. Este o muzică deasupra preferințelor. De-ar fi să plec pe o insulă pustie, de-ar trebui să aleg o singură partitură, aș lua cu mine sonatele și partitele pentru vioară solo. Mi-ar fi mai mult decât suficient. De mai mulți ani am terminat studiul lor; le-am cântat
Interviu cu Alexandru Tomescu - tînără vedetă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14804_a_16129]
-
drum sofisticat grație estetismului. În această situație se află și Radu Voinescu, criticul avizat, cunoscut în speță din coloanele revistei "Luceafărul", pe care-l comentăm acum ca autor al volumului de versuri intitulat Hierofantul. Hierofant, firește, al poeziei, d-sa pleacă de la simțămîntul unui gol lăuntric pe care se străduiește a-l acoperi cu un decor rafinat, de picturală factură, ce ni-i evocă, pînă la un punct, pe Adrian Maniu și pe Ion Vinea. Materiile încep să viseze, consolînd spiritul
Barocul damnării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14797_a_16122]
-
și după ce amesteca totul cum se cuvine mai combina În fel de fel de recipiente amestecurile. Unele se Înroșeau, altele se albăstreau, dar nici unele nu-l mulțumeau. Și-atunci arunca totul În fundul curții Într-o groapă de gunoi veche și pleca după alte și alte pietre. În fiecare zi altele. Preotul Îl iscodea din când În când cu câte-o Întrebare. Dar În afară de faptul că tânărul căuta niște leacuri pentru răniții de pe front nu putuse afla nimic altceva. Și pentru că-l
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_357]
-
pe masă se supără. Luă la Întâmplare o carte și aruncă după ea Într-un moment când musca se oprise din zbor. N-o nimeri. Și musca porni iarăși să zboare nebunește. Plictisit, Adrian Îi deschise geamul lăsând-o să plece. O privi cum se depărta greoaie, minunându-se de dimensiunile ei. Nicicând nu mai văzuse una la fel, Își aduse aminte că tot din cauza unei muște ce i se păruse cândva mare, Își pierduse prietena. Desenau ceva Împreună. Și când
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_357]
-
fost scrisă de James Joyce. Asta se poate numi renovarea unui text. Examinând opera lui Herbert Quayne, el propune ideea că prin orice lectură, a oricărei opere, le putem cunoaște pe toate celelalte. Este vorba de cititorul care creează Literatura plecând de la o operă. E o idee pe care o reia în Precursorii lui Kafka, când spune că fiecare operă își creează propriii precursori. Î.: De fapt, în fiecare carte particulară este căutată Cartea universală despre care am vorbit mai înainte
Alberto Manguel: Profesia, cititor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14807_a_16132]
-
monstruos sînt și ședințele de terapie colectivă din film, cu "mame singure"; dandy-ul hedonist dezabuzat are ideea de a exploata pepiniera "femeilor singure cu copii" ("trebuie să fie mii care așteaptă un bărbat cu care să se culce"), drept care pleacă la vînătoare la o asemenea ședință; ascultînd femeile singure care povestesc cum au rămas ele singure, "monologul interior" al personajului din film va fi, în hohotele sălii: "după numai zece minute îmi venea să-mi tai penisul!" Performanța filmului e
Ziua Raței moarte by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14805_a_16130]
-
liber-cugetătorism" (RL 2015, 1996, 20); "chilipirgism isterizat" (RL 2093, 1997, 2); uneori formarea cuvîntului este explicitată în text: "această aiuritoare lipsă de legătură între discurs și punctul său de plecare e una din formulele umane de a o lua razna. Plecînd de la personajul schiței lui Caragiale, i-aș spune lefterpopescism" (Evenimentul zilei, 1057, 1995, 1). Adesea, împrumuturi recente care se lasă ușor analizate au deja în structura lor sufixul -ism (multiculturalism). Transparența, de altfel, este criteriul demn de a fi adoptat
"Consumism" / "consumerism" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14851_a_16176]
-
Luminița Marcu Felicia Mihali a fost timp de 7 ani redactor de cultură la un cotidian cunoscut din România. în acest răstimp a scris trei romane. Din 2000 a plecat, se pare definitiv, în Canada și s-a stabilit la Montreal. A reușit, în mai puțin de doi ani, să se reinventeze ca scriitor canadian de limbă franceză și în mai anul acesta i-a apărut la o foarte cunoscută
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
se pregătește pentru publicarea celorlalte romane. După care, mi-a spus autoarea în interviul prin mail, va încerca să scrie direct în franceză. Un scenariu de succes deci, cel puțin deocamdată, și care are morala lui: un autor tînăr care pleacă din România, după ce a publicat trei cărți, în momentul în care ar fi trebuit să nu mai aibă nevoie de trauma expatrierii, cînd ar fi trebuit să trăiască din burse pentru scriitori, din vînzarea cărților, să participe la întîlniri internaționale
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
locuiesc în-tr-un cartier sărac din capitală, într-un bloc la ultimul etaj. Femeia a fost de curînd dată afară din serviciu și în acest timp mort se declanșează o criză majoră. Află că bărbatul o înșală și se hotărăște să plece în satul părinților ei unde nu o așteaptă nimeni. Scenariul ar fi banal și personajele cu totul comune, dacă n-ar fi înglobate într-o pastă ciudată de motivații excentrice, neașteptate. Nu din gelozie sau tristețe își părăsește femeia casa
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
la soare și adormea cu pălăria trasă pe față. Era ora la care îl părăseam și eu. Știam că după ce se trezește, își pune vasele murdare în pungi, încuie cele cîteva unelte în magazia din spate, își ia bicicleta și pleacă." Cam asta ar fi motivația exterioară. Că bătrînul simbolizează platitudinea și monotonia vieții însăși, asta e ceva ce doar cititorul trebuie să înțeleagă. Autoarea nu explică, nu moralizează, nu metaforizează, cu o stăpînire și o economie de mare scriitor. Satul
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
unei mocirle în care se zbate de fapt o țară întreagă. Nu poți să nu te întrebi, citind printre rînduri și în cheie nonficțională aceste pasaje, de ce aceste personaje suportă atîta umilință, de ce se complac în această promiscuitate, de ce nu pleacă, de ce nu încearcă să schimbe ceva, de ce nu demisionează...dar ca și în prima carte e vorba despre un personaj atins de o inerție maladivă. Această redacție sălbatică, dominată de redactori umili, călcată în picioare de evenimentul găinii violate seamănă
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
să ne dăm seama, fără să fim conștienți că se întîmplă ceva fundamental pentru cariera fiecăruia. Am lucrat ca în transă, a fost ca o stare de grație în care pluteam cu toții. - Ce n-ai știut, în 1996, cînd ai plecat la Limoges, la invitația lui Silviu Purcărete, proaspăt numit director de Ministerul Culturii din Franța, la Théâtre de l'Union? - O groază de lucruri. N-am știut, decît doar teoretic, că există o asemenea imensă diferență între două psihologii culturale
Am fost vindecat de blazare - interviu cu Paul Chiribuță by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14855_a_16180]