KorAP: Find »[drukola/base=pleură & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...8 9 10 ...28 >

689 matches

Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598

tumora fibroasă pleurală localizată apare ca o masă de țesut moale, bine delimitată, cu contur rotund sau lobulat. Zone de atenuare joasă pot fi văzute în leziune, în special când aceasta este mare. Cel mai frecvent, unghiul dintre tumoră și pleură este ascuțit, dar poate fi și obtuz (în special, în cazul tumorilor mici) (fig. 5.42, 5.43). Leziunea poate deplasa mediastinul și parenhimul pulmonar adiacent, producând atelectazie [11]. O pleurezie mică este prezentă la 6-37% dintre cazuri. Calcificarea apare

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
a ne asigura marginile de siguranță [8]. Rezecția chirurgicală în bloc a tumorii este metoda principală de tratament, (fig. 5.46, 5.47). Chirurgul trebuie să salveze cât mai mult plămân posibil, obținând margini histologice negative, dacă tumora rezultă din pleura viscerală [15]. Când tumora este localizată la periferia plămânului pe pleura viscerală, rezecția pulmonară atipică cu o margine de 1 cm în jurul tumorii este, de obicei, suficientă [13]. Această rezecție poate fi efectuată prin chirurgie toracică video-asistată, dacă leziunea este

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
a tumorii este metoda principală de tratament, (fig. 5.46, 5.47). Chirurgul trebuie să salveze cât mai mult plămân posibil, obținând margini histologice negative, dacă tumora rezultă din pleura viscerală [15]. Când tumora este localizată la periferia plămânului pe pleura viscerală, rezecția pulmonară atipică cu o margine de 1 cm în jurul tumorii este, de obicei, suficientă [13]. Această rezecție poate fi efectuată prin chirurgie toracică video-asistată, dacă leziunea este mică [15]. Chirurgia toracică video-asistată scurtează durata intervenției, reduce durerea postoperatorie

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
Această rezecție poate fi efectuată prin chirurgie toracică video-asistată, dacă leziunea este mică [15]. Chirurgia toracică video-asistată scurtează durata intervenției, reduce durerea postoperatorie și scade durata spitalizării [13]. Toracotomia este necesară pentru a exciza tumorile mai mari. Tumorile sesile ale pleurei viscerale sau tumorile localizate intraparenhimatos pot necesita lobectomie, bilobectomie sau chiar pneumonectomie. Tumorile sesile care se dezvoltă din pleura parietală a peretelui toracic, diafragmului sau mediastinului pot recidiva mai frecvent, motiv pentru care necesită excizie extrapleurală locală lărgită [15]. Embolizarea

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
intervenției, reduce durerea postoperatorie și scade durata spitalizării [13]. Toracotomia este necesară pentru a exciza tumorile mai mari. Tumorile sesile ale pleurei viscerale sau tumorile localizate intraparenhimatos pot necesita lobectomie, bilobectomie sau chiar pneumonectomie. Tumorile sesile care se dezvoltă din pleura parietală a peretelui toracic, diafragmului sau mediastinului pot recidiva mai frecvent, motiv pentru care necesită excizie extrapleurală locală lărgită [15]. Embolizarea preoperatorie, a vaselor nutritive tumorale, este indicată în tumorile mari [11]. Complicațiile intra si postoperatorii includ sângerarea masivă în timpul

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
benigne, incidența fiind de 37% în seria lui England, 12% în seria lui Briselli, 13% în seria lui Okike [16]. Anatomia patologică Aspect macroscopic În comparație cu tumorile benigne, aceste tumori sunt mai mari (au diametrul peste 10 cm), sunt atașate de pleura parietală și au dezvoltare intrascizurală sau intraparenhimatoasă mai frecventă, pot invada structurile adiacente, pe secțiune prezintă mai frecvent arii de necroză și hemoragii [3]. Aspect microscopic Variantele maligne pot fi recunoscute prin celularitate mare, pleomorfism nuclear, activitate mitotică crescută (peste

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
organice (poliuretan, oxidul de etilen, plastice polisiliconate) [30]. ANATOMIA PATOLOGICĂ Aspect macroscopic Din punct de vedere macroscopic, mezoteliomul pleural malign difuz este o tumoră pleurală lobulată, de culoare gri [13]. De obicei, sunt multiple mase tumorale care afectează mai frecvent pleura parietală decât pe cea viscerală. În general, există o ușoară preponderență a mezoteliomului la nivelul cavității pleurale drepte, deoarece plămânul drept este mai mare și are o suprafață pleurală mai întinsă. De asemenea, lobii inferiori sunt mai frecvent afectați decât

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
asemenea, lobii inferiori sunt mai frecvent afectați decât cei superiori datorită factorilor gravitaționali care influențează fixarea fibrelor de azbest după inhalare. În momentul diagnosticului, mezoteliomul pleural malign difuz este format din multipli noduli mici (1 mm-1 cm) situați la nivelul pleurei parietale și viscerale asociați cu pleurezie. În timp, nodulii se unesc și formează tumori solide, care pot oblitera cavitatea pleurală. Răspândirea tumorii de-a lungul pleurei poate determina îngroșarea acesteia, ceea ce îi reduce flexibilitatea, și poate forma o „coajă” restrictivă

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
malign difuz este format din multipli noduli mici (1 mm-1 cm) situați la nivelul pleurei parietale și viscerale asociați cu pleurezie. În timp, nodulii se unesc și formează tumori solide, care pot oblitera cavitatea pleurală. Răspândirea tumorii de-a lungul pleurei poate determina îngroșarea acesteia, ceea ce îi reduce flexibilitatea, și poate forma o „coajă” restrictivă plămânului. Astfel, acesta devine mai mic și mai puțin funcțional, cu respirație mai dificilă, inițial la efort și apoi, chiar în repaus. Mezoteliomul pleural malign difuz

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
Astfel, acesta devine mai mic și mai puțin funcțional, cu respirație mai dificilă, inițial la efort și apoi, chiar în repaus. Mezoteliomul pleural malign difuz progresează rapid pe măsură ce tumora se răspândește de-a lungul suprafeței pleurale, afectând pericardul, miocardul, mediastinul, pleura controlaterală, invadând mușchii de la nivelul peretelui toracic [30]. Uneori, invadează direct țesutul celular subcutanat și tegumentul [20]. Tumora se poate extinde și în afara toracelui, afectând organele și ganglionii limfatici abdominali. Metastaze limfatice și hematogene se găsesc la autopsie la jumătate

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
teste imunohistochimice, de sarcoame [30, 32]. O parte, 20-40%, dintre mezotelioame sunt bifazice, fiind o combinație de tip epitelial și sarcomatoid. Aceste mezotelioame au un prognostic mai prost [30]. Criteriile de malignitate sunt următoarele:invazia stromală, cu penetrare profundă a pleurei îngroșate sau a mușchilor/grăsimii de la nivelul peretelui toracic sau a unui organ;atipia marcată;necroza sau pattern-ul storiform [11]. Aspect imunohistochimic Mezoteliomul epitelial este pozitiv la keratină, calretinin, WT-1, N-caderin, trombomodulin, mezotelin și negativ la antigenul carcinoembri-onar, BerEp

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
malign difuz [30]. Constatările CT care sugerează mezoteliomul pleural malign difuz includ: îngroșarea pleurală nodulară, îngroșarea la nivelul scizurilor și epanșamentul pleural unilateral [55] (fig. 5.49-5.51). Îngroșarea pleurală nodulară, mai mare de 1 cm, concentrică, care implică suprafața pleurei mediastinale este înalt sugestivă pentru boala malignă pleurală (mezoteliom sau metastaze). Extensia tumorii de-a lungul suprafețelor pleurale și în mediastin, perete toracic (manifestată ca obliterarea planurilor grăsoase, noduli la nivelul peretelui toracic, invazia mușchilor intercostali, distrucția osoasă) sau diafragm

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
ganglionilor limfatici, acuratețea sa este suboptimală deoarece mărirea acestora nu semnifică afectarea lor în cazul mezoteliomului [55]. Constatările CT ce ne ajută să diferențiem boala malignă pleurală de cea benignă sunt următoarele: nodularitatea pleurală, îngroșarea pleurală peste 1 cm, afectarea pleurei mediastinale. Pentru diferențierea mezoteliomului pleural malign difuz de metastazele pleurale tomografia computerizată ne ajută prin identificarea:implicării scizurii și a îngroșării pleurale peste 1 cm în cazul mezoteliomului;măririi ganglionilor limfatici hilari și mediastinali și a afectării parenhimului pulmonar în

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
adenocarcinomul pulmonar, de cancerul de sân, ovarian, gastric, renal, de timom. Constatările computer tomografice care ne ajută să diferențiem boala pleurală malignă de cea benignă sunt următoarele: îngroșarea pleurală circumferențială, morfologia nodulară, îngroșarea pleurală mai mare de 1 cm, afectarea pleurei mediastinale, distrucția costală și invazia francă a peretelui toracic. Unilateralitatea sau afectarea asimetrică sunt mai sugestive pentru mezoteliomul pleural malign difuz, iar calcificarea la nivelul îngroșării pleurale sau masele pleurale pentru tumora benignă [30]. În timp ce mezoteliomul epitelial trebuie diferențiat prin

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
potrivite în cazul pacienților cu mezote-liom pleural malign difuz. Au fost propuse mai multe sisteme de stadializare, dar nici unul nu este acceptat universal. Primul sistem de stadializare a fost introdus de Butchart în 1976:stadiul I: tumoră limitată la capsula pleurei parietale (adică, afectează doar plămânul, pleura, pericardul și/sau diafragmul ipsilateral);stadiul II: tumora invadează peretele toracic sau structurile mediastinale (esofag, cord și/sau pleura controlaterală) sau tumora afectează ganglionii limfatici intratoracici;stadiul III: tumora penetrează diafragmul, invadând peritoneul sau

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
pleural malign difuz. Au fost propuse mai multe sisteme de stadializare, dar nici unul nu este acceptat universal. Primul sistem de stadializare a fost introdus de Butchart în 1976:stadiul I: tumoră limitată la capsula pleurei parietale (adică, afectează doar plămânul, pleura, pericardul și/sau diafragmul ipsilateral);stadiul II: tumora invadează peretele toracic sau structurile mediastinale (esofag, cord și/sau pleura controlaterală) sau tumora afectează ganglionii limfatici intratoracici;stadiul III: tumora penetrează diafragmul, invadând peritoneul sau invadează pleura controlaterală sau ganglionii limfatici

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
de stadializare a fost introdus de Butchart în 1976:stadiul I: tumoră limitată la capsula pleurei parietale (adică, afectează doar plămânul, pleura, pericardul și/sau diafragmul ipsilateral);stadiul II: tumora invadează peretele toracic sau structurile mediastinale (esofag, cord și/sau pleura controlaterală) sau tumora afectează ganglionii limfatici intratoracici;stadiul III: tumora penetrează diafragmul, invadând peritoneul sau invadează pleura controlaterală sau ganglionii limfatici extratoracici;stadiul IV: metastaze la distanță pe cale hematogenă. Acest sistem nu stratifică supraviețuirea pe baza stadiului. Boutin arată că

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
adică, afectează doar plămânul, pleura, pericardul și/sau diafragmul ipsilateral);stadiul II: tumora invadează peretele toracic sau structurile mediastinale (esofag, cord și/sau pleura controlaterală) sau tumora afectează ganglionii limfatici intratoracici;stadiul III: tumora penetrează diafragmul, invadând peritoneul sau invadează pleura controlaterală sau ganglionii limfatici extratoracici;stadiul IV: metastaze la distanță pe cale hematogenă. Acest sistem nu stratifică supraviețuirea pe baza stadiului. Boutin arată că pacienții aflați în stadiul I au o supraviețuire medie de 7-33 luni în funcție de implicarea pleurei parietale [60

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
sau invadează pleura controlaterală sau ganglionii limfatici extratoracici;stadiul IV: metastaze la distanță pe cale hematogenă. Acest sistem nu stratifică supraviețuirea pe baza stadiului. Boutin arată că pacienții aflați în stadiul I au o supraviețuire medie de 7-33 luni în funcție de implicarea pleurei parietale [60]. TRATAMENT Există mai multe modalități de tratare a mezoteliomului pleural malign difuz, fie ca terapie singulară, fie ca terapie combinată, variind de la paliație până la terapia multimodală agresivă. Vârsta înaintată la care este diagnosticat mezoteliomul pleural malign difuz și

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
în stadiul avansat de boală, când aceștia beneficiază de tratament chimioterapic [23]. Șuntul pleuro-peritoneal Este folosit la pacienții cu plămân „blocat” sau la care a eșuat pleurodeza chimică, chimio- sau radioterapia [46]. Pleurectomia parietală limitată Constă în îndepărtarea parțială a pleurei parietale pentru a preveni reacumularea lichidului pleural. Se asociază cu instilarea de citostatic intrapleural sau cu talcaj pentru pleurodeză. Se poate efectua toracoscopic, prin chirurgie toracică video-asistată sau prin toracotomie [39]. Pleurectomia/decorticarea Se efectuează prin toracotomie și constă în

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
pentru a preveni reacumularea lichidului pleural. Se asociază cu instilarea de citostatic intrapleural sau cu talcaj pentru pleurodeză. Se poate efectua toracoscopic, prin chirurgie toracică video-asistată sau prin toracotomie [39]. Pleurectomia/decorticarea Se efectuează prin toracotomie și constă în îndepărtarea pleurei parietale (inclusiv pleura mediastinală, diafragmatică, pericardul) și decorticare pleurală viscerală cu păstrarea plămânului ipsilateral [23]. Determină ameliorarea simptomelor datorate epanșamentului pleural, a disconfortului cauzat de tumoră și a durerii produse de tumora invazivă [30]. Complicațiile sunt reprezentate de: pierderi aeriene

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
reacumularea lichidului pleural. Se asociază cu instilarea de citostatic intrapleural sau cu talcaj pentru pleurodeză. Se poate efectua toracoscopic, prin chirurgie toracică video-asistată sau prin toracotomie [39]. Pleurectomia/decorticarea Se efectuează prin toracotomie și constă în îndepărtarea pleurei parietale (inclusiv pleura mediastinală, diafragmatică, pericardul) și decorticare pleurală viscerală cu păstrarea plămânului ipsilateral [23]. Determină ameliorarea simptomelor datorate epanșamentului pleural, a disconfortului cauzat de tumoră și a durerii produse de tumora invazivă [30]. Complicațiile sunt reprezentate de: pierderi aeriene postoperatorii, empiem, hemoragie

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
încearcă să îndepărteze tumora cu „intenție curativă”, celulele reziduale microscopice fiind distuse prin terapia adjuvantă. Pneumonectomia extrapleurală Este cea mai agresivă intervenție chirurgicală, fiind cea mai citoreductivă procedură și singura cu supraviețuitori pe termen lung. Presupune rezecția „în bloc” a pleurei parietale și viscerale împreună cu plămânul afectat, a ganglionilor limfatici mediastinali, a diafragmului și a pericardului. Reconstrucția diafragmului (pentru a preveni migrarea organelor abdominale în torace) și a pericardului (pentru a proteja cordul) se realizează cu plasă Gore-Tex sau Marlex [23

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
poate aprecia motilitatea peretelui cardiac (afectată de metastaze), cât și prezența de metastaze endocardice. Tomografia computerizată Date suplimentare morfologice se pot obține prin examenele computer tomograf și rezonanță magnetică. Tomografia computerizată oferă o imagine de ansamblu a leziunilor endotoracice - pulmon, pleură, mediastin, perete toracic, pericard, cord, permițând orientarea spre un diagnostic etiologic al revărsatului pericardic (fig. 5.57). CT vizualizează foarte bine revărsatul pericardic, topografia și grosimea „cămășii” lichidiene care înconjoară inima [3, 18]. Nu oferă date despre funcția cordului, dar

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
în T1 și T2 [18]. ANALIZA LICHIDULUI PERICARDIC Pericarditele maligne, identic cu pleureziile maligne, pot prezenta un revărsat lichidian seros, sero-sangvinolent sau hemoragic [14]. În revărsatele asociate pericardo- pleurale, caracterul macroscopic al lichidului pericardic poate fi diferit de cel din pleură. Am întâlnit în unele cazuri revărsat pericardic hemoragic, asociat cu pleuro-revărsat serocitrin. Recoltarea lichidului pericardic se poate face prin puncție subxifoidiană, care are rol diagnostic și terapeutic (decomprimarea cordului) sau în timpul realizării ferestrei subxifoidiene sau pericardo-peritoneale. Fenestrarea pericardo-pleurală este urmată

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]