261 matches
-
capre. - Fixat tutori, araci, picheți de susținere în pămînt, montat sisteme de susținere în legumicultura, arăcit, tutorat, adunat în grămezi și încărcat în mijloace de transport materialul de susținere provizorie. - Repicat în răsadnițe, inmultitoare, cutii, lădițe, ghivece și cuburi nutritive. - Plivit buruieni în cultura mare, orezarii, legumicultura, floricultura, inerbarea taluzelor și întreținerea acestora. - Plivit sălbaticul de pe cepi în pepiniere de pomi. - Ciupit lăstarii pentru îngroșarea tulpinilor, călcat puieții, butașii, marcote, înainte de mușuroit, mușuroit plantele mama producătoare de marcote butaș. - Așezat vitele
HOTĂRÎRE nr. 261 din 12 martie 1990 privind stabilirea reţelelor tarifare şi a nivelurilor de salarizare pentru muncitorii din agricultura de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107049_a_108378]
-
pomi, portaltoi, hamei, cercuit și legat via cu mai mult de două coarde, palisat ramurile pe sistemul de susținere în plantații intensive forme înalte pe spalier peste 2 m înălțime, dirijat corzile și lăstarii la via pe rod, dirijat și plivit lăstarii în plantații de hamei, curățat și tăiat arbuști fructiferi. - Copilit, legat, palisat flori de seră și solarii, recoltat bulbi și tuberculi, șprițuit plantele. - Copilit porumbul în loturi de hibridare. - Lucrări de polenizare suplimentară în cîmp, polenizarea artificială la vie
HOTĂRÎRE nr. 261 din 12 martie 1990 privind stabilirea reţelelor tarifare şi a nivelurilor de salarizare pentru muncitorii din agricultura de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107049_a_108378]
-
din crenguțe, cu puf, ele fac cuiburi pentru viitorii pui. Sub streșinile casei, o rândunică își clădește cuibul cântând. Cântecul ei pare a fi doar un gângurit ușor... Insectele mișună, iar fluturi colorați zboară pretutindeni. Oamenii lucrează câmpiile: ară, seamănă, plivesc printre straturi micile ierburi, sapă. Uitându-te la ei, ar părea neobosiți. Cât de frumoasă este primăvara când natura se trezește iar la viață ! Andra Lorenț TOAMNA-ANOTIMP ÎMBELȘUGAT Când săgețile frânte ale cârdurilor de cocori și de rândunele străpung cerul
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
noi, ca să ne lumineze și să ne dirijeze și că, orice am face, lumea nu mai poate fi concepută fără ei. Altădată însă mi se întâmplă să blasfemiez și mă gândesc că n-ar strica să mai fie și ei pliviți din când în când. Așa simt mereu când la vreun post de televiziune se relansează vechea discuție despre manele. Subiectul pare să rămână în continuare unul sensibil, fiind asociat permanent cu degradarea culturii (de parcă „autenticii“ cântăreți de muzică populară l-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
violență sălbatică îi îndeamnă această femeie pe viteji împotriva asupritorilor patriei! "Frunză verde pălămidă, Plină-i țara de omidă, De omidă ungurească Și de gârgără săsească! Măi copii, copii români, De-aveți suflet, de-aveți mâini, Hai cu lelea la plivit, La plivit, la curățit; Cine are flintă grea Puie șapte gloanțe-n ea; Cine are topor mare Scoată-mi-l la foc de soare; Cine are bardă mică Facă-i buza subțirică, Când s-a repezi prin gloate Să deie
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
îi îndeamnă această femeie pe viteji împotriva asupritorilor patriei! "Frunză verde pălămidă, Plină-i țara de omidă, De omidă ungurească Și de gârgără săsească! Măi copii, copii români, De-aveți suflet, de-aveți mâini, Hai cu lelea la plivit, La plivit, la curățit; Cine are flintă grea Puie șapte gloanțe-n ea; Cine are topor mare Scoată-mi-l la foc de soare; Cine are bardă mică Facă-i buza subțirică, Când s-a repezi prin gloate Să deie sărut de
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
lumii? Pentru că numai acolo mi se îndreaptă gândurile. Uite, de exemplu, pe terasă am un ghiveci în care vara tre cută am avut doi ardei grași. Desigur, ar fi nevoie de mine acasă, mama e bătrână și nu mai poate plivi plantele. Mă obosesc furnicuțele. Italia este o țară minunată, datorită ei trăiesc și muncesc. România este însă în sângele meu, bunica și tatăl meu sunt înmormântați acolo, puii mei vor să mă-ntorc să le fac ciorbică. Tulpinile uscate ale
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
Situație cruntă și greu de depășit era alimentația, hrana zilnică, mai de preț și dificil de procurat - udătura. A trebuit ca în toate vacanțele, chiar și pe timpul zilelor de școală, să merg să muncesc în pepiniera de brazi, participând la plivit, la seceratul buruienilor de pe coastele munților, la tăiat în pădure, la cules fragi, zmeură, mure, bureți, la prins pește pe gârlă și în apa Tr otușului. Cu mari eforturi din partea mea și a mamei am reușit, în cele din urmă
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
ea. Pădurea ne-a salvat de la multe greutăți. Deși mici, încă din primele clase primare, cum venea vacanța mare, de la începutul lunii iunie și până pe la jumătatea lui septembrie, munc eam pe unde găseam, dar mai ales la... canton. La plivit buruiene în pepinieră, de exemplu. Acolo, cât era ziua de lungă, vara, smulgeam buruienele de pe straturile plantate cu semințe de brad alb, molid sau pin, pentru a preveni sufocarea dezvoltării puieților care aveau deja o înălțime de 10 25 cm
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
ea, ne spune ceva frumos, numai de ea știut, noi rămânem ochi și urechi, o sorbim din priviri, o divinizăm, și ne îmbujoră m, iar ea, cu înțelepciunea din totdeauna, ne mângâie și ne învață cuvinte frumoase, să știm a plivi, să putem a ne coase o zdreanță, să știm a da „bună ziua”, să ne închi năm, să fim oameni... Din ghemul amintirilor ei, adesea încâlcite în ultima vreme, răsucite în gânduri, selecționează și le despletește nod cu nod, o salbă
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
varul. "Ai face mai bine să te gândești la viitorul tău, cititoare de Paris Match, și să nu contezi decât pe tine!" "Că eu aș conta, vezi Doamne, pe tine! Pe tine, care ești trimis să culegi fasolea și să plivești roșiile. În loc să te preocupe soarta mea, pregătește-te, vine curând sezonul recoltei!" Nu-și dă seama că a pălmuit-o decât atunci când fata scoate un urlet, iar soacră-sa, tot încercând să-și vâre mâna pe mâneca rochiei de casă
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Ce mult mi-a plăcut o vorbă a lui Paler, cîndva! Zicea că n-a iubit niciodată furnicile, pentru că ele nu rămîn singure, nu știu ce e singurătatea trăind în mușuroi. S-a înnorat. Bate vînt. Mama prășește pe ogor. Eu am plivit căpșunii. Și ascult "Beatles". Am mai scris cîte ceva! Ne vedem la Tg. Neamț! Toate cele bune pentru tine, Luiza și Iolanda! Al tău, Aurel Borca, 23 iunie '85 Dragul meu, Am să revin peste o săptămînă! Am continuat să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
turnarea mierii în borcane și apoi începea servitul vecinilor care simțeau că e rost de ceva gustare dulce... Pentru ca albinele să se simtă bine la noi, aveam grijă împreună cu Oltea, sora mea, de grădină. Îngrijeam florile mereu, le udam, le pliveam, plantam altele noi și ți-era mai mare dragul să le privești într-o zi de vară... Zburau vesele din floare în floare, se întreceau în hărnicie și făceau zeci de curse din zori și până seară. Livada cu pomi
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
într-o atmosferă de entuziasm până se însera. Uitam că acasă mai erau treburi de făcut și mama nu reușea să le facă față. Vitele trebuiau scoase la păscut, cârlanii duși la lan, gâștele la baltă, curățenie în ogradă, de plivit straturile lungi de ceapă din grădină și mai câte. În casă, mama puse pânza în războiul de țesut (stative), trebuiau făcute țevi la sucală, depănat caleapurile la vârtelniță și în grajd de umplut ieslele cu fân amestecat cu paie, de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ridica cele mai multe probleme. Mama fiind plecată cu lucrătorii zi de zi, plivitul rămânea sarcina mea și a surorii mele Oltea. Buruienele creșteau văzând cu ochii. Dacă se întâmpla o vară ploioasă, timpul ni-l petreceam mai mult la straturi, la plivit. Nu puteam permite ca buruienele să crească peste legumele fragede și să acopere stratul, să-l înăbușească. Rămânând toată ziua acasă trebuia să ne mai ocupăm de vite (mâncare, adăpat, muls), de porci (fiert bostani cu cartofi pe pirostrii în
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
pentru lucrătorii care se întorceau din câmp. Deci, aveam ocupată toată ziua. Plivitul, ne intrase în obișnuința noastră. Ni se părea firesc s-o ajutăm astfel pe mama, care nu-și vedea capul de treburi. Într-o după-amiază când eu pliveam un strat de morcovi (și-i răream), am simțit ceva moale sub picior. Cum eram desculță (pământul fiind destul de cald) am alunecat și-am căzut pe cărarea dintre straturi. Ceva verde și strălucitor mi-a atras atenția. Nu știam ce
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
șlapii pe picioare și abia am așteptat seara să le povestesc părinților întâmplarea. Ce m-am mai răsfățat! Nu m-am lăsat până tata nu m-a luat pe genunchi și m-a legănat... ca pe-un copil mic. La plivit n-am renunțat. Priveam totuși cu atenție sporită între plăntuțele fragede, dacă nu cumva apare vreo... lighioană. Suceava la Iordan Mi-amintesc cu-nfrigurare ce ierni aspre erau în timpul copilăriei mele, înainte de anii '50... Ningea atât de mult, că, uneori
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
sat, pe niște saltele improvizate, așezate direct pe pământul din cămăruță, doarme o mamă alături de copiii ei. E obosită mama. Foarte obosită. Muncește toată ziua la "paori" dică la oamenii gospodari ai satului, la cei bogați. Spală rufele, calcă, apretează, plivește răsadnița, plantează și udă, prășește, mătură curtea, cară gunoiul cu roaba la platformă. Nu stă o clipă. S-a dus vestea că este văduvă cu șase copii mici, că este cinstită, că nu fură și că muncește cu multă tragere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
dozate în pagini - care au însumat 472 în 1923, 536 în 1924, 430 în 1925, 288 în 1926, 368 în 1927, 288 în 1928, 400 în 1929, 480 în 1930 ș.a.m.d. - fie distinct, fie în rubrici: răbojul cărților, plivind, cronică, poșta redacției, poșta administrației, bibliografie... * Supliment la Junimea Literară din mai - iunie 1924 este Buletinul Bibliografic care însoțește revista până în 1928, de când revista nu-și mai scrie pe frontispiciu numele Leca Morariu, secretar de redacție. Despre Buletinul Bibliografic, Leca
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
revăd, după câteva săptămâni de Occident, cu o strângere de inimă. Au dispărut parcelele bine cultivate, ca în Germania sau ca în Polonia, le-au luat locul câmpiile părăginite. Uneori, mai zărești câte o rusoaică melancolică, în costum de baie, plivind într-o semănătură cu ceapă - un artefact pe o placă fotografică năpădită de albeața omogenă a pustietății. La stația de frontieră Mamonovo, ne întâmpină o fanfară. Urmează o mică și radioasă cuvântare a șefului gării, care e excedat de eveniment
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
ceremonii de stat. Evident, n-a rămas nimic din vechile aranjamente, doar un imens maidan răscolit de buldozere. După război, locuitorii orașului au transformat piața din fața Reichstagului într-un câmp cultivat, acoperindu-l cu straturi de zarzavaturi, pe care le pliveau cu spatele la imensa clădire delabrată. Acum, edificiul, renăscut din propria cenușă, a devenit sediul Parlamentului Germaniei reunificate - Bundestagul. S-a investit enorm aici, ca și în noul cartier rezidențial. Vechea cupolă distrusă de proiectile a Reichstagului a fost înlocuită cu o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
ogoarele de secară, în desagi mari pe care-i poartă în spate. Galiția nu cunoaște bielșugul deși pământul e cu hărnicie și cu mare stăruință lucrat. Mai mult femei la câmp. Bărbații trebuie să fie duși după alte câștiguri. Femeile plivesc ogoarele de secară și de grâu! Și buruienile și ierburile plivite le strâng cu scumpătate pentru hrana animalelor gospodăriei. Dicționar țintirim de cuvinte. Tarnov (ora 4). Acelaș pământ sărac, lucrat în răzoare înguste: secară și iar secară. Ogoare rectiline. Stema
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
3 (Mai)) (3 x 2 + 5 x 5) + 5 (numărul lunei) = 60 60 25 = 35 3/5 = 3 Mai dacă ziua e în ultimele luni a anului, se scade 34. Măi bădiță, badiule, hărăgește-ți numele prin toate grădinile unde plivesc fetele. De m-ar chema Garofin m-ar pune fetele-n sin; dar așa, mă cheamă Vasile, nu mă bagă-n samă nime. Uiu-iu pe dealul gol, că mireasa n-are țol, dar i-a face mirele, când a tunde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
haosului invaziv. Scena se aseamănă cu raptul fructelor din pomul vieții, de asemenea irosite în momentul lor cel mai prielnic, după cum o arată basmele fantastice. Peștele devine astfel un preopinent mitic: „La colț de grădină,/ Fetița frumoasă/ La flori nu plivește,/ Nu le poate crește/ D-un dușman de pește” (Carol I - Constanța). O acțiune similară la nivel simbolic înfăptuiesc pretendenții la mâna fecioarei, însă aici gestul se încarcă cu semnificații ceremoniale postliminare inițierii: „ -Scoală, (numele), fii dormită,/ Că flăcăii au
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
anilor prin mine și cele două fiice: Livia și Stela, mai mici cu unul și respectiv trei ani decât mine. Mi-am mai prelungit astfel cu Încă un an șederea În familie. În acest timp am folosit vacanțele de vară plivind buruienile de pe terasamentul liniei ferate pe tronsonul gara Copșa Mică - halta Agârbici, contra a 25 lei pe zi. Tata a cultivat special 0,5 ha teren cu cartofi timpurii, din a căror vânzare să-mi achite prima parte a taxei
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]