266 matches
-
vorbind, nu se poate spune că procurorii de la DNA i-au dat lovitura decisivă. Abia dacă au reușit să-l audieze. Se pare că au împotriva lui mărturia unui funcționar al firmei care i-a construit blocul, privind niște termopane plocon. Poate și parchetul adus din China. Dar Năstase a spus că intrau în costul apartamentului. Oricum, procurorii n-au reușit să le vadă cu ochii lor, fiindcă Parlamentul le-a refuzat percheziția, așa că s-au mulțumit să intre în apartamentele
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
câștigă prin chipuri nelegiuite.“ CREPUSCULUL CIVIL DE DIMINEAȚ| Emil BRUMARU De-aș avea o sumă fabuloasă... Una din întrebările domnului Radu Petrescu, pusă în vârtejul acelui interviu niciodată publicat, era referitoare la cum m-aș descurca dacă mi-ar cădea plocon o „sumă fabuloasă“! Atunci, entuziasmat numai la gândul acestei posibilități colosale, am scris câteva poezii, două dintre ele publicate. Găsesc în registrul cu scrisori trase la indigo încă o încercare, un rondel abia schițat în fuga lacomă spre deliciile visate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
m-am zgâit În calendar și mi s-a aprins sub bască gându că duminică iera ziua mea dă naștere. Martor Îmi ie și blidu cu empanaditas care dă fieștecare dată madam Aquino Derisi are fineța să mi-l aducă plocon, care a fost moașă la doamna mama. Să adulmeci mirozna la așa delicatețe, care ie așa naționale, și să te socotești ce culturală ie probabil o seară cu milordu dă Zalduendo ie, cum spunem la Burzaco, unu ș-acelaș șoz. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
unde se întind rădăcinile corupției — Nu cumva faptul că fenomenul corupției în România a devenit sistemic și pare mai extins decât în alte părți are și explicații de natură istorică? Adică influențele Imperiului Otoman, fanarioții, domnitorii care se duceau cu ploconul și peșcheșul să-și cumpere dregătoriile au alterat mentalitățile în România? Mai ales, poate, în sudul țării. Nu cumva a creat ma trici de comportament la vârful puterii, transmise de la o generație la alta? V-ați gândit vreodată la asta
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
și el pe ale lui ca să te consoleze că nu abrogă decretul prin care Ceaușescu îți luase cetățenia. Dar tu te-ai repezit să i le dai lui Constantinescu. Te-a invitat la Scroviștea și te-ai dus cu cărțile plocon. Cu dedicație amicală, chipurile în amintirea anilor de facultate când erați colegi de grupă. Ți-a mulțumit, pe urmă ți-a împuiat capul cu isprăvile lui diplomatice, cât de amical îl tratează Blair și cum se bate el pe burtă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
fi putut constata cu stupoare că profilul multor români include amestecuri bizare de principii înalte și de ticuri abjecte, de rectitudine și de abdicare de la etica elementară. Mai concret, a oferi bani sau bunuri (ceea ce îndeobște numim, în expresia neaoșă, "plocon") în schimbul unor servicii pe care orice societate civilizată le include în rândul obligațiilor civile indică prezența, în interiorul acelui popor, a unor elemente colonialiste și postulează încă mai clar existența, la un moment dat, a unor forțe de constrângere socială care
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
presupun identificarea și inventarierea atentă a simptomelor. Dar, pentru ca perspectiva însăși a bolii să fie complet îndepărtată, este nevoie de un soi de vaccin etic. Așadar, cum ar trebui să procedăm? Simplu: să ne educăm copiii să nu mai dea plocon niciodată. Preferabil, chiar să uite cuvântul cu pricina. Îmi veți spune că e greu, dacă nu imposibil. De acord. Însă măcar în încercarea donquijotescă de a eradica șpaga nu trebuie să mituim pe nimeni. Milițian român și polițist nipon (piesă
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
scăpaseră de la o moarte sigură. Chiar dacă lucrurile evoluaseră spre o altă relație, acum și aici, nu mai era chiar atât de sigur că nu va fi dat pe mâna împăratului. Poate că asta și urmărise Dante Negro. Să-l dea plocon marelui Napoleon, dușmanul său. Ar fi fost locul cel mai indicat. Aici i s-ar pierde cu totul urma. Ucis, aruncat în pădure, mâncat de fiare, cu oasele risipite... Zăpada, ploile ar șterge orice urmă... Întoarse capul speriat. Un cerb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
din mamă: Domnișoara Elena Gugiu și tată necunoscut". Cum Nory se uită la ea tîmpită: 217 - Asta e fata mea și a lui Lică! ... și îi explică cum Lică ținuse fata pe la gazde și școli și acum i-o adusese, plocon, așa mare cum se vedea. Vorbea de Sia ca de cineva în afară de interesul ci. Se bucura însă că Rim a consimțit s-o primească și că Lică e așa de mulțumit. Recomandă lui Nory secretul: - Nimeni nu știe, nici nu
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
o afacere solidă și activă. In ce privește pe Sia, nici nu-și putea închipui cum avusese gândul s-o aducă la el. Se temea acum ca nu cumva nebuna de fată să-i afle adresa și să-i cadă plocon într-o zi. Ar fi dat-o de-a dura pe scară, dar prefera să nu fie nevoie. Sia îi cunoștea și indulgența și cravașa. De s-ar fi agățat de el, ar fi trebuit s-o bruscheze, și nu
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
titlul însuși, este improvizat și ieftin-spectaculos, lipsit de substanță lirică. Spontaneitatea excesivă, suficiența, convingerea că scrierea poeziei e o treabă simplă generează un fel de pălăvrăgeală plină de pleonasme: „te-ai convins? / redutele nu au fost cucerite. / au fost dăruite plocon. / așa, de pomană / pe un pospai, / cum s-ar zice pe o fărâmă, / pe o oareșice uruială“. Cinci pleonasme în cinci versuri (scurte) - iată o performanță demnă de Guiness Book. Practic, autorul așterne pe hârtie tot ce îi vine în
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
și cu Cezar să ne fiți nași. Cum să nu-mi cunun eu frățiorul cu care am trecut prin atâtea necazuri?a acceptat Teofana. Tu ce părere ai Cezar? — Sunt de acord să ne facem niște fini care s-aducă plocoane la nași râd toți. Când vreți să vă puneți pirostriile?glumește Cezar. — Peste câteva luni. Ne-am gândit că sunteți cei mai potriviți, că suntem și neamuri. Merge și tata cu voi? Veniți să vă dăm mâncare, băutură că a
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
Bine. Bine, zic și eu, Însă, mai zic ceva. Ce? Unde-i moara, ați adus-o? Da. Unde este? La mine acasă. Las-o acolo. Dar unde credeai că o s-o duc? Nicăieri n-o s-o ducem. Ăsta va fi ploconul nostru, ploconul familiei noastre, de la revoluția calicilor. Descărcăm, dosim bine totul, apoi, stăm liniștiți, cât vom crede că va fi necesar să stăm așa , iar, pe urmă, vom acționa În funcție de situația dată. Dar, oricum, moara nu o va mai vedea
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
zic și eu, Însă, mai zic ceva. Ce? Unde-i moara, ați adus-o? Da. Unde este? La mine acasă. Las-o acolo. Dar unde credeai că o s-o duc? Nicăieri n-o s-o ducem. Ăsta va fi ploconul nostru, ploconul familiei noastre, de la revoluția calicilor. Descărcăm, dosim bine totul, apoi, stăm liniștiți, cât vom crede că va fi necesar să stăm așa , iar, pe urmă, vom acționa În funcție de situația dată. Dar, oricum, moara nu o va mai vedea, nu o
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
întocma: Mărunte lumi păstrează dogma. Să vezi, la bolți, pe Sfântul Duh Veghind vii ape fără stuh, Acest ou-simbol ți-l aduc, Om șters, uituc. Nu oul roșu. Om fără saț și om nerod, Un ou cu plod Îți vreau, plocon, acum de Paște; Îl urcă-n soare și cunoaște! * Și mai ales te înfioară De acel galben icusar, Ceasornic fără minutar, Ce singur scrie când să moară Și ou și lume. Te-nfioară De ceasul galben, necesar... A morții frunte-acolo
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
de țară s-au tras de acolea și la Cetatea Neamțului...prădând și jăcuind pre toți, și mănăstiri, și boiari, ... fără de nici o milă;...și fiindu și turci neguțitori prin târguri, trimitea podgheazuri... de-i robiia pre turci și-i ducea plocon ghenerariului de Brașău...Care fapte...stăpânii noștri, n-au putut suferi, ce cu rea urgie s-au scârbit asupra țării noastre, că era să se dea toată țara în robie și în sabiie, încăpând și domniia mea la prepus cum
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
mă-ti dacă mai deschizi gura! Aici, în biroul meu, am spus: fără urme! Ieși, căcatule, afară! M-am lămurit și cu tine! Dacă ți-e milă, înfiază-l! Dacă ți-e frică de pizda aia de Cătălina, du-l plocon la noapte! Dacă ți s-a trezit în scăfârlia aia mică spiritul justițiar, înfundă-l la pârnaie! Fă cum crezi, pe mine nu mă interesează! Am spus, fără urme, iar tu îmi aduci belea pe cap! În ritmul ăsta ajungi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
descurca și pe mai departe cum s-or pricepe, că, din parte-mi, nici pân-acu' mare folos n-au cunoscut. (privește spre baltă) Hopa! Iaca-ia ce frumusețe de lișițe pe baltă! Dac-aș ologi măcar una, s-o duc plocon bădiței Ispas, parcă tot aș fi cu inima împăcată. Nu par a fi prea departe și nici nu m-au văzut. O dată s-arunc cu toporișca-n cârd, și nu se poate să nu chitesc una. (se apropie de baltă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
să vedem, greu îi? (încearcă să ridice sacul, abia îl poate mișca. Codârlic scoate capul la malul lacului) CODÂRLIC: Stăi, bre, ce vrei să faci? DĂNILĂ: Ptiu! Trăsnite-ar să te trăsnească! Tot nu-ți ajunge? Iar mi-ai venit plocon? CODÂRLIC (plângăreț): Măi omule, a zis mai-marele nostru, Săcăluș, că-mi taie coada și mi-o bagă pe gât... Vai de sufletul meu... (iese, trage după el un buzdugan) DĂNILĂ: Da' ce târâi după tine? Ce-i cu buzduganul acela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
înăuntru și pe ceilalți. VASILICĂ: Alei, iaca vine-ncoace! (fuge în casă. Efect descendent) DĂNILĂ (din culise): Nu vă temeți, dragii tatei! Nu te speria, Smarandă, că eu îs! Intră urmat de Codârlic, acesta pune sacul jos.) SMARANDA: Da' ce plocon se mai cheamă ș-aista, Dănilă? De unde-ai agonisit dihania asta? DĂNILĂ: N-am acuma vreme de povestit. Unde-s copiii? SMARANDA: În casă, unde-ai vrea să fie? DĂNILĂ: Tare bine! (strigă spre casă) Ei, măi gloată, stați pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
-i plăcea cum sărea cheanu rivs de colo colo, În haina de piele. Bine că nu s-a făcut Gore al nostru critic ce film, Își bătea joc și de Nașu’ lu’ copola, zicea că au uitat occidentalii să aducă ploconul pe platourile de filmare! Sandu ronțăie din bucata de pastramă și strânge paharul Între degete. Ăia de la pedele s-au retras din sală când cu moțiunea de cenzură, se cred pe tarlaua lor, au căpătat curaj. Ceilați, opozabilii, se mănâncă
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
tine. O cânta și sus la nunți, mai știi? Într-o casă cu mulți fraaaaați... De, Sandule, eu nu sunt chinuit de o parte a presei, ca tine. Toată ziua stai În gura presei, În altă vreme te duceai cu plocon la nașu`. Uite, râde politica de ei, În loc să facă front comun și să dea la cap tuturor nenorociților că prea s-au Înmulțit, e ca la biologie, mă, cu amibele alea, Înmulțire prin diviziune - cu vorba să le dea peste
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
avea acoperire legală, dat fiind că întoarcerea noastră cu vietatea nu era "intenționată"... Iar în timp ce noi zăceam în pușcărie, autoritățile se întrebau: ce facem cu creatura? Și atunci specialiștii Companiei își ofereau cu generozitate serviciile, însoțite, se înțelege, de câteva plocoane judicios distribuite! Și dacă aveam noroc, Compania ne plătea o cauțiune pentru a ne scoate din pușcărie și avea grijă de soarta noastră când ieșeam la judecată și nevinovați și proști. Ceea ce suntem! ― De ce? întreba Lambert. De ce nu ne-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
vrea să te facă adept... Spre glorii se aburcă. De nu aperi adevărul, Dă minciuna peste tine Și încet ca, putred, mărul Tinde ca să și domine. 17 august 2004 N-AM CERȘIT SĂ URC SPRE GLORII Nu cu șpagă sau plocoane, Ori supliciu de canoane, Nici prin mijlociri de fuste, Azi mai scurte și înguste; Nu prin lovituri de tobă Ori prin ligușiri de robă; Nu prin umblet prin saloane Ori prin lacrimi de cucoane; Nu printr-un potop de vorbe
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
ea la cabană vèrului ei de lângè lac, Corinei i-am promis cè îi voi aduce un brad că sè-l împodobim împreunè, bradul promis mie de tatèl lui Ilarie, omul s-a ținut de cuvânt și mi l-a adus plocon la Institut, un brad frumos, argintiu, mamei i-am promis cè voi ajunge și acasè în vacanțè, poate a doua zi de Crèciun, iar când mama m-a întrebat ce fac în ajun i-am spus un adevèr pe jumètate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]