389 matches
-
ochii ei îl răscolea. E sigur că nu era doar fructul imaginației lui. Acum însă... Fără să-și dea seama, zâmbește înduioșat către Agrippina. Se îngrijește cu tandrețe de nepoata ei, fetița Vipsaniei, deși are și ea o liotă de plozi. Dar amândouă sunt surori vitrege după tatăl lor, Marcus Vipsanius Agrippa, și se iubesc sincer. Își întoarce obosit privirea către procesiunea vestalelor. Îl frapează că una dintre ele pare mult mai în vârstă decât celelalte. Îi cercetează intrigat trăsăturile și
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
spatele, gâlgâia în grabă conținutul sticlei de spirt medicinal cu care fusese dezinfectată rana... într-un târziu, apare în cârciumă femeia pescarului, cu trăsături dure și înrăite pe chip, deșelată de mizerie, oboseală și de atâtea nașteri succesive, cu trei-patru plozi pe lângă ea, și cu cel mai mic în brațe. își scoate bărbatul din cârciumă cu șuturi în fund, scatoalce peste ceafă și sudălmi ingenioase și rimate, manifestându-și agresiv ura și invidia față de posibilitatea lui ieftină de a uita... De
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
spatele, gâlgâia în grabă conținutul sticlei de spirt medicinal cu care fusese dezinfectată rana... într-un târziu, apare în cârciumă femeia pescarului, cu trăsături dure și înrăite pe chip, deșelată de mizerie, oboseală și de atâtea nașteri succesive, cu trei-patru plozi pe lângă ea, și cu cel mai mic în brațe. își scoate bărbatul din cârciumă cu șuturi în fund, scatoalce peste ceafă și sudălmi ingenioase și rimate, manifestându-și agresiv ura și invidia față de posibilitatea lui ieftină de a uita... De
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
are nevastă și o groază de copii...“ Sprâncenele arcuite ale Mașei se Încruntară la gândul că, umblând atâta În căutarea necunoscutului, ar fi dat peste o casă din care s-ar fi arătat o nevastă bărbătoasă, ținând În brațe un plod și cu alții agățați de poala ei. Ce i-ar fi spus femeii? Că stai să vezi, că pe aici și pe dincolo, „l-am cunoscut pe soțul tău, care mi-a promis marea și sarea, dar nu mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Iscat-am frumuseți și prețuri noi...” Oare Arghezi o fi fost și el la muncile agricole? Cine? am răcnit cea mai proastă întrebare pe care-o puteam inventa doar de dragul conversației. Arghezi... și începu să râdă ciufulindumă ca pe un plod care pune mereu întrebări doar ca să se audă pe sine. Prin toată hărmălaia din mașină îi ascultam povestea vieții de până azi. Fusese un elev destul de slab la învățătură, dar îi plăcea literatura. Citea mult dorind să afle din cărți
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
să-mi intre în corp, în păr. Ei apăreau din Dacii break negre, curăței, în costum sau în taior, cu cravate. Aveau unghiile curate și miroseau a BOB sector IV. Ne priveau și pe mine, și pe „sclifosiții ăia de plozi de la MF3” cu o doză de dispreț asociat cu scârbă. Cel mult aruncau peste umăr: - Fără comentarii, tovarășa! Ați făcut o jumate de normă. Și ieri v-a plecat un copil cu patru cartofi în sân. Ce, credeți că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
-l ridice, să-l facă om, în lumea aceasta a suferinții. Nu văzu nici una din figurile vecinelor, românce, ori ovreice, n-auzi nici glasurile lor tânguitoare, șoptite: Eu, drăguță, să fiu ca tine, m-aș duce și i-aș lăsa plodul la ușă... Ea își ațintea mintea la duioase icoane dintr-un trecut depărtat; apoi, ca-ntr-un painjeniș de lacrimi, vedea înainte candela și iconița afumată, și toate hotărârile, îndoielile și mângâierile nădejdii o cercau... VItc " VI" În vremea asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Faith și Hal? S-a despărțit de el după unsprezece ani și imediat - așa a părut - el s-a însurat cu fata aceea suedeză și toată lumea a zis, ia uitați-vă la copilul-bumerang, dar sunt încă împreună și au trei plozi și par fericiți. Când oamenii fac lucrurile așa de repede, toată lumea spune, le dau o lună, dar uneori se înșală, iar relația chiar durează. Și eu am senzația că așa e și cu voi. Nu trebuie să fii un secol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
cheamă? —Aidan Maddox. —E irlandez? —American de origine irlandeză. E din Boston. —Ca JFK? Ca JFK, am confirmat. Ai ei îl adorau pe JFK, era la loc de cinste, lângă Papă. —Ei bine, uite ce-a pățit el. Ca un plod răsfățat i-am spus lui Aidan: — Mama nu mă lasă să mă mărit cu tine de teamă să nu-ți zboare cineva creierii când vei fi într-o mașină descoperită în coloană oficială în Dallas. Stai așa, a zis mama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
arăta la fel de trist ca el - gospodine burtoase, în jur de treizeci de ani, împinse pe scenă de nevoia de bani. Și-au adus până și copiii care așteaptă pe afară, căscând plictisiți. Copiii mi-au amintit de alți copii - da, plozii pușcăriașilor, în Brixton, micii vizitatori. Nu am vrut să asist la un asemenea spectacol, așa că m-am așezat cu spatele la lumini. — Adu-ți un pahar, John, mi-a spus tatăl meu, cu privirea lui furișată, de datornic. Tu cine ești? Emma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
seara asta, i-am spus. —Ticăloși mici. Sebastian dădu cu piciorul într-o altă cutie, îndepărtând-o supărat. —Băieții de la St. Paul. Mulți dintre ei locuiesc în Kensington și folosesc acest loc pentru întâlniri. Fetele de asemenea. O grămadă de plozi snobi. Desfăcea șervețelele care fuseseră înfășurate pe sticlele de șampanie ca să stăm pe ele. Apoi a scos unul dintre dopuri cu degetele mari, țintind către acoperișul pavilionului. L-a lovit și a sărit înapoi cu așa un recul încât ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
spulbera în sobe viscolul. Atunci ne strîngem unul în altul și, în miros de usturoi, facem copii. Vara? Vara e nenorocire. Pute curtea, pute hulubăria și cotețul și lada de gunoi. Gardurile din bucăți de tablă ruginesc. Sub pilote zac plozii cu bătrînii, la un loc cu ploșnițele. Fundacurile putrezesc de zemuri în care se joacă purății cu gălețile sparte pe care le scot din gunoaie. Cine ne pedepsește să trăim aici? Copiii călăresc pe găleți și visează că trec oceanul
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
nostalgie după uniforma de normalistă pe care o purtase în partea cea mai idilică a vieții sale. Celelalte învățătoare aveau pe dedesubt o flanea mai groasă. Ronțăind de zor semințe, acestea, tinere gospodine, sporovăiau toată vremea despre mîncare și despre plozi. Fusesem prezentat în plenul unei astfel de conferințe. Directoarea n-a uitat să sublinieze faptul că eram primul titrat din analele școlii, ceea ce arăta grija partidului și guvernului față de școala din Dobrina. Neliniștite, dintr-o dată toate privirile s-au întors
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
alte tabere, familia Urecheru părea mai independentă. Închipuindu-mi că pot schimba păreri cu dînșii, într-o seară le-am făcut o vizită. În odaie domnea o duhoare de scutec nespălat. Plictisind-o pe mama cu veleități de cochetă, un plod zbiera întruna. Înăbușitor, aerul îmi întoarse stomacul pe dos, de parcă aș fi înghițit mațe. Femeia se scuză jenată: „Noi, știți, copilul...” Conviețuirea familiei se întemeia pe pretenții nu tocmai bine armonizate: ca singură datorie a sa, bărbatul consimțise în întrețină
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
viermuiau, în numai cincisprezece bănci, copiii celor două clase comasate de el. De la ușă te izbea duhoare de viermină. Neobișnuiți să se spele, unii cu rufe urinate, alții cu capetele tunse în scări dînd la iveală coptura unor bube dulci, plozii ședeau lipiți ca mormolocii într-o baltă, respirînd propria putoare. Cînd prima oară îl suplinisem pe Costică, prost inspirat, le-am dat pruncilor o dictare. O clipă gălăgia încetă. Auzeam doar foșnet de caiete. Urmă apoi ceva uluitor, o foșgăială
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
pe sub bozii, un hoit de cîine infesta aerul. Departe de neliniștile civilizației, în această mirifică pace se pătrundea pe o cărare ornată cu excremente. Chiar înainte de a intra între case, am fost precedați de răcnete guturale. Un număr nemăsurat de plozi cu buricele goale izvora din lăuntrul sălașelor, alcătuind un adevărat alai. Nu răspundeau la nici o întrebare încît pînă la urmă am avut impresia că nu ne înțeleg limba. Sub acoperișele din paie și puzderii, colibele nu aveau decît o singură
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
A, mamó, ’inde ’uaca și-mi ia ciuciun!» Adică să vîndă vaca și să-i ia tutun. Se hrănesc cu știr, cu gruhă și cu pur. Bureți le dă pădurea care, pentru ei, are trei vaci: Hribana, Fragana și Murana. Plodurilor, pînă le cresc tuleiele sub nas, țigăncile le dau țîță. După asta încep să se rușineze și nu mai sug. L-am văzut în drum pe unul care azvîrlea cu bolovani în mă-sa: «A, mamó, stai să-mi dai
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
vinovați. Un sentiment apăsător alcătuia substanța acestor întruniri, altminteri adevărate ceremonii. Se veghea cu sfințenie ca ritualul să fie îndeplinit. Observam că, tuturor, reuniunile acestea le păreau firești. Încasîndu-și săpuneala, bărbații se întîlneau la Mitică iar femeile plecau netulburate la plozi și la trebile gospodărești. Trimestrial, ședințele se țineau la centru, în căminul cultural. Participau toți salariații din comună: deputați, brigadieri de cîmp, socotitori, contabili, normatori, funcționari, cantaragii, profesori, doctori și ingineri cu tehnicienii lor la care se adăoga bibliotecara de la
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
strigă: - Faceți aplauze, tovarăși! - Indolianța a ratat campania, sări președintele cooperației. Trebuie să vorbim de caractierul, adică adevărat și obiectiv... Cum s ar zice, la țintă, tovarăși! În cuvîntul său, șeful de post aduse cazul fetei din Dobrina ce făcuse plod de fată mare. Părerea lui era că mama trebuie să se mărite, pentru ca cînd va crește copilul, să nu devină necunoscut. Asupra participării la ședințe, contabilul de la primărie își impunea o poziție personală. Avînd drept sarcină bilanțul comunal, pleca îndată
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
câțiva leuți. De obicei căpătă sudalme și ciufuleli. Atunci, dacă se Întâmpla să fie acasă, apărea măreț, blând apărător al odraslei, Tatăl: „Ce-ai, fă proasto, de bați copilul pentru un leu. Ia uite a dracu’ zgârcită!”. Apoi Își lua plodul de mânuță: „Ia hai tu cu tata!”. Tatapopii punea copilului o lingură de Înghețată În cornet și bărbatului Îi turna țuică Într-un țoi cu gâtul lung, vechi de dinainte de ultimul război - că de atunci nu se mai folosiseră. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Într-o crescătorie din taman partea cea mai de Miazănoapte a țării; cum acea sămânță fusese băgată Într-un tubușor de plastic și apoi Înghețată; cum stricase veterinarul - plătit gras, pe sub mână - mai multe tubulețe până ca iapa să prindă plod. Și ce plod! Urma să iasă din el un cal cum nu se mai văzuse În Satul cu Sfinți, puternic cât două tractoare la un loc. Omul se arăta gata să nu facă tămbălău și să cadă, omenește, la Înțelegere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
din taman partea cea mai de Miazănoapte a țării; cum acea sămânță fusese băgată Într-un tubușor de plastic și apoi Înghețată; cum stricase veterinarul - plătit gras, pe sub mână - mai multe tubulețe până ca iapa să prindă plod. Și ce plod! Urma să iasă din el un cal cum nu se mai văzuse În Satul cu Sfinți, puternic cât două tractoare la un loc. Omul se arăta gata să nu facă tămbălău și să cadă, omenește, la Înțelegere. Voia despăgubire În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
când merg smerit la groapă s‐o cobor. Ea nouă luni purtatu‐m -a sub coaste și nu s‐ a plâns că‐i greu, că‐i obosită, i se părea doar lungă, lungă așteptarea până să‐și vadă‐n poale plodul, fericită. De ce n‐ am numărat de câte ori în brațe m - a ridicat și m‐a purtat cântând, s‐ adorm sau să mă liniștească când îmi juleam genunchi pe uliți alergând. Ducea ades pachetul greu la poștă flămândă, dar să prindă rând
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
o să se mai uite strâmb la mine tot restul zborului. Mă duc încrezătoare înapoi la clasa a doua, cu un rânjet enorm întipărit pe față. L-aș pupa pe puștiul ăla pentru că m-a trimis după jeleuri. Dar unde e plodul ? Îl văd, doarme dus. La naiba. Îmi croiesc drum până la mama lui. Prea târziu, spune ea nervoasă. Îmi pare foarte rău, explic eu, dar... —Las-o BALTĂ, spune ea nepoliticoasă, și eu mă furișez de-acolo. Zahăr. Ce să fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
să intre înăuntru. Cei care se află deja acolo sunt foarte încântați și păstrează liniștea cât timp aruncă bucăți de ciocolată poneilor și se uită foarte preocupați în jur. Miroase a fân proaspăt și a baligă de cal. Foarte mulți plozi își petrec timpul pe pajiștile din jurul grădinii zoologice, nebuni de fericire că se află în vecinătatea animalelor. Pentru moment, zarva lor s-a potolit, deoarece sunt foarte ocupați să savureze înghețatele și pufuleții de la chioșc. Am o idee, zice Jake
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]