450 matches
-
putând evada din mâinile celor care voiau să-l lichideze. Deși se știe că a avut multe compoziții de diferite genuri muzicale - majoritatea rămase în manuscris și depozitate de fiul său, prof. de muzică Leonida Brezeanu, la Arhivele de Stat ploieștene - la Filarmonica de Stat din Ploiești au ajuns doar două lucrări importante ale compozitorului: "Simfonia ploieșteană", interpretată în premieră prin anii '50, și opera în doua acte "Corina", nepusă în scenă, datorită libretului care a fost etichetat ca plin de
Emil Vasilescu () [Corola-website/Science/308829_a_310158]
-
multe compoziții de diferite genuri muzicale - majoritatea rămase în manuscris și depozitate de fiul său, prof. de muzică Leonida Brezeanu, la Arhivele de Stat ploieștene - la Filarmonica de Stat din Ploiești au ajuns doar două lucrări importante ale compozitorului: "Simfonia ploieșteană", interpretată în premieră prin anii '50, și opera în doua acte "Corina", nepusă în scenă, datorită libretului care a fost etichetat ca plin de aluzii politice antidemocratice. Paralel cu activitatea didactică, alături de prietenul său, compozitorul Paul Constantinescu, profesorul Emil Vasilescu
Emil Vasilescu () [Corola-website/Science/308829_a_310158]
-
de Învățământ Prahova (1955-1959). Mai amintim și două coruri bisericești. Toate aceste ansambluri corale au fost fondate exclusiv de profesor. Profesorul a fost un pasionat armonizator de coruri clasice și un apreciat pianist și violonist, pe scena Filarmonicii de Stat ploieștene. În alte ocazii, a interpretat piese clasice, alături de fratele său George Vasilescu, director general în Ministerul Transporturilor din acea vreme, și el un talentat violonist amator. Emil Vasilescu, de asemenea, a compus și câteva lieduri pe versurile unor poeți clasici români
Emil Vasilescu () [Corola-website/Science/308829_a_310158]
-
Posesor al unei vaste culturi enciclopedice, în același timp om de știința, doctor inginer în chimie - director fondator al Institutului de Cercetări "Petrochim", muzician - dirijor și fondator al Filarmonicii de Stat din Ploiești, istoric - autor al monumentalei lucrări "O Cronică Ploieșteană, 1825-1974", poate fi încadrat în categoria rară a spiritelor universale de tip renascentist. Familia De Bie este originară din Belgia. Din documentele aflate în arhiva familiei se cunosc ascendenții începînd din secolul al XVII-lea. Un De Bie Jacques era
Carol Nicolae Debie () [Corola-website/Science/315798_a_317127]
-
29 ianuarie 1943) a avut 6 copii, ultimul fiind Charles Nicolaus (Carol Nicolae). Un nepot al sorei lui Joseph, Matilde, a ajuns episcop de Mechelen. O soră a lui Charles Nicolaus, Marguerite (Margareta) căsătorită cu Emil Colceag, petrolist și muzician ploieștean, a fost bunica maternă a lui Emil Constantinescu, președintele României între 1996 și 2000. Familia mamei, Le Téo Amélie, este de origine franceză. Unul din descendeții acestei familii, Charles Le Téo a fost atașat cultural al Ambasadei Franței la București
Carol Nicolae Debie () [Corola-website/Science/315798_a_317127]
-
diplomatici ai Republicii Armenia: Hamlet Gasparian (ambasador în România) și Serghei Manasarian (ambasador în Bulgaria), reprezentanți ai conducerii Uniunii Armenilor din România (printre care senatorul Varujan Vosganian și deputatul Varujan Pambuccian), precum și reprezentanți ai altor culte din România: PS Varlaam Ploieșteanul, Episcop Vicar patriarhal, ca delegat al patriarhului Bisericii Ortodoxe Române și IPS Ioan Robu, Arhiepiscop-Mitropolit romano-catolic de București și Președinte al Conferinței Episcopilor Catolici din România. A fost înmormântat cu onoruri militare în capela cimitirului armenesc din București lângă mormântul
Dirayr Mardichian () [Corola-website/Science/304612_a_305941]
-
Treime" din satul Cucova (jud. Bacău). Pentru a-l ajuta în activitatea sa, Sinodul Mitropoliei de la Mănăstirea Slătioara i-a hirotonit întru arhierei pe doi ucenici ai săi mai tineri, PS Teodosie Scutaru Brașoveanul (în 1995) și PS Antonie Tătaru Ploieșteanul (în 2004), care viețuiau la aceeași Mănăstire. În afară de Mănăstirea de la Cucova, PS Pahomie a construit încă trei mănăstiri, două de maici și una de călugări: "Sfinții Voievozi" din Bolotești, "Sfintele Mironosițe" din Caregna (Păunești) și "Sfinții Voievozi" din Adjud. Creștinii
Pahomie Morar () [Corola-website/Science/311685_a_313014]
-
Române în funcția de Arhiepiscop al Craiovei și Mitropolit al Olteniei, din al doilea tur de scrutin, cu 24 de voturi pentru (la lucrările Sfântului Sinod fiind prezenți 47 din cei 52 de membri) . Contracandidatul său a fost PS Vincențiu Ploieșteanul, episcop-vicar patriarhal, care a obținut 22 voturi, unul dintre voturi fiind anulat. La data de 27 iulie 2008, în Catedrala mitropolitană „Sfântul Dumitru - Izvorâtorul de mir“ din Craiova, a fost întronizat în demnitatea de Mitropolit al Olteniei de către Patriarhul Daniel
Irineu Popa () [Corola-website/Science/308641_a_309970]
-
marcante născute în Ploiești sau a căror activitate este legată de acest oraș. Pe partea dreaptă a Bulevardului Independenței, într-o piațetă creată de întretăierea a două străzi, se găsește bustul de bronz al lui Radu Stanian (1840 - 1897), avocat ploieștean, om politic liberal de nuanță radicală, participant la toate marile evenimente ale vremii lui, printre care luptele electorale din 1869 și mișcarea antidinastică din 1870. A fost deputat și senator, adesea în opoziție, și în mai multe rânduri primar al
Busturi din Ploiești () [Corola-website/Science/311762_a_313091]
-
în anul 1952, când monumentul a fost terminat și inaugurat. Este cel mai nou din zestrea de monumente a Ploieștilor, amplasat în parcul din fața librăriei „Nichita Stănescu”. Lucrarea a fost încredințată sculptorului Ștefan Macovei, care, la 12 iunie 1996, înfățișa ploieștenilor macheta operei sale. După mari eforturi, monumentul a fost inaugurat la 24 septembrie 1999, în prezența ctitorilor, a oficialităților locale, a artistului, a unor personalități ale culturii românești. Bustul este turnat din bronz și sudat de fierul beton al structurii
Busturi din Ploiești () [Corola-website/Science/311762_a_313091]
-
promovat din Liga I la sfârșitul sezonului trecut, a anunțat la 19 septembrie 2016 că se retrage din competiție din cauza problemelor financiare. Ca urmare, Federația Română de Baschet a decis ca programul meciurilor să rămână neschimbat, urmând ca adversarele echipei ploieștene să nu joace în etapele în care trebuiau să întâlnească pe CSM Ploiești. "Actualizat la 12 februarie 2017" Legendă: J = meciuri jucate; V = victorii; Î = înfrângeri; P = puncte; PM = puncte marcate; PP = puncte primite; MPM = media punctelor marcate/meci; MPP
Liga Națională de baschet masculin 2016-2017 () [Corola-website/Science/336384_a_337713]
-
etaj, fiind flancată de coloane masive. Holul de la intrare este enorm; interiorul luminat prin plafon, se înalță pe două nivele, având în componența sa și Sala Pașilor Pierduți și Săli de ședință. După 1951 clădirea a fost atribuită Complexului Cultural Ploieștean. Afectată de cutremurul din 1977, construcția a fost renovată, adăpostind în prezent Biblioteca Nicolae Iorga, Școala Populară de Artă, Muzeul de Etnografie și Universitatea Cultural-Științifică.
Palatul Culturii din Ploiești () [Corola-website/Science/311761_a_313090]
-
(n. 28 octombrie 1960, Știubieni, Botoșani) este un cleric ortodox român, ales ca episcop vicar patriarhal (cu titulatura Ploieșteanul) la 29 octombrie 2009. Este membru al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. a absolvit Seminarul Teologic de la Mănăstirea Neamț 1982 și este licențiat al Institutului Teologic Universitar din București 1987. Între 1987-1990, a urmat cursurile de doctorat în Teologie
Varlaam Merticariu () [Corola-website/Science/317477_a_318806]
-
de Dorin Popa „Cu părintele Galeriu între Geneză și Apocalipsă’’. A publicat articole de critică în cele mai prestigioase publicații intelectuale ale timpului: "Viața Românească" (1926), "Universul literar" (1928),"Tiparnița literar"ă (1928), "Vremea" (1929-1931),"Gândire"a (1929-1936), "Propășirea" (săptămânal ploieștean, unde a publicat la 1933 ciclul "Scrisori din Brașov. Zece capitole de artă contemporană", despre pictorii sași, maghiari și români din acea localitate), "Ideea europeană, Ultima oră". Aurel Broșteanu a fost un exeget ai unora dintre cei mai importanți pictori
Aurel D. Broșteanu () [Corola-website/Science/314498_a_315827]
-
a ordonat în mod personalizat într-un muzeu, punându-le la dispoziția plasticienilor și a marelui public. Cu mulți dintre artiști precum Sabin Popp, Marius Bunescu, Elena Popea, Valentin Hoeflich, Iosif Iser, a avut relații de prietenie. Cu ultimul, tot ploieștean, a purtat o vie corespondență, mai ales în epoca pariziană a acestuia (din anii 30’). I-a reprezentat acestuia în justiție și unele interese patrimoniale. Impreună cu Iser și cu Ion Ionescu Quintus a pus în anii 30’ bazele pinacotecii
Aurel D. Broșteanu () [Corola-website/Science/314498_a_315827]
-
soția artistului. S-a stins după o grea suferință, pe 3 ianuarie 1984, fiind condus pe ultimul drum de Barbu Brezianu, Andrei Pleșu, Ovidiu Paștina. Cu această ocazie Barbu Brezianu a publicat în "România Literară" un articol omagial. Remarca pictorului ploieștean Valeriu Scărlătescu, ,domnul Broșteanu era ca o catedrală din care ieșeai purificat’’ este o metaforă potrivită pentru cel ce a fost pentru cultura română Aurel D. Broșteanu. Postum în 1992, editura ,Harisma’’ a publicat traducerea efectuată la începutul anilor 80
Aurel D. Broșteanu () [Corola-website/Science/314498_a_315827]
-
în 1994 statuia lui Traian, operă a sculptorului Vasile Gorduz, (identică cu Statuia împăratului Traian din București). La 4 aprilie 2011, vis-a-vis de statuia lui Traian a fost dezvelita o statuie reprezentând capul lui Decebal, turnat în bronz de sculptorul ploieștean George Dumitru. De la crearea să și până în 1947, Accademia găzduia, pentru doi ani, bursieri ai Ministerului Instrucțiunii Publice de la București ce proveneau dintre cei mai buni licențiați ai universităților din București, Cluj, Iași și Cernăuți (pentru această universitate doar până în
Accademia di Romania () [Corola-website/Science/309258_a_310587]
-
fiecare de mai multe ori... De mici aveam sentimente civice în orașul meu natal!" (în orașul copilăriei sale, deoarece se născuse la Haimanale). Referitor la acest eveniment Șerban Cioculescu afirma: „"Așadar , înainte de a se inventa la Focșani „suveica” electorală, bravii ploieșteni, viitori republicani, descoperiseră mijlocul de a mări prestigiul numeric al adeziunii față de lovitura se stat, semnînd cu repetiție."” La acea dată, la București, guvernul condus de liberalul Ion Ghica și de conservatorul Dimitrie Ghica la Interne, desfășura o activitate de
Grand Hôtel „Victoria Română” () [Corola-website/Science/300011_a_301340]
-
pentru echipa franceză, fiind un jucător de bază pentru gruparea sa. Pe data de 14 ianuarie 2014 a semnat un contract pe un an și jumătate cu Petrolul Ploiești, după despărțirea de comun acord cu formația AC Ajaccio, la echipa ploieșteană fiind prezentat în fața a peste 10.000 de oameni. Din 2000, de la meciul de debut cu Grecia, Mutu a jucat pentru România 71 de meciuri și a marcat 35 goluri. Turneele internaționale la care a evoluat Mutu au fost Euro
Adrian Mutu () [Corola-website/Science/298246_a_299575]
-
plus două cătune, Dănești și Degerați, precum și apartenența comunei la plasa Ploiești din același județ. În 1931, satul Găgeni a devenit reședința unei comune formate doar din el. Între 1938 și 1945, comuna l-a avut primar pe reputatul arhitect ploieștean Toma T. Socolescu, în mandatul căruia comuna a cunoscut o pronunțată dezvoltare, cu construcția mai multor clădiri de utilitate publică. În 1950, comuna Găgeni s-a desființat, iar satul a trecut în subordinea comunei Păulești, arondată raionului Ploiești din regiunea
Comuna Păulești, Prahova () [Corola-website/Science/301700_a_303029]
-
Dealu Mare-Valea Călugărească și are acces direct la Valea Prahovei, cea mai importantă zonă de turism alpin din România. Ploieștiul este un important nod de transport, situându-se pe drumurile care leagă capitala București de Transilvania și Moldova. Prezența unor ploieșteni pe piețele unor orașe din Ardeal denotă că localitatea avea un nume și o bază economică ce-i permiteau să intre în relații comerciale cu centre de peste munți. Numele mai apare într-un hrisov din 1567, semnat de Domnul Țării
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
râul Dâmbu, care izvorăște în zona de dealuri a orașului Băicoi, trece prin oraș și prin două comune suburbane și apoi prin comuna Râfov, unde se varsă în Teleajen. Dâmbu are astăzi apa puțină; este canalizat pe aproape toată partea ploieșteană a traseului său, în el deversându-se, la ieșirea din oraș, sistemul de canalizare al acestuia. Temperatura medie anuală este de 10,5 °C, iar valorile minime și maxime înregistrate în secolul nostru au fost de -30 °C la 25
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
Muruzeștilor, destul de modeste, nu au durat decât două decenii și ceva. În secolul trecut, ca să nu mai vorbim de cel al nostru, s-a construit mult. A început să se contureze, mai ales odată cu arhitecții din familia Socolescu, un stil ploieștean sau cel puțin o variantă locală a stilului național. O serie de calamități naturale și sociale la care a fost supus orașul au diminuat serios fondul de construcții pe care ploieștenii se străduiau să-l îmbogățească. La 12 iunie 1837
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
mai ales odată cu arhitecții din familia Socolescu, un stil ploieștean sau cel puțin o variantă locală a stilului național. O serie de calamități naturale și sociale la care a fost supus orașul au diminuat serios fondul de construcții pe care ploieștenii se străduiau să-l îmbogățească. La 12 iunie 1837 a avut loc cea mai puternică inundație din istoria Ploieștiului: Dâmbu și celelalte pâraie s-au revărsat, acoperind tocmai cele mai vechi cartiere, vatra târgului. Au fost năruite sau șubrezite atunci
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
ales pentru înalta viață monahală pe care acesta o ducea, arhimandritul Antonie Tătaru este sfințit arhiereu de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România sub oblăduirea IPS Vlasie Mogârzan și numit episcop-vicar cu apelativul de PS Antonie Ploieșteanul. Și după hirotonirea sa întru arhiereu, PS Antonie continuă să viețuiască la Mănăstirea Cucova și muncește, alături de ceilalți frați sau monahi, atât la treburile agricole, cât și în atelierul de sculptură. El este cel care a sculptat catapeteasma bisericii din
Antonie Tătaru () [Corola-website/Science/311679_a_313008]