966 matches
-
de salon, poetul are aerul a se răzbuna pe constrîngerea la care l-a silit, încercînd încă o eliberare de sine, la fel de "făcătură" (din punctul de vedere al coeziunii psihologice), prin masiva exagerare, ca și precedenta. Dezangajat de convenții diafane, plonjează în sfera unui hedonism impur pînă la extreme sado-masochiste, identificîndu-se semeț cu "divinul marchiz": "Iubito, divin, / La tine mă închin. / Luminile să nu le stingi / ŤÎn seara răzvrătită care vine / De la străbunii mei pînă la tineť / Și nu ieși / Precum
Emil Brumaru la ora actuală by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6594_a_7919]
-
pentru o minte rătăcită, monștrii tind să apară ca simple iluzii, ori știm foarte bine că lucrurile nu stau tocmai așa. Aici cred că Scorsese pierde din vedere că principiul realității nu poate fi dizolvat în mod definitiv fără a plonja în haosul catatonicilor, ori noi avem de-a face cu o ficțiune elaborată. Astfel că devin legitime o serie de întrebări. Cine este cel mai bun regizor, echipa de medici psihiatri sau pacientul lor? Care dintre cele două tipuri de
Mind Games by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6472_a_7797]
-
murit. Potrivit Chinasmack, bărbatul și femeia nu au realizat starea de deteriorare în care se afla fereastra, iar când femeia a ajuns la orgasm și-a arcuit spatele și geamul a cedat. Îndrăgostiții s-au ținut strâns în brațe în timp ce plonjau către moarte.
Moartea incredibilă a doi îndrăgostiți. A fost ultima partidă de sex by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/63945_a_65270]
-
când încercările sale de a se deroba dau greș una câte una. În vis, victima îi apare fără zel revanșard, asemeni unui ghid, un sfătuitor calm care-l îndeamnă să urmeze cursuri în închisoare, aproape un ghid spiritual. Cu Audiard plonjăm într-un univers paralel, un univers în care timpul curge altfel, unde momentele se repetă exasperant, unde spaimele stau agățate în colțul privirii, unde există ceva din acea patrulare maladivă, obstinată, a marilor carnasiere în cuști. Luciani privește prin fereastra
Profetul, drogurile și italienii by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6441_a_7766]
-
realizat o alchimie lexicală subtilă; toate cuvintele utilizate sunt străvechi, majoritatea provenind din fondul latin primordial al limbi române, cu plurisemantism garantat. Pe baza lor, se creează o poezie de alură permanentă, dincolo de timp și loc, acolo unde tradiția națională plonjează în ancestral. Dacă un străin ar dori să învețe limba română plecînd de la texte poetice, poezia lui Șt. O. Iosif i-ar putea servi drept îndrumar didactic ideal. Poetul atinge capodopera atunci cînd, ignorînd parcă deliberat tema convențională, își transformă
„Muzică mai presus de orice” by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6339_a_7664]
-
tăcere și singurătate, altfel n-ar putea rezista ambianței, nici mitologiei consumiste. În finalul apoteotic când transmite manifestul lumii prin radioul improvizat al gării, acest Prometeu îndrăgostit proclamă reinstaurarea subiectivității și a unei „ambianțe benefice”. Spre finalul narațiunii, Matei Vișniec plonjează brusc într-o distopie. Laolaltă cu politicienii, șobolanii propun un proiect comun de igienizare a lumii și promit chiar „depoluarea morală a umanității”. Mai mult, oamenii vor fi măsurați metafizic în șobolani. O Agenție conduce din umbră mecanismele de producere
Noua soteriologie by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4733_a_6058]
-
dureze la nesfârșit! De parcă n-ar mai fi ieșit niciodată la suprafață. Cât de adâncă e apa?, am întrebat-o eu odată, dar ea a pretins că nu știe. De multe ori chiar săream de pe bancă, fiind pe punctul să plonjez după ea, în ciuda fricii mele de apă. Dar chiar în acel moment capul îi ieșea la suprafață, aidoma unui cap neted de focă sau de vidră, și apoi înota până la scara unde o așteptam s-o înfășor în prosop. Marți
Marea casă by Carmen Toa () [Corola-journal/Journalistic/4697_a_6022]
-
să-l accepte pe «dincolo» luând de «aici» un mugur de metaforă - lumina devenită întunericul ei. Este învățătura orfică eminesciană a morții, prezentă deja în misticismul solar grec dar și în solilocviul ciobanului mioritic - fără ca o asemenea observație să ne plonjeze automat în tropismele gândirii mitice, care mai mult limitează libertatea emoției. Limbajul este un proces monologic și autocreator nutrit din misterul emoției. Dar rămâne o trezire adresată «nimănui», căci în primul rând propriului nostru interior, în care trebuie să încapă
În adâncul emoției by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/5755_a_7080]
-
înșine! Scopul ghidului este, ne informează Codrescu, de „a-i instrui pe postumani cum să ducă o viață dada”. Avertismentul imediat următor contrabalansează ceea ce tocmai afirmase: „Nu e recomandabil, și nici n-a fost vreodată, să duci o viață dada.” Plonjăm, așadar, în plin absurd încă de la primele rânduri ale cărții. Un ghid care nu „ghidează” pe nimeni?! Firește că aceste jocuri au menirea de a stârni interesul, fiind parte a strategiei de seducție pe care Andrei Codrescu o construiește cu
Când dadaiștii joacă șah (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5777_a_7102]
-
a acelor transformări nebunești și amețitoare care, după cum spune Kapuściński, împiedică receptarea lumii în întregime și oferirea unei sinteze, permițând accesul, asemenea unui reporter în haosul bătăliei, numai la fragmente. El însuși, de altfel, creează o literatură plină de vitalitate plonjând în realitate, înfățișând-o cu o precizie riguroasă, surprinzând, ca un câine de vânătoare, detaliile sale în același timp relevante și efemere, și compunând totul într-un tablou deopotrivă fidel și reinventat, portret al lumii și al călătoriei prin lume
Utopie și deziluzie by Claudio Magris () [Corola-journal/Journalistic/5848_a_7173]
-
tinerețe, aristocrat în toate sensurile cuvântului, care se mută la un moment dat în imobilul de pe 7 rue de Grenelle. O relație în care ariciul nu trebuie să se mai ascundă, să-și mai afișeze țepii, ci trăncănește în voie, plonjează din paginile cărților în tablouri celebre și de acolo în decoruri de film de artă și înapoi în propriul trecut, își autodenunță „sălbăticia”, savurează - zgomotos - delicatese japoneze, se delectează cu muzica simfonică menită să acopere zgomotele neplăcute din luxoasa toaletă
Gustul orezului cu ceai verde by Marieva Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/5673_a_6998]
-
simultan cu discreditarea democrației americane și a unora dintre cei mai importanți susținători ai ei - în numărul viitor. (Cât de dezastruos dezinformată și dezorientată în privința caracterului criminal al fascismului este o bună parte din opinia publică românească se poate constata plonjând în haznaua reacțiilor pe Internet la diverse articole de ziar).
Ca musca-n lapte by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5817_a_7142]
-
filmul lui De Sica apare explicit în film prin câteva decupaje memorabile -, însă ceea ce pare la prima vedere de o amuzantă lejeritate devine o mise en abîme a unei societăți a indiferenței. Există și o altă serie de filme care plonjează în abisal, filme ale anxietății, filmele-experiment, psihedelice și ușor macabre, cu ceva maladiv aducând în discuție lumea paralelă pe care imaginea o poate crea, o imagine care nu se are decât pe sine și în care nici cuvintele, nici povestea
Filmul de piatră (ediția a II-a, 6-9 ianuarie, Piatra Neamț) by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5834_a_7159]
-
asupra mijloacelor prin care individul este cercetat în efortul recuperării sale integrale, nu numai ca o suprafață pe care se oglindesc fenomenele lăuntrice care inspiră unicitate. În celălalt volum vom regăsi permanent trimiterile necesare spre direcțiile în care știința a plonjat către identificarea resorturilor ce par, într-un anumit fel, să-l demitizeze pe acest partener „maleabil și neproblematic”, care este corpul uman, „în căutarea adâncului dificil și tulburător al Eu-lui”. Și, pentru că Erwin Kessler tot l-a amintit în eseul
Lecția de anatomie pe Corpul supravegheat by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5641_a_6966]
-
Independența Film. Adaptare a piesei de teatru omonime realizate de Pierre Barillet si Jean-Pierre Grédy, filmul lui François Ozon este o comedie- palimpsest plasată în anii ’70, cu mai multe straturi care, pe măsură ce sunt demantelate ironic, schimbă natura comediei. Ozon plonjează în universul familiei burgheze cu idealul ei de respectabilitate, cu spațiul securizant pentru orice retragere strategică, întreținând minciuna în beneficiul comodității, cultivând elegant superficialitatea. În cadrul familiei Pujol, încremenită într-o ordine patriarhală, rolurile par fixate odată pentru totdeauna. Colericul Robert
Iubire, bibelou de marțipan by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5489_a_6814]
-
Gray și Blood Ties al lui Guillaume Canet. Nu îndestulător pentru cinefili, dar oricum o picătură de parfum de Cannes. Filmul lui Abdellatif Kechiche, pe care ni-l amintim cu ultimul film, Black Venus (2010), un film prin nimic excepțional, plonjează într-o poveste de dragoste între două fete, Adèle, o elevă de 15 ani, și Emma, o studentă cu părul vopsit în albastru și mai multă cultură decât prietena ei. Filmul a fost realizat după banda desenată a Juliei Maroh
Cannes 2013 – portret festivalier by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3561_a_4886]
-
cealaltă parte, Liliana Corobca și-a făcut, cale de două romane, un proiect, se pare, din condiția emigrantului. Mai întâi, ea a survolat lumea traficanților de carne vie, în romanul Un an în Paradis (2005). Spun survolat, pentru că scriitoarea nu plonja decisiv în cavități psihologizante, și nu insista îndeajuns pe realitățile interioare, preferând o narațiune dinamică, cu miza pe șocul poveștii. Noul ei roman, Kinderland, prezintă un fenomen la fel de tragic: condiția copiilor părăsiți de părinții plecați la muncă în străinătate. Cristina
Joaca de-a cei mari by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3486_a_4811]
-
1999). Aici impulsurile filosofice nu mai sunt camuflate savant în interogații magice și tușe fantastice. Radiografia satului din roman nu trece de o formulă în care știința istoriei era tratată la loc de cinste între avariile unei lumi vicioase, ce plonja în apocalipse previzibile. Prozatorul este interesat de analogiile dintre haosul totalitar și cel postrevoluționar, insistând asupra defrișării spirituale. Între singurătatea forțată demografic și căderile în viciu și boală se resemna și eroul din romanul Așezarea (1989). Șerban Ghika, un filosof
Textualism vintage by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3604_a_4929]
-
în victimă. Aici experiența se vrea încă mai tulburătoare pentru că nu este vorba de un străin, ci de un membru vechi al comunității. În termenii unei abordări socio-psihologice către care ne îndreaptă regizorul, construcția cazului întâmpină dificultăți inerente. Thomas Vinterberg plonjează în acest irațional colectiv, scurtcircuitând deliberat planul semnificațiilor. E greu de presupus că prin intermediul rudelor Lucas nu poate angaja un dialog cu comunitatea, sau prin intermediul preotului. O anumită violență la confiniile cu psihologia abisală și tabuurile este proprie cinematografului scandinav
În bătaia puștii by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3656_a_4981]
-
informația și Codrin Ștefănescu, secretarul general adjunct al Partidului Social Democrat. Ulterior, analistul politic Bogdan Chirieac, prezent în emisiune, a declarat: Sper din tot sufletul ca dl Victor Ponta să aibă un plan împreună cu experții domniei sale și să nu fi plonjat cu tot cu Parlament în vreo capcană de-asta constituțională".
Update: Băsescu nu a răspuns la telefon lui Ponta. Ulterior, cei doi s-au întâlnit () [Corola-journal/Journalistic/31818_a_33143]
-
integrale, în locul mai obișnuitei (să recunoaștem) selecții. Căci aflăm în cele trei volume care alcătuiesc Cărțile viețuirii toate poeziile publicate până acum de Horia Bădescu, ca și destule inedite. Istoricul literar este pus, astfel, în fața unei adevărate invitații la a plonja în devenirea poeticii echinoxiste, așa cum s-a configurat ea în opera unuia dintre reprezentanții cei mai autorizați ai grupării. Cele trei volume sunt organizate după un criteriu clar și transparent, specific, de altfel, antologiilor de autor. Horia Bădescu și-a
Sensurile echinoxismului by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3118_a_4443]
-
și o îmbrățișează pe la spate. Gretchen întoarce capul și chipul i se luminează. În acel moment, cei doi se prăbușesc în apele lacului ca într-un abis incomensurabil care-i înghite. Acesta este filmul lui Sokurov: o formă de a plonja în abis acolo unde nu există nici îndurare, nici materie, nici margini, nici izbăvire, ci doar un dureros extaz. P.S. Răspund la rândul meu la anchetă: 1. România literară este revista unde am debutat în calitate de cronicar de film, prin urmare
Faust: lumini și umbre (I) by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2924_a_4249]
-
de-o parte o funcție informativă a textului, pe de alta una „inefabilă”, de ordin estetic. Făcînd un ocol prin considerațiile unor Jean Caune, Emmanuel Pedler, Jürgen Habermas, eseistul nostru subliniază devansarea strictului cod informativ în cazul reportajului, care poate plonja în zona creației: „Dacă, într-un caz, mesajul e direct și liniar, deci codificat astfel încît facilitează accesarea «corectă» și imediată, în celălalt caz mesajul e deopotrivă entropic și supraabundent și are valoare aditivă sporită (fiindcă se adaugă la ceva
Reportajul ca spectacol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3227_a_4552]
-
perplexități imagistice. Toată gama ludicului absurdist. Iar dacă nu-ți pregătești nedumerirea la tensiune maximă, riști să ieși spășit din caruselul lingvistic organizat de acest desăvârșit artificier. Cărțile lui nu sunt, se-nțelege, populare. Nici printre criticii literari. Urmuzian și plonjând în desfătări specifice unui Boris Vian, Florin Toma reușește să contrarieze în orice formulă. De pildă, primul său roman, Moștenirea familiei Bildungsroman (2005), recrea o atmosferă metatextuală prin fabricarea unui fals roman de familie. Memoria exploata frontierele suprarealiste, prin ingenioase
Povestiri despre boală și cuvânt by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2965_a_4290]
-
rămas între noi doar o ezitare ce se-nsoțește singură pe străzi și în măduva nopții și în cutremurul somului ia-mă de mînă ascundemă-n răsuflerea ta uită-mă poate înduioșăm moartea cu această complicitate. Peisaj normand Ani în picaj păsări plonjînd în mare pliscurile lor se înfig adînc între omoplați stol la orizont inexprimabilul se deschide doar pentru sine vîntul ghemuit în spatele dunei pîndește valurile. Briză consolatoare cînd fruntea ademenește ultimul snop de raze de după nori ca pe o recompensă pescărușii
Poezie by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/15131_a_16456]