534 matches
-
pălăria plină de ciuperci și cu un snopușor de pur - ceapă sălbatică. Coacem cartofii, porumbul, ciupercile. Mâncăm cum se Întâmplă să se coacă ceva - păp’șoi cu pâne din straistă, pur cu ciperci coapte În spuză... Eu beau apă din ploscă (mi-a adus-o domnișoara Tuza de la ei, din Alba Iulia), bătrânul dă o mân’ di-agiutori cu jinișoru din șâp... După ce ne ospătăm, trecem la muncă: alegem tulpinile cele mai drepte și mai lungi - mai alungi, de alung...; le tăiem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
să țintească direct spre pieptul lui. — Am nevoie de ea. O să bei când te întorci. Consimți înțelegător și-și trecu limba peste buze, simțind doar gustul sălciu al transpirației. — Ai dreptate, recunoscu. Sunt un prost că nu mi-am luat plosca. Cum poți suporta căldura asta? Sunt obișnuit. Ai venit să-mi vorbești de vreme? — Nu. Am venit să-ți cer să te predai. N-ai cum să scapi! Asta doar Alah poate s-o spună. Deșertul e foarte mare. — Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
tot ce se putea zări din chipul său, spuneau limpede că va apăsa pe trăgaci la cel mai mic semn de primejdie. — Apă! ordonă. Locotenentul făcu un gest de încuviințare și unul dintre soldați, cu o mână tremurândă, îi întinse plosca. Targuí-ul se dădu înapoi doi pași, își ridică un pic vălul și, fără să-i slăbească din ochi, ținând pușca doar cu o mână, bău cu poftă. Locotenentul abia schiță o timidă mișcare înspre tocul pistolului aruncat pe scaunul mașinii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
lași în pace. Nu înțeleg... Viața nu-i așa de simplă cum pare aici, în deșert. — Atunci nu aduceți această viață în deșert. Aici e limpede ce e bun, rău, drept sau nedrept - termină de umplut gerba și verifică dacă ploștile soldaților erau și ele pline. Bidonul de apă rămăsese aproape gol și locotenentul observă: — Ai de gând să mă lași fără apă? întrebă îngrijorat. Lasă-mi măcar o ploscă. Refuză hotărât: — Un pic de sete o să te facă să înțelegi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
rău, drept sau nedrept - termină de umplut gerba și verifică dacă ploștile soldaților erau și ele pline. Bidonul de apă rămăsese aproape gol și locotenentul observă: — Ai de gând să mă lași fără apă? întrebă îngrijorat. Lasă-mi măcar o ploscă. Refuză hotărât: — Un pic de sete o să te facă să înțelegi prin ce-am trecut în salină, răspunse. E bine să înveți să rabzi de sete în deșert. — Dar eu nu sunt targuí, protestă. Nu pot să mă întorc pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
vadă fumul și or să vină să te caute. Făcu o pauză. — îmi dai cuvântul că o să aștepți să ajung sus? încuviință în tăcere și privi, fără să se miște de pe scaunul lui, cum targuí-ul își punea în spate ranițele, ploștile, gerba și armele. Nu păru să simtă greutatea și, când se îndepărtă, o făcu fără să-i pese de căldură, cu pași siguri, repezi și hotărâți. Era deja la peste o sută de metri când Razman claxonă îndelung, obligându-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
pe care nu se simțea capabil să le înțeleagă. Mai târziu, cumpără dintr-o piață o cantitate mare de curmale, smochine și migdale, căci nu știa cât timp va trebui să stea ascuns în vârful palmierului, și găsi și o ploscă mare, pe care o umplu până la gură la fântâna cea mai apropiată. Apoi se întoarse la biserica în ruine, verifică încă o dată starea armelor și așteptă răbdător, sprijinit de perete, încercând să nu se gândească decât la drumul pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
piele. încercă să se miște, dar durerea era atât de insuportabilă, că trebui să rămână complet nemișcat câteva ore, înainte de a se încumeta să schițeze gestul de a-și atinge rana. Mai apoi, reuși să se târâie cu greu până la ploscă, bău pe săturate și adormi din nou. Cât timp zăcu între viață și moarte, între trezie și inconștiență sau între vis și realitate, nimeni, iar el nici atât, n-ar putea spune. Zile, poate săptămâni, dar când, în sfârșit, se trezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
pe calea pe care o dorești, te voi urma pretutindeni, ca un Învățăcel, iar sabia mea te va apăra. Ne vom Întoarce când se va stinge tumultul. În vreme ce ofițerul pregătește caii, Omar Își strânge În grabă manuscrisul, trusa de scris, plosca și o pungă plină cu aur. Traversează, dintr-o parte În alta, oaza Isfahanului, până În mahalaua Marbin, situată la apus, fără ca soldații, numeroși, totuși, să se gândească să-i tulbure. Un cuvânt de-al lui Vartan, și porțile se deschid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
stins lumina și m-am întins pe canapea, ca să-l ascult pe Bill Evans la pian. Trimițându-și razele prin fereastră, luna arunca parcă umbre lungi pe pereții ce păreau stropiți cu cerneală neagră, diluată. Am scos din bagaj o ploscă din metal pe care o umplusem cu băutură. Am luat o înghițitură și am lăsat lichidul să alunece pe gât în jos, până în stomac, simțind cum se răspândește în fiecare colțișor al trupului meu. Am mai luat o gură și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
pe care o umplusem cu băutură. Am luat o înghițitură și am lăsat lichidul să alunece pe gât în jos, până în stomac, simțind cum se răspândește în fiecare colțișor al trupului meu. Am mai luat o gură și am pus plosca la loc, în rucsac. Mi se părea acum că lumina lunii se leagănă în acordurile muzicii. Naoko și Reiko s-au întors de la baie după douăzeci de minute. — Vai de mine, când am văzut de afară cât este de întuneric
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
dreptate, dar știi ce să faci? Știi să ai grijă de el? — Am văzut ce ai făcut tu și am cam înțeles. Verific dacă merge bine perfuzia, îi dau să bea apă, îi șterg sudoarea și îl ajut să scuipe. Plosca e sub pat, iar dacă i se face foame, îi dau mâncarea care a rămas. Dacă nu știu ceva, o întreb pe asistentă. Cred că o să te descurci, spuse Midori, zâmbind. Ar fi o singură problemă. Din când în când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
el. — E minunat când îți place mâncarea. E o dovadă că trăiești. A terminat tot castravetele. După ce a mâncat, a vrut apă, așa că i-am dat să bea. După câteva minute, a vrut să facă pipi, așa că i-am ținut plosca în dreptul penisului. Am golit apoi plosca în toaletă și am spălat-o. M-am întors în rezervă și mi-am terminat ceaiul. Cum vă simțiți? l-am întrebat. — Un pic... Capul... — Vă doare un pic capul? După cum s-a încruntat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
mâncarea. E o dovadă că trăiești. A terminat tot castravetele. După ce a mâncat, a vrut apă, așa că i-am dat să bea. După câteva minute, a vrut să facă pipi, așa că i-am ținut plosca în dreptul penisului. Am golit apoi plosca în toaletă și am spălat-o. M-am întors în rezervă și mi-am terminat ceaiul. Cum vă simțiți? l-am întrebat. — Un pic... Capul... — Vă doare un pic capul? După cum s-a încruntat, am înțeles că îl doare capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
fapt ar fi trebuit să fie patruzeci, și tunurile nu trăgeau decît cîte două deodată. Atacul eșuă Înainte să ajungem noi jos. — SÎnteți ruși? mă-ntrebă un soldat spaniol. — Nu, americani. Ai cumva niște apă? — Da, tovarășe. Îmi Întinse o ploscă din piele de porc. Rezerviștii erau soldați doar cu numele, pentru simplul fapt că purtau o uniformă. N-avea nimeni intenția de a-i folosi În luptă, așa că se Împrăștiau de-a lungul și de-a latul liniei de atac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
predați tanchiștilor ca să-i transporte, iar tanchiștii Îi omorîseră. Generalul nu avea nimic de arătat decît eșecul atacului și prizonierii omorîți. Ce pot să scriu despre asta? Îl Întrebai. — Nimic În afară de ce e În comunicatul oficial. Ai ceva whisky În plosca aia lungă? — Da. Luă o gură și-și linse grijuliu buzele. Mai demult fusese căpitan de husari unguri și odată, cînd fusese comandantul unei cavalerii neregulate din Armata Roșie, În Siberia, capturase un tren plin cu aur și-l ținuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
sus pe munte. Ai fost foarte bun, ai prins două. Juma prăji păsĂrile Înfipte Într-un băț, deasupra unui foc foarte mic. CÎt s-au uitat la el cum gătește, taică-său bău niște whisky cu apă din dopul de la ploscă. După aia Juma le dădu lor pieptul, cu inima păsĂrii Înăuntru, iar el mîncă gîturile, spinările și picioarele. — PĂsările astea ne-ajută foarte mult, Davey. Stăm destul de prost cu mîncarea luată la pachet. Ne-a luat-o cu mult În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
vedeam nimic. Tata a scos o valiză de sub patul meu, a deschis-o, și-a scos pijamalele și le-a aruncat pe patul de sus, după care a mai scos o carte și o sticlă din care și-a umplut plosca. — Poți s-aprinzi lumina, i-am zis. — Nu, n-am nevoie. Ți-e somn, Jim? vCre’ că da. — SĂ dormi bine, mi-a zis, după care a Închis valiza și a băgat-o Înapoi sub pat. Pe urmă m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
ajung la casa aceea, se baricadează În ea, turcii Îi asaltează de sus cu lăncile. Sieur Ferris de Loupey e lovit În spate, „și rana a fost așa de cumplită, că sângele țâșnea din ea ca atunci când scoți dopul de la ploscă”, iar Siverey primește o lovitură de tăiș În plină față, „Încât nasul Îi cădea peste buze”. Și tot așa, apoi vin ajutoarele, ies ei din casă, acțiunea se mută În alt loc al câmpului de bătălie, altă scenă, alți morți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Journalism and Publishing", în Lumea Magazin, București, nr. 7/2001. Mesarovic, Mihajlo; Eduard Pestel, Omenirea la răspîntie, Editura Politică, București, 1975. Nireștean, Aurel; Ardeleanu, Mihai, Personalitate și profesie, University Press, Tîrgu-Mureș, 2001. Parkinson, Mark, Ghidul carierei, All Beck, București, 2002. Ploscă, Marin; Mois, Augusta, Consiliere privind cariera, Dacia, Cluj-Napoca, 2001. Popescu, Ch.; Meglei, V.; Bucur, D., Protecția mediului și valorificarea în agricultură a unor deșeuri, reziduri și ape uzate, Tehnopress, Iași, 2002. Roman, Carol, Există un secret al celebrității?, Editura Politică
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]
-
a trezit. ― Îracan di mini, conașule, da’ eu am dormit, nu șagî - a vorbit Sevastița, frecându-se la ochi. ― Ei! Abia acum ai să calci calea fără nici o trudă. Uite, aici ți-am pus ceva de-ale gurii și în plosca asta niște vin. Când urâtul ți s-a urca în cârcă, să guști din el și să vezi ce spor ai să ai la mers. ― Apoi, dacă oi vini pre’ des pi la matali, conașule, m-oi boieri de-a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
el și să vezi ce spor ai să ai la mers. ― Apoi, dacă oi vini pre’ des pi la matali, conașule, m-oi boieri de-a binelea. Din vinul aista am sî-i duc și Zânii un strop. ― Eu am umplut plosca, cu gând să ai de unde-i duce și ei. Spune-i că mi-i tare dor s-o văd și că am să ajung la mănăstire cât de curând. ― Ci sî-i spun părintelui, conașule? ― Că abia aștept să-l văd
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
soarele s-a cocoțat undeva în bagdadia cerului, am ajuns la izvorul care, de fiecare dată parcă, îmi aține calea sub o costișă din subsuoara pădurii. L-am salutat cu o plecăciune spre unda lui susurată, umplându-mi cu apă plosca golită de-a lungul drumului... Mi-am răcorit apoi fruntea și m-am așezat pe perna de mușchi de lângă tulpina stejarului falnic ce stă de strajă izvorului - cine știe de câtă vreme - ca un adevărat cavaler medieval. Când am simțit
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
buzunare. Cât să le dau, potrivit tradiției daco-getice? Douăzeci de căciulă? Treizeci? Cât o fi tariful? Da’ stai așa: cât am? Dotat cu o rezonabilă experiență în domeniu, până acum câțiva ani cunoșteam precis mercurialul, de la cei cinci lei pentru ploscă până la „trei sute de dolari anestezistu’ și X mii (depinde de operație) chirurgul“, după cum am fost temeinic instruit de bolnavi, pe unde m-au purtat halatele albe. Ei bine, urmărind gesturile sobre, meseriașe, ale celor de la SMURD, mi-am dat seama
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
era acolo o sticlă de bere de un litru cu capac alb și două pahare. O lampă cu ulei se afla alături și arunca umbre înalte în cele patru colțuri ale camerei. Schneiderhahn și-a turnat un gin, dintr-o ploscă rotundă de ceramică. Pe un umeraș agățat de ușa dulapului atîrna enorma haină de iarnă, cu gulerul ei de blană, pe dușumea de-a lungul pereților erau cărți, instrumente de scris și grămezi de ziare. Pînă atunci presupusesem că afacerea
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]