402 matches
-
de azi. Lucrarea este o contribuție la istoria folcloristicii, autorul considerând că asemenea cercetări sunt necesare în vederea realizării unei sinteze. Obiceiuri agrare în tradiția populară românească (1989) înmănunchează câteva studii distincte: Între obiceiurile calendaristice și cele legate de vârstele omului, Plugușorul - sinteză folclorică românească, Paparuda, Caloianul, Drăgaica, Imagini de colindă în cântecul ceremonial de seceră. Pe lângă obiectivele strict științifice, cercetătorul își propune să demonstreze, prin intermediul riturilor analizate, vechimea agriculturii ca ocupație principală la români, permanența satului românesc, ambele înțelese ca semne
POP-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288884_a_290213]
-
formativ al demersului, acela de a pune „în mâna fraților din America și a tuturor refugiaților români de pe toate continentele” nu altceva decât o culegere „de imuri naționale, de cântece patriotice, de romanțe, de cântece populare, de doine, colinde și plugușoare”. Poetul, întărit în convingerea că „atâta vreme cât vom cânta, nu ne vom pierde”, recurge apoi la o selecție din propria producție lirică din anii de lagăr, inclusă, alături de versurile lui Nicolae Novac și N.S. Govora, în volumul colectiv Poeme fără țară
POSTEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
număr, fiecărei rubrici i se atribuie câte o vinietă, desenată de V. Rolla- Piekarski. Nici unul din materialele cu caracter juridic, medical sau agricol nu este iscălit, tot așa cum nici foiletoanele literare (cu unele excepții) nu poartă semnătură. Pe lângă texte folclorice (plugușor, orație de nuntă, cântece populare, strigături la joc și balade, precum Toma Alimoș sau Miorița), sunt reproduse scurte povestiri - dacă nu de-a dreptul snoave - cu pronunțat caracter moralizator, scrise în grai popular, ca de altfel întreaga revistă. O parte
RAVASUL POPORULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289149_a_290478]
-
PLUGUȘOR, formă a colindei legată de obiceiul uratului din ajunul Anului Nou. Regional, obiceiul se mai numește „cu plugurelul”, „cu plugul”, „cu buhaiul”, „cu cârceia”, iar colindătorii - „plugari”, „plugărași” sau „urători”. Se practică, în forme mai simple sau degradate, de către copii
PLUGUSOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288856_a_290185]
-
G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885; Gr. G. Tocilescu, Materialuri folkloristice, I, partea II, București, 1900; Al. Vasiliu, Cântece, urături și bocete de-ale poporului, București, 1909; N. Păsculescu, Literatură populară românească, București, 1910; Cântece de stea și plugușor ce se cântă la Nașterea Domnului nostru Iisus Hristos și la Anul Nou (Sf. Vasile), Huși, 1936; V. Cojocaru, I. Pantelimon, Plugușor, Pașcani, [1936]; Gh. Cucu, 200 colinde populare, îngr. C. Brăiloiu, București, 1936; M. Bejenariu, Culegeri de cântece de
PLUGUSOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288856_a_290185]
-
și bocete de-ale poporului, București, 1909; N. Păsculescu, Literatură populară românească, București, 1910; Cântece de stea și plugușor ce se cântă la Nașterea Domnului nostru Iisus Hristos și la Anul Nou (Sf. Vasile), Huși, 1936; V. Cojocaru, I. Pantelimon, Plugușor, Pașcani, [1936]; Gh. Cucu, 200 colinde populare, îngr. C. Brăiloiu, București, 1936; M. Bejenariu, Culegeri de cântece de stea. Colinde și urături pentru Crăciun și Anul Nou, Huși, [1943]; George Cozma- Diaconu, Colinde și plugușoare, Fălticeni, f.a., P. Gheorgheasa, Obiceiuri
PLUGUSOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288856_a_290185]
-
1936; V. Cojocaru, I. Pantelimon, Plugușor, Pașcani, [1936]; Gh. Cucu, 200 colinde populare, îngr. C. Brăiloiu, București, 1936; M. Bejenariu, Culegeri de cântece de stea. Colinde și urături pentru Crăciun și Anul Nou, Huși, [1943]; George Cozma- Diaconu, Colinde și plugușoare, Fălticeni, f.a., P. Gheorgheasa, Obiceiuri de Crăciun și Anul Nou, București, f.a.; Folclor din Moldova, I-II, București, 1969. Repere bibliografice: V. Bumbac, Serbarea Anului Nou la români, „Albina”, 1869, 1; G. Dem. Teodorescu, Încercări critice asupra unor credințe, datine
PLUGUSOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288856_a_290185]
-
București, f.a.; Folclor din Moldova, I-II, București, 1969. Repere bibliografice: V. Bumbac, Serbarea Anului Nou la români, „Albina”, 1869, 1; G. Dem. Teodorescu, Încercări critice asupra unor credințe, datine și moravuri ale poporului român, București, 1874, 58-62; Gh. Ghibănescu, Plugușorul, „Analele literare”, 1888, 1; S. Fl. Marian, Sărbătorile la români, I, București, 1898, 22-24; C. Rădulescu-Codin, D. Mihalache, Sărbătorile poporului cu obiceiurile, credințele și unele tradiții legate de ele, București, 1909, 13; Tudor Pamfile, Agricultura la români, București, 1913, 29-32
PLUGUSOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288856_a_290185]
-
Th. D. Speranția, Miorița și Călușarii - urme de la daci, București, 1915, 169-191; A. Lambrior, Obiceiuri din deosebite timpuri ale anului, „Făt-Frumos”, 1926, 5, 6; Gh. Neagu, Poezii culte ajunse populare, PL, 1940, 4; Augustin Z. N. Pop, „Cucamuca” în semnificația plugușorului, REF, 1960, 1-2; Dumitru Pop, Plugușorul în Transilvania, REF, 1960, 1-2; Vasile Adăscăliței, „Miorița”, text de plug, REF, 1960, 1-2; Ist. lit., I, 27-29; Pavel Ruxăndoiu, Formule descriptive ale poeziei riturilor agrare, AUB, filologie, t. XII, 1963; Henri H. Stahl
PLUGUSOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288856_a_290185]
-
urme de la daci, București, 1915, 169-191; A. Lambrior, Obiceiuri din deosebite timpuri ale anului, „Făt-Frumos”, 1926, 5, 6; Gh. Neagu, Poezii culte ajunse populare, PL, 1940, 4; Augustin Z. N. Pop, „Cucamuca” în semnificația plugușorului, REF, 1960, 1-2; Dumitru Pop, Plugușorul în Transilvania, REF, 1960, 1-2; Vasile Adăscăliței, „Miorița”, text de plug, REF, 1960, 1-2; Ist. lit., I, 27-29; Pavel Ruxăndoiu, Formule descriptive ale poeziei riturilor agrare, AUB, filologie, t. XII, 1963; Henri H. Stahl, Comentarii etnografice pe tema „Plugușorului”, REF
PLUGUSOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288856_a_290185]
-
Pop, Plugușorul în Transilvania, REF, 1960, 1-2; Vasile Adăscăliței, „Miorița”, text de plug, REF, 1960, 1-2; Ist. lit., I, 27-29; Pavel Ruxăndoiu, Formule descriptive ale poeziei riturilor agrare, AUB, filologie, t. XII, 1963; Henri H. Stahl, Comentarii etnografice pe tema „Plugușorului”, REF, 1965, 2; Ernest Bernea, „Buhaiul” la Fundul Moldovei - Bucovina, REF, 1967, 4; Ovidiu Papadima, Literatura populară română, București, 1968, 208, 385; Gh. Vrabie, Folclorul. Obiect, principii, metodă, categorii, București, 1970, 215-220; Dicț. lit. 1900, 683-684; Vasile Adăscăliței, Istoria unui
PLUGUSOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288856_a_290185]
-
1965, 2; Ernest Bernea, „Buhaiul” la Fundul Moldovei - Bucovina, REF, 1967, 4; Ovidiu Papadima, Literatura populară română, București, 1968, 208, 385; Gh. Vrabie, Folclorul. Obiect, principii, metodă, categorii, București, 1970, 215-220; Dicț. lit. 1900, 683-684; Vasile Adăscăliței, Istoria unui obicei. Plugușorul, Iași, 1987; Dumitru Pop, Obiceiuri agrare în tradiția populară românească, Cluj-Napoca, 1989, 25-131. L.Cș.
PLUGUSOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288856_a_290185]
-
din comuna Țepu (jud. Tecuci), București, 1911; ed. îngr. Petre Florea, București, 1999; Firișoare de aur. Povestiri și legende din popor, București, 1911; Sfârșitul lumii. După credințele poporului român, Bârlad, 1911; Culegere de colinde, cântece de stea, vicleime, sorcove și plugușoare, întocmite pentru folosul tineretului ce urează la Crăciun și Anul Nou, București, 1912; Culegere de ghicitori românești (cimilituri), București, 1912; Cântece de țară, București, 1913; ed. îngr. și pref. C. Ciuchindel, București, 1960; Povestea lumii de demult. După credințele poporului
PAMFILE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288641_a_289970]
-
cele mai numeroase, domestice), 66 de colinde (la fereastră, de familie, de bărbat, de boieri mari, de negustor, de flăcău, de tineri, de băiat, de fată mare, de copil mic, de babă, de mocan, de cioban, de pescar, de vânător), plugușorul (12 texte), Vasilca, sorcova, conăcării, 56 de descântece, 250 de proverbe și zicători, 759 de ghicitori. Textele provin dintr-un spațiu larg, cuprinzând zona unde s-a născut culegătorul, apoi zonele unde a funcționat ca profesor, baladele fiind adunate de la
PASCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288708_a_290037]
-
poporului român, grupate sub titlul Priveliști și datini în Moldova. Autorul le va relua, cu adăugiri, în primul capitol din Istoria teatrului în Moldova. B. înțelege teatrul popular într-o concepție largă, incluzând aici și alte manifestări cu caracter dramatic: plugușorul, colinda, steaua. Interesante sunt descrierile minuțioase ale spectacolelor de teatru folcloric (texte, gesturi, mișcări ale actorilor, instrumente). Pentru unele jocuri dramatice (jocul caprei sau turca) este discutată problema originii, sugerându-se legături cu practici asemănătoare la greci și romani. Sunt
BURADA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285952_a_287281]
-
puterea de iradiere a tradițiilor românești către alte etnii. În colinda românească din spațiul cercetat, există unele conexiuni româno-slave, care însă „n-au atins straturile esențiale ale sistemului etnofolcloric românesc”, influențele „menținându-se mai mult la periferie - ca elemente suprapuse”; plugușorul ucrainean are puncte de tangență cu plugușorul românesc, însă textul ucrainean nu este o „epopee a muncii plugarului”; afirmațiile despre un masiv împrumut ucrainean în teatrul nostru popular trebuie temperate, fiindcă în Malanca bucovineană și nord-basarabeană „locul central îl dețin
BOSTAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285825_a_287154]
-
alte etnii. În colinda românească din spațiul cercetat, există unele conexiuni româno-slave, care însă „n-au atins straturile esențiale ale sistemului etnofolcloric românesc”, influențele „menținându-se mai mult la periferie - ca elemente suprapuse”; plugușorul ucrainean are puncte de tangență cu plugușorul românesc, însă textul ucrainean nu este o „epopee a muncii plugarului”; afirmațiile despre un masiv împrumut ucrainean în teatrul nostru popular trebuie temperate, fiindcă în Malanca bucovineană și nord-basarabeană „locul central îl dețin scenele istorice autohtone”, românești. Se observă că
BOSTAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285825_a_287154]
-
întindere, are un caracter liric mai pronunțat și este cântată de țărani. Este răspândită în Transilvania și în nordul Moldovei și circulă pe melodii de cântec sau chiar de doină (în Maramureș). B. cu funcție de colindă (în Transilvania) sau de plugușor (în Moldova) este adaptată funcțiilor specifice acestor specii. În timp ce în b. narațiunea reprezintă un scop în sine, în colindă narațiunea este un pretext pentru realizarea unui scop ritualic. Din această diferențiere funcțională rezultă tratarea și dezvoltarea diferită a acelorași motive
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
specii. În colindă acțiunea este de obicei redusă la datele esențiale. Atunci când se recurge la un text de b. pentru îndeplinirea funcției de colindă, acesta este mult scurtat, uneori degradat. Când este urată, textul se conservă mai bine, căci și plugușorului îi este proprie desfășurarea amplă a narațiunii. Mutațiile funcționale ale unor texte nu sunt determinate numai de modalitatea comună de expunere (narațiunea), ci și de conținut. În unele împrejurări se face apel la b. numai pentru că are un subiect adecvat
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
atunci încep să îi înțeleg pe mama și pe Andrei. Pe acel loc de plajă ne-am întors în 31 decembrie să sărbătorim Anul Nou după ora românească, întorși către Evropa. A fost suprarealist, un revelion în apele oceanului, cântând plugușorul și sorcova în costume de baie, în timp ce ne scăldam. Poate că este singura dată în viață când va să fie așa, dar uite că a fost cu putință. Iar eu am redescoperit cât de dragă, de adânc încastrată în afectele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
dacă președintele ar fi fost acolo la ora aceea de dimineață (când veni, spre prânz, era târziu, timpul se diluase, nu mai avea încărcătura din ajun), dacă n-ar fi început pe străzi pocnetele de bici - exerciții pentru colindele cu plugușorul de Noul An - dacă tatăl meu... Pe atunci încă trăia, într-adevăr, după trei zile, în seara de 31 decembrie, mă întâmpină în pragul ușii casei noastre de altădată, îmbrățișându-mă. Iluminarea de a-l revedea de data asta vesel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
Mircea Eliade, pastă de dinți Maxam, pepsi, sardele socra sau chiar unghiere chinezești, dar nu mă amărî cu portocale, că mă depășește problema. Sunt trecut pe lista de așteptare, dar mă concurează Gospodăria de Partid, că strânge pentru pachetele de Plugușor, că vine micuții la Nea’ Nicu și ce să le dea omu’? Portocale și pupici!“. Ceapa poloneză putea stârni unuia ca mine, pornit pe reverii, și iluzii mediteraneene. Nu îmi încăpuseră cepele în servietă, așa că două le vârâsem în buzunarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
ați făcut de atâtea ori. Vă rog acum să acceptați și dumneavoastră unul din partea mea. Nu mi-ați mai răspuns la scrisori din luna decembrie a anului trecut, adică de când ne-am trimis unul altuia respectivele urări de Anul Nou, plugușoarele! Să cred eu că de acum Încolo nu ne vom mai scrie decât o dată pe an, de plugușor? Permiteți-mi atunci să vă spun că, Înainte de a renunța la vechea mea direcție de „cercetare“ și o dată cu decizia de a o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
mai răspuns la scrisori din luna decembrie a anului trecut, adică de când ne-am trimis unul altuia respectivele urări de Anul Nou, plugușoarele! Să cred eu că de acum Încolo nu ne vom mai scrie decât o dată pe an, de plugușor? Permiteți-mi atunci să vă spun că, Înainte de a renunța la vechea mea direcție de „cercetare“ și o dată cu decizia de a o Îmbrățișa pe cealaltă (cea pe placul examinatorilor!) am ajuns la un fel de concluzie care, ciudat, este legată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
de a o Îmbrățișa pe cealaltă (cea pe placul examinatorilor!) am ajuns la un fel de concluzie care, ciudat, este legată tocmai de cuvântul plug. Pe scurt, teza mea, om-obiect-nume-poveste = istorie, se confirmă dacă studiem cu atenție principalul colind românesc: plugușorul. Arătura se face pentru a Împrospăta pământul, pentru a repune elementele lui În alte contacte, pentru a-l pregăti să primească semințele cu ospitalitate și pentru a fi, astfel, productiv. Am mai zis eu cu alte ocazii că istoria cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]