1,123 matches
-
nici tu, nici împăratul Bani să-mi cumpere băiatul!” 3. Alcătuiți un enunț cu ajutorul pronumelui personal, persoana a II-a, numărul singular. 4. Alcătuiți un scurt text în care să cuprindeți pronumele personale, persoana a III a, numărul singular și plural. C. NUMERALUL Elevii întâlnesc în scrierea datelor și a exercițiilor matematice numere. Observă că la limba și literatura română numerele se scriu cu litere. Din ghicitoarea dată mai jos, ei recunosc numerele scrise cu litere și observă că aceste cuvinte
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
prin substantiv și pronume personal. Ei observă că verbul își schimbă forma în funcție de persoană și număr. Dacă acțiunea este făcută de o persoană, verbul este la numărul singular. Dacă acțiunea este făcută de mai multe persoane, verbul este la numărul plural. Exemple: eu citesc - persoana I, numărul singular; tu citești - persoana a II-a, numărul singular; el, ea citește - persoana a III-a, numărul singular; noi citim - persoana I, numărul plural; voi citiți - persoana a II-a, numărul plural; ei, ele
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
este făcută de mai multe persoane, verbul este la numărul plural. Exemple: eu citesc - persoana I, numărul singular; tu citești - persoana a II-a, numărul singular; el, ea citește - persoana a III-a, numărul singular; noi citim - persoana I, numărul plural; voi citiți - persoana a II-a, numărul plural; ei, ele citesc - persoana a III-a, numărul plural. Exerciții pentru consolidarea cunoștințelor despre verb: 1. Precizați persoana și numărul verbelor din text: „Fata a plecat de acasă și a mers încotro
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
la numărul plural. Exemple: eu citesc - persoana I, numărul singular; tu citești - persoana a II-a, numărul singular; el, ea citește - persoana a III-a, numărul singular; noi citim - persoana I, numărul plural; voi citiți - persoana a II-a, numărul plural; ei, ele citesc - persoana a III-a, numărul plural. Exerciții pentru consolidarea cunoștințelor despre verb: 1. Precizați persoana și numărul verbelor din text: „Fata a plecat de acasă și a mers încotro a văzut cu ochii. Pe drum a îngrijit
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
singular; tu citești - persoana a II-a, numărul singular; el, ea citește - persoana a III-a, numărul singular; noi citim - persoana I, numărul plural; voi citiți - persoana a II-a, numărul plural; ei, ele citesc - persoana a III-a, numărul plural. Exerciții pentru consolidarea cunoștințelor despre verb: 1. Precizați persoana și numărul verbelor din text: „Fata a plecat de acasă și a mers încotro a văzut cu ochii. Pe drum a îngrijit o cățelușă, a scăpat un păr de omizi, a
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
III-a, numărul singular. 2. Completați cu verbe potrivite și precizați persoana și numărul lor. Buturuga mică ............ carul mare. Cine ............ la tinerețe, ............ la bătrânețe. Apa ............, pietrele ............ 3. Alcătuiți enunțuri folosind: a. verbul „a merge” la persoana a II-a, numărul plural; b. verbul „a construi” la persoana a III-a, numărul plural; c. verbul „a zbura” la persoana I, numărul singular. 4. Alcătuiți un mic text folosind verbele: a înmugurit, înfloresc, zboară, zburdă, se întorc, se joacă. 5. Pentru pronunțarea și
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
persoana și numărul lor. Buturuga mică ............ carul mare. Cine ............ la tinerețe, ............ la bătrânețe. Apa ............, pietrele ............ 3. Alcătuiți enunțuri folosind: a. verbul „a merge” la persoana a II-a, numărul plural; b. verbul „a construi” la persoana a III-a, numărul plural; c. verbul „a zbura” la persoana I, numărul singular. 4. Alcătuiți un mic text folosind verbele: a înmugurit, înfloresc, zboară, zburdă, se întorc, se joacă. 5. Pentru pronunțarea și scrierea corectă a verbelor dau exerciții de tipul: Completați cu: iei
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
verificarea cunoștințelor despre părțile de vorbire aplic „metoda cubului”: Pe fiecare față a cubului este trecută cerința de lucru pe care o are de rezolvat elevul (după ce este aruncat cubul ca zarul). 1. Definește substantivul, exemple de substantiv comun, numărul plural și de substantiv propriu, numărul singular. 2. Definește adjectivul și găsește adjective potrivite pentru substantivul „pădure”. 3. Definește pronumele personal și spune formele lui la numărul singular și la numărul plural la toate cele trei persoane. 4. Definește numeralul și
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
zarul). 1. Definește substantivul, exemple de substantiv comun, numărul plural și de substantiv propriu, numărul singular. 2. Definește adjectivul și găsește adjective potrivite pentru substantivul „pădure”. 3. Definește pronumele personal și spune formele lui la numărul singular și la numărul plural la toate cele trei persoane. 4. Definește numeralul și alcătuiește două enunțuri unde să existe numerale. 5. Definește verbul și dă exemple de: verb la numărul plural, persoana a II-a; verb la numărul singular, persoana I (alcătuiește enunțuri). 6
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
Definește pronumele personal și spune formele lui la numărul singular și la numărul plural la toate cele trei persoane. 4. Definește numeralul și alcătuiește două enunțuri unde să existe numerale. 5. Definește verbul și dă exemple de: verb la numărul plural, persoana a II-a; verb la numărul singular, persoana I (alcătuiește enunțuri). 6. Analizează părțile de vorbire din propoziția: „Noi plecăm în tabără la mare”. După ce fiecare elev află cerința pe care o are de rezolvat, individual formulează răspunsul, apoi
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
verificare sunt prezentate colegilor. Se prezintă rezolvarea fiecărei cerințe în ordinea numerotării fețelor cubului. Părți de vorbire (recapitulare) 9 SUBSTANTIVUL - este partea de vorbire care denumește: ființe, lucruri, fenomene ale naturii. Felul: comun - școală; propriu - România . Numărul: singular - un pom; plural - doi pomi . 9 ADJECTIVUL - este partea de vorbire care arată însușirea unor ființe, lucruri, fenomene ale naturii. Exemple: bun, frumos, colorat, parfumați, harnici etc. Adjectivul se acordă în număr cu substantivul pe care îl determină (însoțește). 9 PRONUMELE este partea
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
însoțește). 9 PRONUMELE este partea de vorbire care ține locul unui substantiv. Persoanele pronumelui: I - cea care vorbește; a II-a - cu care se vorbește; a III-a - despre care se vorbește. Numărul pronumelui: singular: eu, tu, el, ea; 90 plural: noi, voi, ei, ele. 9 NUMERALUL este partea de vorbire care arată un număr. 9 VERBUL este partea de vorbire care arată acțiunea, existența și starea obiectelor. Numărul verbului: singular: eu văd; tu vezi; el/ea vede; plural: noi vedem
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
un aparat de zbor. Noi ne mândrim cu acest înaintaș. Traian Vuia - subiect exprimat prin substantiv propriu, numărul singular; el - subiect exprimat prin pronume personal, persoana a III-a, numărul singular; noi - subiect exprimat prin pronume personal, persoana I, numărul plural. 5. Analizați subiectele din propozițiile (analiză morfologico-sintactică): a. Nică a cules cireșe. b. Cânepa a fost dată la pământ. Nică - substantiv propriu, numărul singular, îndeplinește funcția de subiect. Cânepa - substantiv comun, numărul singular, îndeplinește funcția de subiect. B. PREDICATUL 1
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
vorbire prin care este exprimat predicatul (analiză sintacticomorfologică): a. A studiat în țară și în străinătate. b. Noi admirăm tablourile. a studiat - predicat; exprimat prin verb; persoana a III-a; numărul singular. admirăm - predicat; exprimat prin verb; persoana I; numărul plural. 97 4. Din propozițiile următoare elevii observă că părțile principale de propoziție dau înțeles comunicării și formează propoziția simplă. a. Pe alee au înflorit florile multicolore. Pentru verificarea cunoștințelor despre părțile principale de propoziție aplic metoda „lucrați în perechi”. Elevii
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
copiii merg la scăldat. fiecare pereche a. partener b. partener analizează subiectul; scrie propoziția simplă; faci schema propoziției simple. analizează predicatul; scrie propoziția simplă; faci schema propoziției simple. rezolvare a. partener b. partener copiii - subiect exprimat prin substantiv comun; numărul plural; Copiii merg. PĂRȚILE SECUNDARE DE PROPOZIȚIE Din rezolvarea exercițiilor, elevii fac analiza gramaticală a părților principale de propoziție; observă că pe lângă acestea mai sunt cuvinte care ajută la îmbunătățirea, claritatea, precizarea și ușurarea comunicării. În clasa a III-a, elevii
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
text]. Un text care se poate citi (sau decoda) în raport cu constrîngeri, convenții și coduri bine definite; un text adaptat la strategii ale lecturii (mai mult sau mai puțin stabilite). Textul lizibil (texte lisible) este un text moderat polisemic, un text plural parcimonios, un text parțial închis, în opoziție cu TEXTUL SCRIPTIBIL (texte scriptible), care este infinit polisemic, triumfător plural, perfect deschis. Textele narative sînt lizibile de-ar fi și numai pentru faptul că dețin semnificații în termenii unei logici a acțiunii
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
stabilite; un text care este (sau urmează a fi) scris, și nu (deja) citit. Textul scriptibil (texte scriptible) este un text care semnifică în infinit de multe moduri (în toate direcțiile). În opoziție cu TEXTUL LIZIBIL (texte lisible), el este plural la modul triumfător și cu totul deschis. Strict vorbind, termenul desemnează un ideal (paradoxal) și nu poate caracteriza textele narative, de-ar fi și numai pentru că ele semnifică în raport cu o logică a acțiunii (CODUL PROAIRETIC și diversele sale constrîngeri). Totuși
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
et sa modélisation", in Mircéala Symington și Béatrice Bonhomme (dir.), Libres horizons. Pour une approche comparatiste. Lettres francophones. Imaginaire. Hommage à Arlette et Roger Chemain, Paris, L'Harmattan, 2008, p. 367. * Dominique Temple, Las estructuras elementales de la reciprocidad, La Paz, Plural, 2008, pp. 16, 82-89. * Maurice Couquiaud, Chroniques de l'étonnement. De la science au poème, cuvînt înainte de Basarab Nicolescu, Paris, L'Harmattan, 2008, pp. 27, 28, 67. * Joseph E. Brenner, Logic in Reality, Dordrecht, Springer, 2008, pp. 52, 94, 111, 143
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
cuvânt în silabe, de pronunțare a unui sunet, de formulare a unei întrebări, de punere în corespondență a unui jeton cu imaginea unui obiect și a unuia cu imaginea mai multor obiecte de același fel (de stabilire a corespondenței singular plural) etc.; exerciții complexe concretizate într-o succesiune de operații/acțiuni; de exemplu, de asociere a unui cuvânt cu imaginea corespunzătoare și de alcătuire a unui enunț pe baza imaginii; de despărțire a unui cuvânt în silabe, de precizare a numărului
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
în situații de comunicare diferite (într-un alt loc, în alt moment etc.); de punere în corespondență a unui jeton cu imaginea unui obiect și a unuia cu imaginea mai multor obiecte de același fel (de stabilire a corespondenței singular plural), de alcătuire de enunțuri cu cele două forme substantivale etc. ( Prin raportare la funcționalitatea exercițiilor, sunt diferențiate: exerciții introductive de asociere a unui cuvânt dintr-o serie de omonime cu imaginea de pe un jeton (de exemplu, toc de pantof); exerciții
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
cărora acestea le aparțin; realizarea de corespodențe între sunete, silabe, cuvinte, propoziții ascultate și reprezentările grafice ale acestora; asocierea unor simboluri, imagini din aceeași clasă, din clase similare etc. după anumite criterii (de exemplu, criteriul culorii, al dimensiunii, raportul singular plural etc.); etc. 6.3.15. Jocul/jocul didactic Jocul activitate/metodă didactică 201 Jocul/activitatea ludică reprezintă un liant indispensabil în dezvoltarea copilului, îndeplinind funcții specifice, a căror pondere a fost punctată diferit în literatura de specialitate, cumulul lor reflectând
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
mai puțin decât a fost. Echivalările sunt aproximative și schimbă deseori sensurile prime. Reactualizarea unei culturi este „creatoare”, „Îmbogățitoare”. Odată cu intrarea În cultură dilat contururile ei, o amplific, o reamenajez În consonanță cu noi interese și evoluții. Dialectica unitarului și pluralului constituie paradoxul creșterii și diversificării valorilor. Din acest paradox se poate ieși (dacă ar fi nevoie, dar nu e!) prin recursul la un plan superior, care transcende planul concret al manifestării valorilor: metavaloricul. Trebuie căutate puncte de reper mult mai
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
multe linii de definire socioculturală a persoanei. Situațiile de identitate multiplă, de identitate „amestecată”, chiar de „schizofrenie” spirituală sunt numeroase și sunt Întreținute de mecanisme sociale, de angajamente sau presiuni de tot felul. După ipoteza situațională, identitatea este o unitate plurală, o structură pulsatorie prin care unitatea subiectivă este În mod constant „negociată” prin seria de transformări induse de diversitatea de situații create În jurul nostru. Posibilitățile de adaptare ale individului vor deveni atunci mai mari. Individul poate actualiza un anumit segment
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
vehement acestei standardizări). În general, orice formă de aliniere este problematică, impunând diminuarea unor prerogative, iar definirea calității În mod unitar pentru un bloc educațional eterogen este, Într-un fel, În contradicție cu noțiunea de calitate, Înțeleasă de cele mai multe ori plural, multinivelar, contextual. În ceea ce privește calitatea, o primă problemă se ivește prin faptul că ea se aplică În cazul Învățământului superior ca și când ar fi o unitate de producție, cu „intrări” și „ieșiri”, cu servicii adiacente ce vizează obținerea unui „produs” (absolventul) ce
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Înainte” sau „după”, alegerile devin mai complicate. Ca element coordonator al acțiunilor umane, timpul este o formă de relație și instituire valorică. Între eu și lume, Între eu și un alt eu, Între eu și Dumnezeu. De aceea, timpul este plural, extensiv, polimorf, este o interferență Între fizic și rațional, Între obiectiv și subiectiv, Între imanent și transcendent. Pluralitatea temporală este o arhitectonică destul de complicată, alcătuită din straturi, etaje, secvențe, cele inferioare condiționându-le pe cele superioare, acumulările și reordonările generând
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]