2,366 matches
-
motivarea obiecției de neconstituționalitate se susține că legea criticată contravine dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5), potrivit căruia „în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie“, ale art. 2 privind suveranitatea, ale art. 8 privind pluralismul politic, ale art. 64 alin. (1) privind stabilirea prin regulament a organizării și funcționării Camerelor Parlamentului, ale art. 74 alin. (1) privind inițiativa legislativă, ale art. 75 privind sesizarea Camerelor și ale art. 76 privind adoptarea legilor și a hotărârilor
DECIZIA nr. 523 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261393]
-
obiectiv de interes general stabilit potrivit legii, inclusiv, dar fără a se limita la: a) siguranța vieții; ... b) promovarea coeziunii sociale, regionale sau teritoriale; ... c) evitarea utilizării ineficiente a spectrului radio; sau ... d) promovarea diversității culturale și lingvistice și a pluralismului media, de exemplu prin furnizarea serviciilor media audiovizuale. ... (6) Orice măsură prin care se interzice furnizarea oricărui alt serviciu de comunicații electronice decât cele prevăzute în condițiile alin. (5) într-o anumită bandă de frecvențe radio poate fi stabilită numai
LEGE nr. 198 din 6 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257364]
-
ANCOM are în vedere respectarea principiului neutralității tehnologice, prin prisma fenomenului convergenței tehnologiilor, și contribuie, în limitele competențelor sale, la asigurarea implementării politicilor care urmăresc promovarea libertății de exprimare și de informare, a diversității culturale și lingvistice, precum și a pluralismului media. (2) În îndeplinirea atribuțiilor sale, ANCOM urmărește atingerea obiectivelor prevăzute la art. 4-6, luând în acest sens măsuri rezonabile, cu respectarea principiilor imparțialității, proporționalității, nediscriminării, transparenței și obiectivității. ... 21. Articolul 8 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul
LEGE nr. 198 din 6 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257364]
-
specifice, de interes public. Potrivit art. 1 din Legea nr. 14/2003, partidele politice îndeplinesc o misiune publică garantată de Constituție, iar potrivit art. 2 din aceeași lege, partidele politice, prin activitatea pe care o desfășoară, promovează valorile și interesele naționale, pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participă cu candidați în alegeri și la constituirea unor autorități publice și stimulează participarea cetățenilor la scrutinuri, potrivit legii. Din interpretarea acestor dispoziții legale se poate concluziona, fără dubiu, că partidele politice sunt persoane
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
drept de vot, care participă în mod liber la formarea și exercitarea voinței lor politice, îndeplinind o misiune publică garantată de Constituție. Ele sunt persoane juridice de drept public.“ și „Prin activitatea lor, partidele politice promovează valorile și interesele naționale, pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participă cu candidați în alegeri și la constituirea unor autorități publice și stimulează participarea cetățenilor la scrutinuri, potrivit legii“, Curtea de Apel Brașov - Secția penală consideră că partidele politice întrunesc toate condițiile pentru a
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
mod liber la formarea și exercitarea voinței lor politice, îndeplinind o misiune publică garantată de Constituție. Ele sunt persoane juridice de drept public, iar potrivit art. 2 din aceeași lege, prin activitatea lor, partidele politice promovează valorile și interesele naționale, pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participă cu candidați în alegeri și la constituirea unor autorități publice și stimulează participarea cetățenilor la scrutinuri, potrivit legii. În ceea ce privește al doilea criteriu, persoanele care exercită o funcție specifică în cadrul
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
2) din Constituție consacră rolul partidelor politice de a contribui la definirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor, iar în concretizarea acestui rol fundamental, legea antemenționată prevede expres că, prin activitatea lor, partidele politice promovează valorile și interesele naționale, pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participă cu candidați în alegeri și la constituirea unor autorități publice și stimulează participarea cetățenilor la scrutine, potrivit legii. Misiunea legală și constituțională a partidului politic urmărește, așadar, realizarea unui interes public general al
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
2) din Constituție consacră rolul partidelor politice de a contribui la definirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor, iar în concretizarea acestui rol fundamental, legea antemenționată prevede expres că, prin activitatea lor, partidele politice promovează valorile și interesele naționale, pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participă cu candidați în alegeri și la constituirea unor autorități publice și stimulează participarea cetățenilor la scrutine, potrivit legii. Misiunea legală și constituțională a partidului politic urmărește, așadar, realizarea unui interes public general al
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
din Legea nr. 14/2003, partidele politice sunt persoane juridice de drept public și îndeplinesc o misiune publică garantată de Constituție, iar potrivit art. 2 din aceeași lege, partidele politice, prin activitatea pe care o desfășoară, promovează valorile și interesele naționale, pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participă cu candidați în alegeri și la constituirea unor autorități publice și stimulează participarea cetățenilor la scrutinuri, potrivit legii. Din interpretarea acestor dispoziții legale se poate concluziona, fără dubiu, că partidele politice sunt persoane
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
nr. 14/2003, partidele politice îndeplinesc o misiune publică garantată de Constituție și sunt persoane juridice de drept public. De asemenea, în conformitate cu dispozițiile art. 2 din același act normativ, prin activitatea lor, partidele politice promovează valorile și interesele naționale, pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participă cu candidați în alegeri și la constituirea unor autorități publice și stimulează participarea cetățenilor la scrutinuri, potrivit legii. În mod evident, partidele politice se circumscriu noțiunii de persoană juridică care are în obiectul
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
de vot, care participă în mod liber la formarea și exercitarea voinței lor politice, îndeplinind o misiune publică garantată de Constituție. Ele sunt persoane juridice de drept public. Art. 2 Prin activitatea lor, partidele politice promovează valorile și interesele naționale, pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participă cu candidați în alegeri și la constituirea unor autorități publice și stimulează participarea cetățenilor la scrutinuri, potrivit legii. Art. 13 (1) Adunarea generală a membrilor și organul executiv, indiferent de denumirea pe care
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
din Constituție, care consacră „rolul partidelor politice de a contribui la definirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor“, iar în concretizarea acestui rol fundamental, legea antemenționată prevede expres că, prin activitatea lor, partidele politice promovează valorile și interesele naționale, pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participă cu candidați în alegeri și la constituirea unor autorități publice și stimulează participarea cetățenilor la scrutinuri, potrivit legii (Decizia Curții Constituționale nr. 686/2020, paragraful 24). În raport cu aceste aspecte, rezultă că partidele
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
Parlamentului prevăzute în Constituție, respectiv o comisie permanentă comună a Camerei Deputaților și Senatului. ... 5. O primă critică de neconstituționalitate vizează încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (3) din Constituție, care consacră statul de drept, caracterul democratic al statului și garantarea pluralismului politic. Autorul sesizării susține că activitatea legislativă nu se poate deroba de la respectarea regulilor care stabilesc cadrul și modul de funcționare a Parlamentului, întrucât nerespectarea normelor pe care și le-a stabilit ar da naștere arbitrarului și ar valoriza
DECIZIA nr. 444 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263760]
-
nr. 554/2004; ... d) în cazul partidelor politice, chiar dacă reprezintă interesele unui grup de persoane, scopul lor este unul de interes general, iar, prin activitatea lor, așa cum prevede art. 1 din Legea nr. 14/2003, promovează valorile și interesele naționale, pluralismul politic și contribuie la formarea opiniei publice. Prin prisma acestei definiții a scopului partidelor politice rezultă că reclamantul, în activitatea sa, este un promotor al valorilor și intereselor naționale care trebuie să se supună totuși pluralismului politic, fiind obligat să
DECIZIA nr. 65 din 24 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263709]
-
valorile și interesele naționale, pluralismul politic și contribuie la formarea opiniei publice. Prin prisma acestei definiții a scopului partidelor politice rezultă că reclamantul, în activitatea sa, este un promotor al valorilor și intereselor naționale care trebuie să se supună totuși pluralismului politic, fiind obligat să accepte și chiar să susțină coexistența pașnică de interese. Or, prin acțiunea formulată, reclamantul - partid politic s-a opus interesului general al societății, interes ce a fost manifestat în sensul adoptării hotărârii atacate prin vot democratic
DECIZIA nr. 65 din 24 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263709]
-
de vot, care participă în mod liber la formarea și exercitarea voinței lor politice, îndeplinind o misiune publică garantată de Constituție. Ele sunt persoane juridice de drept public. Articolul 2 Prin activitatea lor, partidele politice promovează valorile și interesele naționale, pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participă cu candidați în alegeri și la constituirea unor autorități publice și stimulează participarea cetățenilor la scrutinuri, potrivit legii. “ ; ... c) art. 5 lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005: Articolul 5
DECIZIA nr. 65 din 24 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263709]
-
legii. Este nevoie de o analiză în ansamblu a întregii proceduri parlamentare pentru a se demonstra dacă prin încălcarea unui termen a fost sau nu afectată o dispoziție constituțională ce este indisolubil legată de statul de drept și de principiul pluralismului politic. Or, nerespectarea unui termen cu relevanță regulamentară nu conduce la neconstituționalitatea legii în măsura în care pe parcursul procedurii parlamentare au existat remedii/termene care au asigurat posibilitatea practică a parlamentarilor de a-și formula poziția cu privire la proiectul
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
de măsuri privind apărarea democrației pentru a aprofunda acțiunea din cadrul Planului de acțiune pentru democrația europeană, cu scopul de a promova alegeri libere și corecte, de a intensifica eforturile de combatere a dezinformării și de a sprijini libertatea și pluralismul mass-mediei, aspecte de interes mai ales în contextul geopolitic actual; ... 3. consideră că aderarea la spațiul Schengen rămâne cea mai importantă prioritate de țară, iar eforturile diplomației parlamentare românești se vor concentra pe dialogul cu partenerii europeni și pe intensificarea
HOTĂRÂRE nr. 19 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266120]
-
lege la totalul membrilor organului colegial stabilit în condițiile legii;“. ... ... 17. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) care consacră statul de drept, caracterul democratic al statului și garantarea pluralismului politic, alin. (4) privind principiul separației puterilor în stat și alin. (5) referitor la principiile calității legii și securității juridice, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 120 alin. (1) privind principiile administrației publice, precum și în art. 124 - Înfăptuirea justiției
DECIZIA nr. 166 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273380]
-
care să-i ghideze, insuflându-le încrede în sine”17. Și totuși, chiar absența unor soluții universale încurajează căutarea unui nou tip de mediator între imaginația politică și culturală. După cum insistă și Bauman, sfirșitul de secol douăzeci, caracterizat de un pluralism ireversibil, în care nu ne mai putem aștepta să negociem „consens la scară planetară”, rămînând cantonați în „Weltanschauungen fondate pe tradițiile lor culturale specifice”, are mai multă nevoie ca niciodată de „specialiști în traducere între culturi”18. La început de
Paradigme în culturile literare – postmodernism, postcomunism, postcolonialitate și translingvism – by Marcel Cornis-Pope () [Corola-journal/Journalistic/5440_a_6765]
-
fiind monologică ea devine dialogică, o formă de „identitate culturală multiplă”19. După cum argumentează Victor Neumann, această reconceptualizare a identității naționale ne permite simultan să recunoaștem „similitudinea de valori umane, originea lor comună”, dar și să asumăm o formă de pluralism, participând simultan la mai multe identități culturale 20 și chiar la mai multe culturi 21. Multiculturalismul descris de Neumann devine legitim în momentul în care acceptă idealurile ce descind din specificitatea unei culturi, dar și pe cele care se referă
Paradigme în culturile literare – postmodernism, postcomunism, postcolonialitate și translingvism – by Marcel Cornis-Pope () [Corola-journal/Journalistic/5440_a_6765]
-
pentru noi pentru democrația românească și pentru Partidul Social Democrat actual și viitor, faptul că primul lucru pentru care noi ne-am asociat, a fost declarat și recunoscut și de ei ca și de noi, apărarea statului de drept, apărarea pluralismului, apărarea valorilor libertății. Este, spun, un câștig pentru noi, care cu asta ne îndeletnicim și pentru asta ne luptăm, de cele mai multe ori chiar cu PSD-ul, din 1990. E un câștig pentru democrație că două partide majore din stânga și din dreapta
Antonescu: Liiceanu şi Pleşu sunt laşi, nu au curaj să protesteze la mitocăniile lui Băsescu - Citeşte aici discursul INTEGRAL al liderului PNL () [Corola-journal/Journalistic/47215_a_48540]
-
Fundamentală termenul de "național". Propunerea UDMR vine însă în contradiție cu articolul 152 din Legea Fundamentală care prevede că "dispozițiile prezentei Constituții privind caracterul național, independent, unitar și indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independența justiției, pluralismul politic și limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii". În acest context, președintele Comisiei Juridice, Daniel Buda, a declarat presei că dezbaterea de miercuri care ar fi trebuit să aibă loc pe revizuirea Constituției a fost amânată pentru că o serie
UDMR: Eliminarea caracterului naţional al statului romîn, amendament propus la proiectul de revizuire a Constituţiei () [Corola-journal/Journalistic/47058_a_48383]
-
sunt descifrate semnele lăsate de Kavafis în palimpsestul lui Lawrence Durrell ori convergența, până la o intertextualitate amoroasă, a poemelor lui Odysseas Elytis și a predecesorului (și mentorului său) Andreas Calvos; Sem Tob de Carrión, rabin și poet sefard, ilustrează un pluralism cultural autentic în Spania sec. 14. Extraordinar apare un erou al lui Vargas Llosa, care-și reconstruiește profilul iudeo-peruvian prin contaminarea cu acela al unui mic trib amazonian, machiguengas, dobândind, în final, o identitate polifonică și dialogică. Este un exemplu
Hermeneutică postmodernă by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/4616_a_5941]
-
reprezentanții partidelor politice să ofere României și celor care trăiesc aici soluții alternative viabile la problemele lor reale, iar lipsa lor de idei să nu fie mascată de apucături antimaghiare răsunătoare, respectiv ca dreptul fundamental la alegeri democratice și la pluralism politic să fie respectat și în cadrul comunității maghiare, vă sugerăm, din nou, ca soluție benefică introducerea principiului proporționalității etnice, în legislația electorală care necesită, oricum, modificări. Vă reamintim că în baza înțelegerii cu ocazia întâlnirii noastre din decembrie 2007, v-
Tokes îi cere lui Băsescu modificarea legii electorale. Maghiarii, obligatoriu în Parlament () [Corola-journal/Journalistic/46478_a_47803]