900 matches
-
al său. Strategia marxistă de explicare a fenomenelor sociale este diferită de așa-numitul pluralism sociologic. Pornind de la insuficiența tentativelor moniste - este greu să explici multitudinea faptelor sociale prin variația unui singur factor determinant -, s-a încercat formularea unei strategii pluraliste. Raymond Aron este unul dintre cei care au lansat ideea pluralismului. Ea apare însă în diferite forme și la alții. Teza lui este că nu trebuie să ipostaziem acțiunea cauzală a unui factor. Toate celelalte fapte sociale sunt egal importante
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ideea pluralismului. Ea apare însă în diferite forme și la alții. Teza lui este că nu trebuie să ipostaziem acțiunea cauzală a unui factor. Toate celelalte fapte sociale sunt egal importante în determinarea oricărui fenomen social particular. O asemenea strategie pluralistă își are o anumită justificare în practica analizei sociologice. Datorită caracterului de sistem al vieții sociale, a puternicei interdependențe a tuturor faptelor sociale, sociologul poate urmări în diferite cazuri influența variatelor fenomene învecinate asupra fenomenului cercetat. De exemplu, dacă ne
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
despre consecințele acestei inegalități asupra caracteristicilor empirice și valorilor normative urmărite de către regimul respectiv. Optimiștii din științele politice susțin că inegalitățile din resurse și pregătire nu modifică în mod semnificativ balanța de putere necesară unei democrații eficiente și respectate. Teoreticienii pluraliști, influențați de lucrările de început ale lui Robert Dahl, susțin că politicile sunt discutate în arene de dezbateri distincte - de obicei identificate cu ministere separate, comitete legislative sau instituții guvernamentale regionale - și că grupurile care sunt constituite, active și cu
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
politică în stare să cumpere alte resurse.4 Unii au analizat rețelele de patronaj care există la nivelul instituțiilor politice și modul în care politicienii își organizează alianțele de putere ca să reducă incertitudinea pe care o produce fragmentarea.5 Teoreticienii pluraliști și criticii lor se sprijină pe dovezi empirice atunci când își susțin afirmațiile. Adesea, specialiștii mai tineri din domeniu sunt desemnați să testeze un studiu dintr-o anume arenă politică de interes, care să îi ajute să își stabilească poziția față de
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
pentru parteneriate educaționale și implicare a familiei. De asemenea, la nivelul fiecărui stat și district al organizării administrative americane se găsesc responsabili oficiali care se ocupă de servicii educaționale comunitare. În Uniunea Europeană funcționează Asociația Europeană a Părinților - organizație de tip pluralist și apolitică, ce cuprinde principalele asociații ale părinților din Europa, care reprezintă peste 100 de milioane de părinți. Misiunea sa este de a promova participarea activă a părinților la deciziile europene ce Îi afectează. 2. Joyce L. Epstein este director
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de artă eclezială - ar putea oferi șansa unei declericalizări a Bisericii, dar și garanțiile implicării laicilor cu pregătire într-un proces de autentică formare a celor mai tineri. Această instrucție, asumată fără constrângeri, ar putea seconda în mod inspirat educația pluralistă, de tip secular, din licee și facultăți. În România culturală marcată de opera lui Mircea Eliade, reabilitarea academică a disciplinei istoriei religiilor ne-ar obliga să cântărim vechimea istoriei și perenitatea sacrului. O știință fără recunoaștere universitară, istoria religiilor ne
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
europene provocate de războaiele religioase 1. Epuizați de folosirea haotică a violenței pentru a tranșa divergențele de credință prin lichidarea preopinentului, occidentalii au elaborat imperativul categoric al statului neutru, capabil și doritor să garanteze securitatea indivizilor într-un spațiu public pluralist. În opinia mea, nevoia vitală de a găsi un modus vivendi bazat pe acceptarea diferențelor (și, la limită, gestionarea pașnică a divergențelor ireductibile cu potențial conflictual) a fost lecția cea mai durabilă a experienței traumatice produse de escaladarea intoleranței până la
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
communities), dominantă în Lumea Nouă a secolului al XIX-lea și, cum vom vedea ceva mai încolo, înrădăcinată în adamismul puritan al „părinților pelerini”, o grupare de „progresiști”, un „nou liberalism” care căuta o nouă teorie a societății civile, mai pluralistă și cu o dorință mai pronunțată de a integra pluralismul etnolingvistic, confesional, cultural. Această grupare era formată din gânditori și activiști ca Charles și Mary Beard, Herbert Croly, John Dewey, Horace M. Kallen, Walter Lippmann, James H. Robinson, Thorstein B.
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
moderne de solidaritate și nostalgie comunitară care păstrează mult din căldura vechiului Landespatriotismus, „patriotismul teritorial”; acesta din urmă poate fi ușor împărtășit de persoane de origini etnice, expresii lingvistice și confesiuni diferite, cu condiția edificării comune a unei geografii simbolice pluraliste, care să acomodeze, (re)cunoscându-le și fără a le opune una alteia/altora, rădăcinile tuturor (reale sau imaginare). 18. Într-un fel, întreaga istorie americană este o istorie a experimentelor utopice, unele reușite, altele... Constituția americană însăși poate fi
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
conform căruia „natura este guvernată în diferite domenii de diferite sisteme de legi care nu sunt în mod necesar legate unele de celelalte în vreun mod sistematic sau uniform: de o cârpăceală de legi”21. Adoptarea acestui punct de vedere pluralist și particularist atrage după sine rezerve de ordin principial cu privire la pertinența idealului fundamentalist al corelării și unificării tuturor domeniilor lumii fizice prin teorii cu principii tot mai generale, mai abstracte. Particulariștii apreciază că enunțurile „fizicii fundamentale” nu sunt, în realitate
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
aranja proprietățile inițiale ale universului într-un fel care va permite ca toate legile stabilite de Dumnezeu să fie adevărate. Avantajul reducționismului este de a face munca Sfântului Petru mai ușoară. Cu toate acestea, Dumnezeu poate alege să fie un pluralist metafizic.” (N. Cartwright, Op. cit., p. 324.) 23. O supoziție care, în limbajul lui Kant, ar putea fi exprimată spunând că dacă noi vom considera universul natural drept creația unei inteligențe supreme, care a acționat după un anumit plan, vom avea
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
trebuia să producă schimbări spectaculoase. Unii autori au prevestit o ciocnire dintre „roșii” și „experți”, Încheiată - se spera - cu victoria finală a celor din urmă. Această victorie, la rândul ei, urma să Îndrepte societatea comunistă spre o organizare politică mai pluralistă. Deși istoria ultimelor decenii ale comunismului est-european a arătat că, În esență, „transformarea tehnocrată sau managerială a elitelor politice” nu a avut loc, este adevărat totuși că liderii comuniști din aproape toate țările Europei de Est s-au confruntat cu
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
sociale moderne. În mod corespunzător, adepții acestui tip de abordare presupun diferențierea socială și politică din ce În ce mai accentuată, apariția unor grupuri concurente și Îi Întreabă pe adepții teoriilor neo-totalitarianiste cum Își pot explica menținerea structurii monistice de putere Într-o societate pluralistă, În care există diferențiere socială? Dificultățile tranziției păreau că pun sub semnul Întrebării posibilitatea acestor societăți și a elitelor lor de a se adapta noilor condiții. Între aceste două abordări concurente, M. D. Gheorghiu reușește să jongleze cu dibăcie și
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
observat În situația În care ne-am trezit cu doi candidați ai fostei sau muribundei Convenții; mă mir că nu a mai existat și un al treilea, din partea forțelor civice. S-a produs deci o fragmentare a forțelor politice prooccidentale, pluraliste, de centru-dreapta - deși e greu de caracterizat astfel Partidul Democrat. Ne-am trezit cu o candidatură a liberalului Theodor Stolojan. Mircea Mihăieș: Nou liberal! Vladimir Tismăneanu: Exact. A urmat candidatura independentului... Mircea Mihăieș: ...și „apoliticului”... Vladimir Tismăneanu: ...Mugur Isărescu, care
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
El dovedește și inconsistența noilor elite politice formate În cadrul fiecărui partid la nivelul opțiunilor esențiale. Aceste fenomene de swing-loyalties, voturi, atașamente, loialități, partizanate schimbătoare pe de o parte arată, evident, că ne aflăm Într-o fază de copilărie a democrației pluraliste În România, iar pe de altă parte spun ceva și despre lipsa de informare și de consistență a vocațiilor și opțiunilor. E vorba de faptul că avem de-a face cu transferuri de atașament: de la Antena 1, devii secretar general
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
incoerentă de opinii particulare, ce nu țin seama decât de propria perspectivă). Beneficiile (și, până la urmă, necesitatea) acestei perspective a raționalității transversale se evidențiază atât la nivel epistemologic, cât și social. Caracterul integrat al raționalității transversale, viziunea sa holistă și pluralistă, flexibilitatea sunt caracteristici ce ne-au sugerat că un curriculum care poate contribui la formarea unei astfel de raționalități ar trebui, la rândul său, să se înscrie în ecuația acestor caracteristici. Logica transversală a curriculumului poate constitui punctul de sprijin
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
imagini variate, foarte mulți oameni au ajuns să creadă că acele evenimente sunt fapte obiective, uitând că informațiile sunt interpretate, editate și comentate de specialiști. Astfel că, pentru marea majoritate a populației, televiziunea a devenit „lumea reală” a unei culturi pluraliste. A trăi într-o eră postmodernă înseamnă a conviețui într-o lume creată prin juxstapunerea de diferite imagini. Lumea ecranului combină imaginile nediferențiate și le aduce în prezent, iar postmoderniștii se întreabă dacă există cu adevărat, în lume, ceva mai
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
program paralel de sprijin atât pentru alcoolic cât și pentru familia acestuia. În sociologia religiei este larg acceptată ideea conform căreia credința religioasă influențează atât viața individului, cât și a comunității. Datorită acestei relații dintre credință și comportament în societatea pluralistă contemporană pot să apară situații conflictuale nu doar la nivel teoretic, ci și social. MacIntyre este de părere că societatea postmodernă nu este caracterizată de consens, ci de divizări și conflicte nu doar între diverse tradiții, ci și în interiorul aceleiași
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
dictatură. Va fi citită de Ion Iliescu În fața națiunii. Cetățeni și cetățene, Începe el, atunci cînd apare iar. Cetățeni! — Uite că nu ne mai face tovarăși! zbiară o voce veselă. Cele 10 puncte ale proclamației vorbesc despre un sistem politic pluralist, despre alegeri libere, despre separarea puterilor În stat, restructurarea economiei, a Învățămîntului, despre drepturile omului și libertățile cetățenești, inclusiv dreptul la liberă circulație. În Încăperea cu televizorul, pe hol, În curtea spitalului, pe străzile din jur, În tot orășelul acesta
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
degetele picioarelor. Își suflecase manșetele pantalonilor, dar tivul vaporosului négligé al lui Ju se muiase. Tom McCaffrey forma un obiect de interes în „societatea“ din Ennistone. Pe vremea aceea „societatea“ ennistoniană era o comunitate „elitistă“, fără clase; era, de asemeni, pluralistă. Acest lucru se evidenția, îndeosebi, la Institut. Într-adevăr, existența și natura particulară a Institutului încurajau și întrețineau asemenea proces. Și istoria fusese de ajutor. Ennistone își pierduse, cu mult timp în urmă, mica nobilime latifundiară și, chiar înainte de secolul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Acest lucru este miza vitalității uimitoare a triburilor juvenile, intensitatea acțiunilor lor, violența pasiunilor lor, aspectul derutant și imprevizibil al învestirilor proprii lor. Estetica este cuvântul-cheie care ne permite să înțelegem jocul afectelor care rezumă toate acestea. Estetica împreună cu eticile pluraliste, bineînțeles, pe care le vedem la lucru în fanatismul muzical, în dependența față de rețelele informatice, în adeziunea pe cât de intensă, pe atât de provizorie la cauze umanitare sau la alte acțiuni binevoitoare sau caritabile, fără a uita agregațiile sexuale în funcție de
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
la alte acțiuni binevoitoare sau caritabile, fără a uita agregațiile sexuale în funcție de "gusturi" diverse (homosexual, bisexual, transsexual...). Morala generală se sprijină pe o concepție "ontologică" asupra lumii: fenomene, situații, identități intangibile și sigure de ele însele. Cât despre aceste etici pluraliste, ele sunt în mod esențial labile și provizorii. Dar, în loc să ne plângem de acest aspect mișcător, incert, neinstituit al fenomenelor respective, n-am puteam vedea oare în ele expresia unui umanism autentic sau integral, adică o viziune asupra lucrului uman
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
y Gasset). Atmosferă oarecum libertară, poate chiar anarhizantă de-a dreptul, în care idealul de imitație orizontală al abatelui din Thélème, axat pe un hedonism al prezentului, de-pășește pedagogia verticală orientată către un viitor proiectiv. Prin urmare, diversitatea gusturilor pluraliste ia locul unității puterii centralizate. Hegel ne poate lămuri aici, căci el vedea în diversitatea triburilor semnul (pentru Germania) al unei "națiuni libere". Imperiul nu a abolit acest lucru. Căci la toate alegerile, notează el, "prinții introduceau condiții restrictive noi
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
făcut din mitul progresului nimic altceva decât un instrument cât se poate de funcțional pentru distrugerea lumii. Mitul progresului devine ideologia progresului de îndată ce o cultură nu mai știe să integreze energia debordantă a unei vitalități care este, prin construcție, paradoxală, pluralistă, ambiguă și, printr-o serie de aspecte, anomică. Mitul operează prin intuiție, se sprijină pe instinct, este făcut din imagini împărtășite. El este, în mod esențial, mozaic. Adevărurile care îl animă sunt interioare. Întotdeauna tributare situațiilor concrete, ele sunt întotdeauna
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
Să rezistăm la ordine. Să refuzăm supunerea față de gândirea corectă intelectuală. În acest domeniu, să continuăm să defrișăm în jurul individualismului modern: acela al unui individ rațional care se domină și domină lumea, logică "economică", dacă despre asta este vorba, persoana pluralistă se hrănește tocmai din diversitatea sa, din preconștientul profund și chiar din presentimentul colectiv. Acest lucru este ceea ce permite înțelegerea mimetismului misterios sau a ciudatei "participări mistice" despre care a fost vorba. Într-adevăr, este urgent să depășim evidențele acestei
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]