223 matches
-
Favoritul tuturor pariurilor era Sartre, strălucitul, genialul, polivalentul, față de care Aron nu era decât un studios netalentat, specialist în domenii aride și lipsite de șansa succesului. Unul din actualii încă tineri corifei intelectuali ai stângismului mai mult sau mai puțin pocăit, Bernard-Henri Lévy, zice că e preferabil totuși d’avoir tort avec Sartre plutôt que d’avoir raison avec Aron. Dar spune asta într-un context în care recunoaște destrămarea mitului sartrian. Da, Sartre era supradotatul, omul (cândva) de spirit, artistul
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
răbdare. Sunt slujitoarea lui Dumnezeu... ce mare demnitate; trebuie deci să mă unesc lui Dumnezeu și să-l slujesc în creaturile sale, în toate ramurile în care dragostea lui Cristos cere ajutor; așa făpturile abandonate, cele bolnave, cele închise, cele pocăite, cele căzute, cele periculoase, într-un cuvânt, să nu escludeți nici o ramură a carității. Evident, prima caritate trebuie să fie aceea de a sprijini cu rugăciunea, cu munca, cu viața, Opera Slujitorilor Săraci» (Verona, 25 martie 1952). Tot ceea ce don
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Și ce e mai curios e că această frază citată mai sus Alecsandri o pune și în gura lui Iorgu cel de la-nceput, stricat, ridicol, și în gura Gahiței, și o pune acum și în gura lui Iorgu cel cumințit, pocăit și serios. Aceste contraziceri se datoresc celor două tendințe ale lui Alecsandri. Și așa se face că, chiar atunci când el ridiculizează pe Iorgu, în unele momente se identifică cu Iorgu și-i pune în gură, tot atunci, idei de ale
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
vânzare și cumpărare era nevoie de aprobarea prealabilă a tovarășului președinte al Consiliului Popular al orașului Rădăuți, Cuciureanu Gheorghe. în consecință, Comitetul Comunității s-a adresat tovarășului Cuciureanu Gheorghe, dar acesta a refuzat să dea aprobarea cerută, răspunzând scurt: Pentru pocăiți nu dau niciun fel de aprobare pentru cumpărarea unui astfel de imobil. Din anul 1969 până în 1978 s-au făcut nenumărate cereri la amintitul Consiliul Popular, dar de fiecare dată răspunsul din partea tovarășului Cuciureanu Gheorghe a fost același: La pocăiți
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
pocăiți nu dau niciun fel de aprobare pentru cumpărarea unui astfel de imobil. Din anul 1969 până în 1978 s-au făcut nenumărate cereri la amintitul Consiliul Popular, dar de fiecare dată răspunsul din partea tovarășului Cuciureanu Gheorghe a fost același: La pocăiți nu aprob. După aceea, Comitetul Comunității s-a adresat Consiliului Popular al județului Suceva, dar nici de acolo nu s-a primit vreun răspuns favorabil. Pe parcursul anilor 1969 1978, imobilul în cauză s-a deteriorat și trebuiau făcute reparații, atât
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
până la tavanul și pereții sălii de adunare. S-a făcut intervenție la Consiliul Popular al orașului Rădăuți, de data aceasta pentru a se aproba repararea clădirii, dar, la fel, tovarășul Cuciureanu Gheorghe, președintele Consiliului Popular, a dat același răspuns: La pocăiți nu dau. Pe zi ce trecea, starea imobilului se degrada tot mai mult, punându-se în pericol cele 1.000-1.500 de persoane care se adunau regulat duminica în sala de adunare. Față de această stare de lucruri, fiind vorba despre
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
care s-ar fi putut solda cu victime omenești, Comunitatea s-a adresat din nou Consiliului Popular al orașului Rădăuți, cerând să se aprobe repararea acoperișului prin schimbarea țiglelor cu tablă albă. Răspunsul din partea tovarășului Cuciureanu Gheorghe a fost: La pocăiți nu aprob. în fața acestui caz grav, am luat legătura cu cooperativa Constructorul din orașul Rădăuți, reprezentată prin președintele cooperativei, tovarășul Solcan, care s-a angajat să execute toate lucrările de reparații de interior, iar în exterior acoperișul, pentru care Comunitatea
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
avocat, achitându-se drept onorariu 2.700 de lei. La data fixată, când a început judecarea procesului, s-a ridicat avocatul și, când acesta a început să vorbească în fața instanței, judecătorul l-a întrerupt zicând: Dumneata, tovarășe avocat, ești apărătorul pocăiților? Știi că nu ai voie. Să te prezinți la tovarășul căpitan de securitate Mihalcea, să stai de vorbă cu el. Atunci, avocatul s a așezat jos și nu a mai zis nimic. Procesul a continuat fără apărător, iar suma de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
fost editată la Huși, pe parcursul a trei perioade: 1918-1920, 1921-1927, 1938-1944. Înainte de anul 1900 a fost introdus în România Ordinul al III-lea Franciscan, denumit și Terțiarii Franciscani, un ordin de călugări și laici din Occident, congregație a Societății Catolicilor Pocăiți. Scopul acestui ordin era "trăirea în sânul familiei a unei veți cât mai aproape de sfințenie". Pentru îndrumarea membrilor săi, a fost înființată o publicație menită să îl promoveze și să-i informeze pe aceștia în legătură cu activitățile desfășurate. Această îndrumare concretizată
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
explicații de tot fanteziste în încercarea de a se demonstra de ce, imediat după 1989, românul a întors spatele ficțiunii pentru a plonja voluptuos în apele limpezi ale confesiunii directe și de ce acum, rușinat parcă de gestul său, s-ar întoarce pocăit, spre tradiționalele zone fictive de evadare din imediata noastră realitate. Culmea este că partizanii ficțiunii în acest război cu săbii de hîrtie sînt cei care deplîng mai amarnic lipsa literaturii de sertar din timpul regimului comunist. Or, memorialistica este, prin
Stuff and Whatever by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12554_a_13879]
-
doctorat a Sfinției Sale («Jertfă și Răscumpărare») afirmă că „Taina Pocăinței este o restaurare a Botezului“ Faptul că în Oastea Domnului se pune accentul atât de mult pe Taina Pocăinței, i-a determinat pe ortodocșii secularizați să-i numească pe aceștia „pocăiți“, adică sectari. Ca urmare, s-a ajuns la un lucru paradoxal: cei care se străduiau să trăiască Ortodoxia erau numiți „sectari“, iar cei care se abăteau de la normele ei erau considerați „drept-credincioși“ ai Bisericii străbune. Dacă e vreo deosebire între
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
dar este nelocuită. În ambele sate Livadia religia era greco-catolică până în anul 1948 când “prin decret”comuniștii au desfințat aceast cult religios, iar sătenii și preotul au fost nevoiți să treacă la ortodoxie. În sat erau și câteva familii de “pocăiți”, de sâmbăta și duminica. În perioada interbelică numai câțiva elevi au urmat cursuri liceale la Petroșani,Deva sau Orăștie,dar din anii '40 a urmat o serie mai numeroasă de băieți și fete care au continuat și cursuri universitare,numai
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
la Negru, 220 la Dragoș și 122 la Lunca de Jos, 6 romano-catolici și 1095 evrei, deci o populație de 3576 de suflete. în anul 1932 erau în comună 5014 suflete, din care 11 romano-catolici, 4 ortodocși, 7 calvini, 64 pocăiți, care aveau casă de rugăciuni, 3774 greco-catolici, 1154 evrei, care aveau o sinagogă și două case de rugăciuni. În toamna anului 1948 călugării greco-catolici de la Mănăstirea Moisei, împreună cu starețul Lucian Pop, au fost arestați. În locul lor a fost instalat un
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
din purgatoriu doresc să fie scoase afară, așa cum se spune în legenda sfinților Severinus si Pascal. 30. Nimeni nu este sigur că propria căință este sinceră, cu atât mai puțin că a ajuns la deplina iertare. 31. Oamenii cu adevărat pocăiți sunt rari și la fel de rari sunt și aceia care cumpără cu sinceritate indulgențele, adică astfel de oameni sunt cei mai rari. 32. Ei vor fi condamnați pentru veșnicie, împreună cu învățătorii lor, care se cred ei înșiși siguri de propria mântuire
Cele 95 de teze () [Corola-website/Science/308691_a_310020]
-
oameni. 35. Cei care îi învață pe alții că acelora care intenționează să cumpere ieșirea sufletelor din purgatoriu, sau să cumpere mărturisirea păcatului, nu le este necesară căința, predică o învățătură care nu este creștină. 36. Fiecare creștin cu adevărat pocăit are dreptul de a primi o iertare deplină de pedeapsă și de vinovăție, chiar și fără scrisori de iertare. 37. Fiecare creștin adevărat, fie în viață, fie decedat, are parte de toate binecuvântările lui Cristos și ale bisericii, iar acest
Cele 95 de teze () [Corola-website/Science/308691_a_310020]
-
denumiți „gnostici” de către dușmanii lor. Scientologia nu se revendică a fi exclusiv creștină, ci este deschisă adepților tuturor religiilor, de aceea nu poate fi considerată neoprotestantă. Popular, credincioșii cultelor religioase neoprotestante sunt numiți uneori în sens peiorativ de către ortodocși drept "pocăiți". În România, cei mai mulți adepți ale confesiunilor neoprotestante trăiesc preponderent în fostele teritorii ale Austro-Ungariei (Banat, Ardeal și Bucovina), regiuni care au avut în trecut legături mai strânse cu Occidentul, inclusiv cu Statele Unite (înainte de 1918, când emigrările sezoniere sau permanente către
Protestantism () [Corola-website/Science/303712_a_305041]
-
pe tronul Angliei. În 1697 Ludovic al XIV-lea a încheiat pacea cu William al III-lea și în urma semnării Tratatului de la Ryswick, a încetat să-i ofere asistență lui Iacob. În ultimii ani, Iacob a trăit ca un auster pocăit El a scris un memorandum pentru fiul său în care îl sfătuia despre modul în care ar trebui să guverneze Anglia, precizând că catolicii ar trebui să aibă un secretar de stat, un comisar al trezoreriei și un secretar de
Iacob al II-lea al Angliei () [Corola-website/Science/310339_a_311668]
-
pentru a o aduce înapoi. În toate bisericile ortodoxe, preoții fac agheasmă (apă sfințită), cu care "botează" apele, oamenii, animalele și casele. Înainte de regimul comunist, această datină exista și la București, Patriarhul coborând Calea Victoriei de la Palatul regal până la Dâmbovița, unde pocăiții, îmbrăcați în halaturi albe, se aruncau în apa înghețată pentru a o ridica. Această tradiție face parte din multe altele în legatură cu Boboteaza, încărcate de practici magice și obiceiuri agrare preluate în creștinism din tradițiile anterioare, precum fertilitatea, purificarea
Boboteaza () [Corola-website/Science/314529_a_315858]
-
România a fost în mod repetat trecută în rândul sectelor sau asociațiilor religioase interzise. Astfel, decizia 5734 din 29 ianuarie 1925 a Ministerului cultelor declară la art. 1: „Sunt cu desăvârșire oprite asociațiile cu caracter religios /secte religioase/: 1. nazarinenii / pocăiții /, 2. asociația internațională a studenților în Biblie /mileniști/, 3. adventiștii reformiști, 4. secerătorii, 5. penticostaliștii, 6. inochentiștii, întrucât doctrinele pe care le propagă sunt de natură a aduce atingere legilor și instrucțiunilor statului și prin practicile lor contravin ordinii publice
Uniunea Penticostală din România () [Corola-website/Science/314325_a_315654]
-
i-a adăugat portretul în semn de mulțumire pentru ajutorul oferit. A reușit să se salveze de la moarte, însă și-a pierdut liniștea sufletească. A implorat iertare Sfintei Fecioare Maria. Aceasta a fost de acord să-i slaveze sufletul, însă pocăitul a murit cu foarte puțin înainte să fie izbâvit de pactul făcut cu Diavolul Se speculează că numeroasele scrieri din Codex legate de exorcizare, sunt încercările călugărului de a-și salva propriul suflet. Totuși, manuscrisul nu a fost interzis de
Codex Gigas () [Corola-website/Science/317012_a_318341]
-
caută să convingă auditorul despre teoria greșită a lui Darwin. Locuitorii orășelului Hillsboro sunt solidari fiind de partea reverendului și a lui Brandy. Reverendul își va blestema fiica proprie din cauză că s-a logodit cu profesorul, și care nu se arată pocăit. Va fi organizat în localitate o demonstrație în care va fi arsă o păpușă care reprezenta profesorul, iar unii dintre fanatici îi sparg ferestrele cu sticle. La proces nu vor fi admiși martorii citați de Drumond, care ar fi explicat
Procesul maimuțelor (film) () [Corola-website/Science/315704_a_317033]
-
mod inerent nemuritor. Imaginea omului biblic este aceea a unei creaturi care este supusă morții, dar cu posibilitaea vieții veșnice, și aceasta doar datorită faptului că Hristos a plătit pedeapsa pentru păcat și Și-a oferit propria viața pentru păcătosul pocăit. Isus Hristos „"a nimicit moartea și a adus la lumină viața și neputrezirea, prin Evanghelie"” (2 Timotei 1:10). De aceea, doctrina nemuririi condiționate afirmă că în El este singura speranță a nemuririi. În Vechiul Testament termenul „moarte” se referă în majoritatea
Nemurirea condiționată () [Corola-website/Science/315484_a_316813]
-
pe spate. După ce Cruciada Albigensiană s-a încheiat în 1229, următoarea inchiziție papală, cea a Papei Grigore al IX-lea, a impus penitența eclesiastică a crucii galbene a Catarului ca un indicativ al rușinii, spre a fi purtat de catarii pocăiți rămași, acuzați de erezie. În Noua Anglie colonială, în timpul secolului al XVII-lea și al XVIII-lea, judecătoriile cereau persoanelor condamnate de imoralitate sexuală să poarte litera „A” sau literele „AD” pentru adulter și litera „I” pentru incest pe hainele
Simbolul rușinii () [Corola-website/Science/331524_a_332853]