262 matches
-
un fapt de viață cotidiană, iar cele legate de proprietate angrenează în dispute o mare parte a populației. Cu puțin după 1800, Păuna din Boteni, județul Dâm bovița, are următorul discurs: „cu lacrimi mă rog Prea Sfinției Tale ca să-mi poci afla dreptatea după mărturiile care am, că ne știm că avem lege și suntem creștini, iar nu turci“<footnote id=”1”> DANIC, Fond Mitropolia țării Românești, CCCLXVII/1, <19 iulie> 1819.</footnote>. Ce sens îm bracă pentru această femeie cuvântul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
că are da to rie și nu poate face într-alt chip“. Pentru a îmbu na sufletul soacrei, păhărniceasa face apel la sentimente le ei de bună creștină și mamă: „dar creștină ești, mamă ești și lasă să judece dă poci“. De alt minteri, jupâneasa Zoița își începu se scrisoarea ru gând-o pe dumneaei Safta să lase de-o parte „toate vorbele cele de pri sos“. Scrisoarea, trimisă prin Ioan fe cio rul, ajunge încâteva zile și la 18 ianuarie
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cere zestrea e un lucru care i se cuvine, cel care a provocat întris ta rea nu este el, ci ser darul Ianache Co co răs cu care „atâta au mâh nit pă cei mai mari ai mei, căci nu poci folosi nimic“, ba mai mult, ră cea la por ni tă între ei tot săr da ru lui i să datorează. Mama este încă și mai bă țoa să, dar ca și în celelalte scrisori își ames te că cri
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ce i se aduc cu privire la bârfe le răs pân di te: „văz că-mi scrii dumneata, draga mea, ca să las toate vorbele, dar cui i ar fi fost drag să intre într-acest fel de vorbe? Că eu fug cât poci de acestea.“ Din nou vi no va tul apare ne po tul mai sus-numitei cucoane, nu vrea însă să ză bo veas că prea mult asupra acestei probleme și trece la cer cei și alte ni mi curi, insistând pe
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
jă luiesc Mă riii Tale pentru soacră-mea Tu do ra, dă aici, că nouă ani sunt de când tot tragu judecată cu ea, pentru că mi-au luat soția. Și din pricina pro to popu lui Stoica nu-i numai îndreptare cum poci do bândi de la judecata Prea Sfin ției Sale Pă rin te lui Mitropolit, ci încă prea rău tot sunt jă fuit și mă trimite pă la spă tărie de mă spăimân tă tot cu bătăii ca să nu-mi mai cert
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
întâlnesc prin legende străvechi și la alte popoare, fie că sunt plăsmuite de mintea artistului, un temperament, o fire vizionară. Atât numai că ceea ce zugrăvești să fie prefăcut prin temperamentul tău, întocmai cum o oglindă cu o suprafață convexă schimbă, pocește imaginea care s-a proiectat într-însa. Aceasta este partea care interesează într-o operă și în această privință, d-l Loghi nu datorește nimic lui Böcklin, deoarece în opera artistului nostru se răsfrânge temperamentul său"410. A-l "vedea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ele trec călucenii Închipuind prin aceasta că de acum sunt scutiți de orice primejdii (... De acum călucenii trebuie să fie pretutindeni cel puțin câte doi Împreună ziua și nopatea (... Poporul crede că ei au puteri vindecătoare dacă joacă peste cei pociți de zâne”. Există elemente precum steagul, sabia, capul de lemn, bâtele, care amintesc de vechile confrerii militare și inițiatice cum ar fi cea a luptătorilor lupi. De altfel, se spune că atunci când se Întâlneau două cete de Călușari se declanșa
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
avea cu ce ajunge acasă după ora unu și se culca pe masă. La fel și domnul Sachelarie, care făcea singur ziarul economic-financiar Argus, director fiind celebrul Timoleon Pisani, care publica și el pe pagina întîia cîte-un articol intitulat Nu poci limba. Ce căuta acolo un astfel de articol într-un ziar al bursei și al vieții financiare? De fiecare dată îl citeam și râdeam toți de acest înverșunat dușman al neologismelor. Propunea de pildă ca în loc de tramvai, cuvânt englezesc, să
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
mergeau liniștiți. - Stați mă, ei arăcan de mine că m-ați grăbit. Uitai să pui sarea. Mama sărise ca arsă din bucătăria de vară și venise spre poartă cu sarea în mână. - Apoi, arz-o focul de treabă dacă mai poci face ceva... hai că ne apucă noaptea. - Ei, hai, măi Vasile, hai că doar n-o dat turcii și n-or avea cu ce hărăgi via. Carul se smunci din nou. Ieșeam pe poartă și coboram hudița ca într-un
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
îndepărta!! - Nu-ți facem nimic, vino înapoi!! - Stai!!! ANDREI!!! - Măi omule, am crezut că nu mai vii cu apa aia. - Era lunecuș la fântână. Împelițații iștea di draci de copchii or fi vărsat aiurea găleata cu apă și nu te poci mișca. - Ei, se joacă și ei. - Până și-o rupe unu’ gâtu’. - Hai, lasă, dă apa aia. Ei, stai că trec să mestec în mămăligă. Dă o cârpă de colo și pune găleata pe masă. Badea Vasile lăsă găleata cu
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
audă sudalmele lansate în spatele său, însă privea vorbele spuse de oamenii din sat celor veniți de la județ. Cuvinte pe care ea nu le mai auzise. - O omorât-o de când o luat-o, și-mi spunea, “Mamă Floareo, nu mai poci să trăiesc cu el că mă gătește” o spus, “mai bine stau și eu încă oleacă până e fata mare și plec”. și eu ce era să spun, “cum vrei mamă”, am spus, “cum vrei”. și acuma... țața Floarea, știrbă
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
Gâdea și la Stan și m-am conversat și cu Badea pe urmă... Da’ rămân la părerea mea și nu mi-o schimb: Crin pupă unde-a scuipat... Mi se face poftă de beție și silă de politichie... Da’ nu poci pentru ca să trăiesc nici fără stresul politic, zău așa... 26.11.2009 Președintele... Sandu Șpriț Intuiesc că voi doi, ca niște cetățeni lipsiți de spirit civic ce vă aflați, nu veți merge la cabina de votare. Acolo unde ar trebui să
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
ar roade oareșce curiozitate, dar numai așa, de dragul discuției, devine nițel interesat... Hai, mă, Gore, ai trecut tu la lecturi dure și profunde numai pentru că eu citesc din Țuțea? N-ai mai avut tu somn liniștit din cauza lu’ Țuțea! Nu poci pentru ca să cred, Îmi dai voie să spun așa? Gore se lasă Într-o rână și susură la urechea lui Gicu: Sandu al nostru Își freca mâinile de bucurie acum câteva zile, a crezut că ne-a-ncuiat pe toți. Da’ zic și
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
hai În mahalale. Bă, parcă m-a-nțepat un cuțit direct În corason, că tot ziceai de sezaria, de fidel și de ce ghevara ăla. Zicea ceva și cu un vas etrusc, cu paralelipiped, cică amorul era cubist, n-am prea Înțeles, nu poci cu matematica nici mort, da` refrenul e mortal. Că și sufletul meu e o mahala... Nu știu cum se exprima, mie nu-mi plac mahalagismele. De-aia ziceam de badea și nașu`. Nu luăm niște mici? Că mici am fost și mici
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
cerși Pentr-o ,,creație"... de două parale, Decât a munci!! FABULA PROSTULUI Demult, într-o pădure domnească, S-a întâmplat să trăiască Un animal, o făptură Stranie și tare....ciudată: O greșeală a Mamei Natură? O ncrucișare...necontrolată? O zeitate pocită la gură? Al geneticii joc păgubos? Animalul era urât, prost și scorțos! Semăna cu multe animale; Nu-i putea sta nimeni în cale, Nu-l voiau prieten și nici’cum, Nu și-l doreau... tovarăș de drum! Că nu se
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
acu ne-a părăsit, cum a zis și Mario, și rămân decât ai mei. Pă bune că iera fraieră și citea decât numai Vogue, că d-aia Îi și lipsea acel charme din teatru francez, cu toate că Madeleine Ozeray i-o pocită. E culmea să-mi spui că s-a sinucis mie, care io sunt tare catolică dă la Congres, și ea, cu o joie de vivre la fel cu a mea, deși io nu sunt vro mironosiță. Nu-mi spuneți că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
da scapă prileju să-și deie talente cu asta, că se Întinde la șuete cu a mai asortată amplitudine. Dân când În când, se bagă În viața personală a lu chelăreasa Clementine. Sunt niscaiva nopți, pă zău meu, care nu poci să pui geana dă cât rahat halește. Da când, În sfârșit, Îmi uit dă Clementine, vin de mă inervează șobolanii, plaga otelăriei străinarde. S-o luăm cu Încetu pân chestia știută. D-un paregzamplu, o să-ncerc să-ți pictez locu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
bătăliei, poposind tocmai în Ardealul ciopârțit, la Kolosvar. Iuga, cel care nu era, încă, poreclit Friț, fu trecut, într-un catastif, purtând vulturul german pe tărtajul de carton, de către un gradat cu insemne sanitare pe mâneca goală a halatului alb. Pocindu-i numele de acasă, neamțul fără de o mână, în halat sanitar, caligrafie, în litere gotice: Gefreite Panzer Hugo. Aceasta ținând loc de caporal Panțâru Iuga, cum i se spunea flăcăului la Goldana și pe ambele maluri ale domolului râușor Gegia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
italianului i-ar sări țandăra, iar mie, poate mai mult decât să i-o trag ăleia, mi-ar plăcea să i-o trag lui. O mamă de bătaie adică. Nu era rea fantezia asta, mă gândisem de multe ori să pocesc mutra unuia dintre italienii care ne invadaseră orașul. Dar n-am făcut nimic, fiindcă nu-s deloc un tip spontan. Nici măcar când e vorba de violență. Dacă aș fi fost așa, poate că nu ratam În noaptea precedentă. M-aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
va sfârși lamentabil. Un ministru fonfăit ne-a și prevenit deja că "un drept dobândit nu poate fi luat înapoi". I-auzi, Gogule? Despre ce drepturi vorbești matale? Despre dreptul de-a distruge vieți, de-a ruina cariere, de-a poci conștiințe? Din câte știu, cărțile de muncă ale securiștilor erau secrete. Iar ceea ce era trecut drept salar era doar o măruntă parte din sumele efectiv încasate. Chiar sunt curios pe baza căror acte legale s-a făcut trecerea la pensie
Ați turnat la Securitate? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8370_a_9695]
-
În cinci ani de plimbări încăpățânate, nici eu, nici Maria nu reușisem să ne obișnuim cu el. Pe cât de mult îl îndrăgeam, pe-atât ni se părea de laș și detestabil. Arhitectura îți chinuia privirea. Cartierele fuseseră despicate, vilele interbelice pocite cu pereți bleu și minarete de tablă argintie, acoperișurile suprapuse în straturi late de beton, tăvălind grădina vecinilor. Clădirile multinaționalelor se cățăraseră peste case: în Piața Victoriei un turn de aluminiu și sticlă strivea Muzeul Antipa, iar la Aviatorilor se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cântând într-un câmpuleț. El s-a temut că e ceva dumnezeiesc (cum erau "sfintele care zboară" și "ursesc lumea și de rău și de bine") și s-a gândit cum să le binecuvânteze ("că mă damblagește, mă face, mă pocește, dacă mă vede acum și nu le zic de bine?") Văzându-le cum se jucau în poiană, "noaptea, pe lună", el le face următoarea urare: "Să vă crească, fete mari, hora cu trâmbițași, și cu lăutari, și cu feți frumoși
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
de luni de zile nu mai mănînc pîine, dar sînt bolnavă de inimă și am probleme cu tiroida! da, trebuie să slăbească, am avut și eu probleme cu tiroida! e grasă rău! fata înstrăinată prin Austria, mă întorc la neamuri, pocești cuvintele, doi bătrîni te provoacă, vorbele rele din staționarea prelungită, mecanicul o fi adormit de nu mai pleacă din Beclean! vinovata de obezitate propun explicații, așteaptă alt tren! așa sărim cu toții spre vorba bună și înțelesul cuvenit, chiar dacă neplăcut, profilul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
tinerețile molfăind, palizi, chinina resentimentelor lor fruste. Trăiesc prin ricoșeu, cuprinși de o indispoziție fără evoluție. Greu de conceput îmi apare și psihologia multor forumiști, care așteaptă, excitați, ocazia săptămânală de a înjura gros, de a blestema, de a-ți poci numele, de a te invita să mori. Au toți nefericirea să creadă că, pentru a părea inteligent, trebuie să atârni, mereu, de o beregată. Ura pare să devină, în asemenea cazuri, nu doar un mod de viață, ci un divertisment
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
peste un an ori doi, Ar duce-amaru-napoi. L ar duce, dar nu se poate, C-a jurat până la moarte ! U iu, U iu iu ! Foaie verde bob de linte Descunună mă părinte, C-am fost tânăr, fără minte. - Nu te poci descununa, Până când nu-i număra, Iarba de pe cele lunci, Și frunza din nouă nuci, Pân-n-o face plopu nuci, Și răchita mere dulci. Atuncea și nici atunci. U iu, U iu iu ! De la casa mirelui, după ce nănașii îl iau
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]