814 matches
-
Publicat în: Ediția nr. 360 din 26 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Cavalerul marilor speranțe Dacă ar mai fi primăvară, Aș scrie o poemă tulburătoare, Hoinară, Cu imagini cutezătoare, Visătoare... Dacă aș mai avea o barbă stufoasă, Aș scrie o poemă furtunoasă... Aș strânge laolaltă munții și câmpiile, Aș alerga nechezătoare hergheliile, Aș vântura nisipurile, Apele, scoicile de sidef, Țărmurile cu bizare forme de relief, Aș cerceta atent zodiile, Parcele care măsoară, taie și țes Fără nici un înțeles. Dar toate s-
CAVALERUL MARILOR SPERANŢE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351133_a_352462]
-
caută sensul „adorabilei fiare” care o poartă, vectorial, înspre lumea trăită. „Port în mine adorabila fiară:/ Colții-năuntru, doar ochii-n afară,/ Încercănate idei străpung/ Învelișul de solzi al mirosului scund.” Și eterna mușcătură a colților dinlăuntru, cea care produce poema, reculegerea și confesiunea. Prin poezie, Cristina Emanuela Dacălu își rostește eul, identitatea. Această „adorabilă fiară”, mai mult închipuită decât reală, recompune întreg proiectul spiritual al autoarei, acel proiect care nu are loc în contemporaneitate și, probabil, nu va avea niciodată
POEZIA ÎN FORMĂ PURĂ SAU TRATAT DE FALSĂ SINGURĂTATE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352186_a_353515]
-
tipurilor de hermeneutică. Poetica Cristinei Emanuela Dascălu te obligă, într-un fel, să vrei să cunoști, în viață și fapte, autorul. De multe ori, întâlnirea cu autorul poate fi dezamăgitoare. S-ar putea să-l vezi ca om, rupt de poema sa. S-ar putea să crezi că e o tehnică, pe care autorul doar o produce, din talent, inspirație ori bună mânuire prozodică. Mi s-a întâmplat, uneori. Nu și acum, din fericire. Cred că poeta noastră va sfârși tot
POEZIA ÎN FORMĂ PURĂ SAU TRATAT DE FALSĂ SINGURĂTATE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352186_a_353515]
-
a dus întotdeauna la inima cititorului, unde s-au interceptat două stări de fapt: sugestie și sugestionat. Literatul dispune de capacitatea de a construi o lume ireală în care se poate vedea un centru real al lumii visului: O tristă poemă de foi / Îmi spune-o poveste de noi.../ - Adio, pustiu, și fior. / Va fi poate-odată amor. Iubirea fiind cea care va decreta realul ca fapt împlinit al omului conștient de plăcerile lui de a trăi, în urzeala viciată a fiindului
ANUITATEA EFECTULUI MALADIV, ÎN POEZIA BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356983_a_358312]
-
ANA BLANDIANA / BRĂILA 2013 Autor: Constanța Abălașei Donosă Publicat în: Ediția nr. 886 din 04 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Motto: ,, Florile sunt frumusețea pământului și poezia lui. Nu trăim decât prin harul și jertfa plantelor. Fiecare floare e o poemă întrupată, zămislită în petale pline de mireasmă și substanță dumnezeească din care vor fi plămădiți îngerii,, ( Vasile Voiculescu) În perioada 31 Mai - 1 Iunie 2013, a avut loc la Brăila cea de-a II-a ediție a ,, Festivalului Național de
BRĂILA 2013 de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346231_a_347560]
-
de fapt, ei voiau libertatea, nu robia, deși nu aveau siguranța ei. Capitolul al cincisprezecilea al cărții biblice Șemot (Exodul) reflectă această izbucnire de bucurie, manifestată prin cântec și dans. Mai mult decât atât. Fiii lui Israel au compus o poemă (o „cântare”) de bucurie și de mulțumire către Dumnezeu pentru salvarea lor, care reflectă și credința lor în Dumnezeu, ca urmare a minunii făcute, a salvării. Această „cântare” a fost recitată (cântată) de Moșe și fiii lui Israel, fericiți că
AMINTIREA TRECERII MĂRII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368878_a_370207]
-
E continuo a ritrarre geroglifici Șu tutta la părete tappezzata da riviste del secolo scorso. - Vogliamo sangue sulla prima linea della vită! Stridon le reni Ed îl mio angelo deforme Scende da funi celești Nel sogno rannicchiato come feto Nel poema che tardo ancoră a scrivere. Per îl resto, sulla pagina di oggi Și vedon muri di case ove Le donne lavano e appendon șu mollette Bambole di nylon. PARADA MODEI O colecție colectivă de culori sintetice Și tot atâtea rochii
POEME BILINGVE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370429_a_371758]
-
de la Unirea Principatelor Române, la Grădiștea au răsunat cântece naționale ( ”Deșteaptă-te, române!”, ”Doina oltenească” și ”Înainte, frați români!” ) cântate de corul școlii și acompaniate la vioară de învățătorul Ion Brătulescu. Tot cu această ocazie, a fost interpretată de elevi poema alegorică ”24 Ianuarie” cu sprijinul studentului la teologie din Grădiștea, Ion Roman, după care s-a jucat ”Hora Unirii”. Mai sunt consemnate serbări școlare organizate și prezentate de către școala din Grădiștea, cu ocazia unor evenimente locale sau naționale în 1893
SCURT ISTORIC AL CERCURILOR CULTURALE DIN GRĂDIȘTEA, VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369492_a_370821]
-
ne milogim altor popoare să ne găsească echivalente pentru a ne putea vorbi limba noastră, care este “o comoară, în adâncuri înfundată.” Un alt aspect ar fi mizeria literară, parodiile duse la extremul ridicolului. Copiii aceștia sunt nevoiți să studieze Poema chiuvetei, scrisă de Cărtărescu. Am înțeles că este o satiră a Luceafărului. O chiuvetă se îndrăgostește de o stea, apoi, se pare că nu îi merge relația și se axează pe o idilă cu gaura din perdea. Superb, aproape că
POET (DIMINEŢILE UNUI ANOTIMP) de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370524_a_371853]
-
suflet curat, înțelept, harnic și muncitor, cu forță fizică și morală. Substanța poeziei lui Ion C. Duță creează un sentiment al legăturii omului cu pământul, este un poet teluric cu elemente heraclitiene, pământul având o funcție generatoare de viață. În poema ,,Pământul” Dumnezeu i-a dat omului această bogăție imensă, el ,,l-a luat sfios în palmă, l-a primit ca pe ceva necunoscut, l-a frământat.” Dacă primăvara a venit cu trudă, toamna i-a pus omului pe masă coșul
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 5 IULIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370724_a_372053]
-
martie 2017 Toate Articolele Autorului Poezia de factură tradițională "Limba noastră-i o comoară" se ivește la A. Mateevici în căldura versurilor patriotice strânse postum în volumul "Poezii" (1926) Schimbăm registrul și ajungem la Macedonski, tot cu un volum postum, "Poema Rondelurilor" (1927). De speța unui bovarism donquijotic, romantismul operei macedonskiene, nostalgia speranței, vibrațiile pasiunilor visul plăcerilor îmbătătoare, lucidele iluzii nu îi ulcerează crezul de orice fel. Suntem acum contemporani cu armoniile imitative, inefabilul existențial, imagismul fluid sau absurd și savurăm
ALEXE MATEEVICI ŞI ALEXANDRU MACEDONSKI de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2265 din 14 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362689_a_364018]
-
O zestre-abea, cu boabele amare. Visai un pod pe veacuri și pe spații Sub care-o lume proaspătă să crească Dar mărginit în coaja lui firească Se sparse visu’câteva vibrații. Drumeț, bătrân acuma de înfrângeri, Întorc în umbră aripile-acasă. Poema strâmbă doar le e rămasă. Te simt, citită, inimă cum sângeri. ----------------------------------------------- Publicată în „UNIVERSUL LITERAR”, an I, nr. 42, din 24 octombrie 1942 ȘES NATAL Și, Doamne, eu fui pe aici. În țara cu luceferii înalți, Văzui catapetesme cum ridici
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
și cu tolba de imagini - Din rime potrivim mereu panglici Și’n buzunar ne miaună paragini. Ce te mai uiți la acatiste și iconi, La glorii afumate, la candori ? Imită larg atâția histrioni Și-om hăuli și noi între comori. Poema noastră nu ne dă nimic Nici în gâtlej și nici îmbrăcământ. La dracu toată zarea din colnic - Mai bună e o traistă de pământ. ----------------------------------------------- Publicată în „UNIVERSUL LITERAR”, an I, nr. 48, din 10 decembrie 1942 CÎNTECUL DIN URMĂ Am
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
din talent creația, în viață, Străluminează-n cultură și filozofie.; Cuvântul, versul, strofa, rima se răsfață În sunete-așezate ca într-o simfonie. Mulțimi de poezii inundă această lume, Exprimă bucuria, gândul și durerea, Emoția, melancolia și tăcerea... Sculptată-n dor poema ia formă de minune! Astăzi, pe mapamond, sărbătorim minunea! Cu demnitate, sentiment și datorie, Printr-un șir de cuvinte tandre ca rugăciunea, Prindem timpul sensibil -în sfântă- armonie. Referință Bibliografică: E ZIUA MONDIALA A POEZIEI / Lia Ruse : Confluențe Literare, ISSN
E ZIUA MONDIALA A POEZIEI de LIA RUSE în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353419_a_354748]
-
doi în doi. Eu sunt durere, jumătate sunt eseu De-ai să mă scrii pe-o foaie de hârtie, Penița ta va scrijeli mereu Un vers în adorata nebunie Ascunsă în diftongi elegiaci, Ce-mi plâng în anotimpuri renegate. Citeșete-mă-n poema mea și taci! Și lasă-mi lacrima să plouă... jumătate. Referință Bibliografică: Elegie / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 236, Anul I, 24 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Violetta Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
ELEGIE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354078_a_355407]
-
Cu privire la versurile aflate sub lupa noastră, cu „dendrite“ pe rifturile „continentului“ (macrotemei) Iubirii/Erosului ca dintr-o antic-sacră poemă, Cântarea Cântărilor, reținem pentru Distinsul Receptor de Poezie, fie acesta și dintre „cei mai grăbiți“ prin cosmicele noastre dienocuri, câteva fraze - veritabilă „radiografie“ de mare finețe / fidelitate - din prefața semnată de cel mai autorizat și valoros-înrăzărit poet contemporan al Creștinismului
EMISFERELE ANDROGINULUI, BISTURIUL ZEUS-CHIRURGULUI ŞI „CÂNTAREA CÂNTĂRILOR” de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353586_a_354915]
-
de draci, deschid Cartea de Aur, simt duhul Cărții, faur, crunte și mărunte temeri ciudate, lașitate. Născut să mor în luptă, mă ceartă Chandragupta, aut Caesar, Brutus, prefer atunci Confucius. Cu Robinson, Quijote, Columb în fruntea flotei, ajung să scriu poema pe-o masă la Boema. BMM Referință Bibliografică: Deci... / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1251, Anul IV, 04 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Boris Mehr : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
DECI... de BORIS MEHR în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354093_a_355422]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > NOAPTE ALBĂ... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 443 din 18 martie 2012 Toate Articolele Autorului Duminică, 18 Martie 2012 Trece noaptea albă, Ție nu ți-e milă? Din poema noastră N-am scris nicio filă... Stelele din ceruri Șușotesc de noi, Nu mai am cuvinte, Dă-mi-le înapoi, Cele dăruite Le-ai ascuns la sân, Să le caut oare Nu sunt prea bătrân? E târziu și totuși Dacă
NOAPTE ALBĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354627_a_355956]
-
Acest act de cultură sper să fie începutul unor colaborări fructuoase între adevărații reprezentanți ai culturii roșiorene și cei din alte spații geografice. Sufletul acestei acțiuni, poeta Florina Isachi, care la ora aceasta gândește despre noi ca într-o superbă poemă scrisă de Domnia sa că „Suntem o pată de culoare,/ plutind pe ape ca o inimă», cea care mărturisea cândva „iubesc prea mult cuvintele pentru a le risipi”, probabil că și-a spus aceast lucru și atunci când a scris: „Când venită
SLOBOZI SĂ CONTINUĂM „DRUMUL CĂRŢII” INIŢIAT DE GRUP MEDIA SINGUR de EUGENIA DUMITRIU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357452_a_358781]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > NICOLAE NICOARĂ HORIA - N-AM CERȘIT VIAȚA ... (POEMEI) Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 419 din 23 februarie 2012 Toate Articolele Autorului N-AM CERȘIT VIAȚA N-am cerșit Viața, ea mi-a fost dată Cu tot adevărul cuvintelor mele, Nu am râvnit nimănuia vreodată Locul
N-AM CERŞIT VIAŢA ... (POEMEI) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357966_a_359295]
-
și-a purtat Singur povara, Cum își poartă melcul Singurătatea. Într-o zi va cădea frânt, Neînfrânt! Cel Ce nu cade, Nu se înalță Niciodată... Nicolae NICOARĂ-HORIA 23 februarie 2012 Arad Referință Bibliografică: Nicolae NICOARĂ HORIA - N-AM CERȘIT VIAȚA ... (POEMEI) / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 419, Anul II, 23 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
N-AM CERŞIT VIAŢA ... (POEMEI) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357966_a_359295]
-
îl vedea pentru că el însuși se dorea neobservat, profanul îi lezase puternic fiindul, iar eul lui nu mai putea accepta compromisul existențial, intrând sub greutatea unui destin al durerii morale dar și fizice. Metaforic, plumbul bacovian inspiră: „Fereastra e-o poemă de plumb și de scântei...” (Dialog de iarnă), materializează ideea în versuri și tot ceea ce îl înconjoară e „... o vreme de plumb” (Toamna) și „Iarbă de plumb și aer tare...” (Nervi de toamnă) care îi sufocă fiindul până la palidul ce
NEGRUL ŞI PALIDUL ÎN POEZIA BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358289_a_359618]
-
leș ombres. Ets la multitud de significats de la tristesa entre barrots, garjola al măr dels silencis, polifonia dels sentits esvalotats a la darrera cambra de la flor esmorteïda, mentre el vent tira del desig i esbufega l’alé del cànter del poema i bada el centre del dolor a leș parpelles: el temps passa com cristall adventici pel teu coș, però no hi ha passió per a la sang que et consumeix, car Ella dugué leș pors del vent, homenatge a Gonca
«LA HOTAR [‘A L ENTREMARGE ] DE PERE BESSÓ TRADUS DIN CASTILIANĂ ÎN ROMÂNĂ DE MARIA ROIBU de MARIA ROIBU în ediţia nr. 964 din 21 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/358518_a_359847]
-
la multitud de significados de la tristeza entre barrotes, cárcel en el măr de los silencios, polifonía de los sentidos alborotados en la postrera cámara de la flor amortiguada, mientras el viento tira del deseo y resopla el aliento del cántaro del poema y raja el centro del dolor en los párpados: el tiempo pasă como cristal adventicio por tu cuerpo, pero no hay pasión pară la sangre que te consume, pues Ella trajo los miedos del viento, homenaje a Gonca Özmen) Referință
«LA HOTAR [‘A L ENTREMARGE ] DE PERE BESSÓ TRADUS DIN CASTILIANĂ ÎN ROMÂNĂ DE MARIA ROIBU de MARIA ROIBU în ediţia nr. 964 din 21 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/358518_a_359847]
-
care văd nevăzutul lumii profane unindu-se cu lacrimile elevatului, materializate în interiorul eului care suspină apăsat de palidul chip teluric: „Dar pierdută, cu ochi bólnavi, / Furi, ironic, împrejurul din salonul parfumat. / Și privirea-ți cade vagă peste apa larg ovală” „(Poemă în oglindă). Bacovia coboară în negura de vremi ca un dorit al demiurgului și celor contemporani timpului său, însă nu trăirilor sale, le deschide ochii să vadă nevăzutul ce va fi să fie: „Vezi, din anticul fotoliu - / Agonia violetă, / Catafalcul
PLÂNSUL BACOVIAN ŞI REVELAREA MOTIVATĂ A UNEI DESCĂRCĂRI INTERIOARE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357672_a_359001]