73,403 matches
-
Nichita. Și îi spun în taină primului și celui mai important liric modern francez, trăitor în secolul XV, că un popor trebuie să fie neapărat foarte puternic, foarte pătruns de menirea lui, ca să aștearnă zi de zi la picioarele unui Poet, flori. (va urma)
Reflexe pariziene (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14903_a_16228]
-
stilisticii funcționale și a poeticii structuraliste, "cuvintele poetice" nu existau: pentru că depindeau de uz (nu se puteau explica printr-o regulă de formare) și de aspectul clișeizat al limbii (nu de creativitatea estetică). Și totuși, în ciuda antipatiei împărtășite deopotrivă de poeți și de teoreticieni, conceptul de termen poetic e util pentru lingvistică și pentru stilistica literară: tocmai pentru că reflectă uzuri fixate, deci cu consecințe asupra evoluțiilor semantice și asupra fundalului care dă nota specifică unor epoci și curente literare. Ca rezultat
"Cuvinte poetice" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14904_a_16229]
-
șansă să uite de cărți. Cărțile au venit după ei, pe nisip, și i-au ademenit irezistibil sub forma unui târg de carte, organizat chiar acolo, printre umbrèle de soare și bărci pneumatice. Organizatorul târgului este, ca în fiecare an, poetul și omul de afaceri (combinație, iată, posibilă!) Gheorghe Todor. El a dat și un nume sugestiv întreprinderii, Carte la nisip, parafrazând aromata sintagmă cafea la nisip, atât de bine cunoscută nouă, levantinilor. Târgul Estival de Carte de la Mangalia este primul
Cititorii n-au vacanță by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14880_a_16205]
-
Fac bună teză la română, extemporal la igienă, după-masă două ore de gimnastică". Și o observație care cu siguranță n-ar fi trecut de cenzură: "Ce partid cu 15000 de membrii a pus pe lista lui de candidați dîmbovițeni pe poetul Păun care îmi spune în fața grădinii publice că G. Călinescu nu este un scriitor?" Se știe cît de mult l-au admirat tîrgoviștenii pe G. Călinescu. îi datorează probabil mult din programul lor de lecturi susținute, iar gustul italienizant e
Viața privată în "obsedantul deceniu" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14870_a_16195]
-
culturale de care Provincia a dus întotdeauna lipsă. Pentru români mitul cultural era cu atât mai important cu cât el se lega de Eminescu: Eminescu l-a tradus, și l-a asumat, l-a considerat cu iubire. Lenau este un poet german cum nu sunt mulți în biografia lui Eminescu. Așa că avea mai puțină importanță faptul că Lenau a stat doar un an în Banat și că acest an n-a lăsat urme în biografia, în scrisul, în devenirea sa. Dar
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
Lenau în comparatismul românesc. Recapitulări Toți criticii români ai primului val au scris, pe larg, despre ,,Eminescu și Lenau". Era o temă de predilecție, pentru că Eminescu însuși indicase o sursă.2) O sursă edificatoare - un punct de rezistență în studiul poetului, mai ales pentru cei care au avut acces la cultura germană. Într-o ordine strict sentimentală, am așeza pe primul loc nu studiile lui Gherea, Grama sau Raicu Ionescu-Rion, ci Critica științifică și Eminescu, al prea neglijatului Mihail Dragomirescu, publicat
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
Dragomirescu va sublinia: ,,...Eminescu e superior, cred, unui Lenau sau Heine, care ocupă locuri de onoare într-o mare literatură, ca cea germană". Reacțiile vor să anuleze ideea, malignă, cum că Eminescu nu face altceva decât să-l imite pe poetul austriac. De altfel, toți comentatorii relației Lenau-Eminescu vor avea grijă să nu cadă în păcatul detractorului Grama, care vedea în Lenau modelul rău, corupător al poetului român. De Lenau se va ocupa cu insistență ardeleanul Ilarie Chendi, într-o Schiță
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
anuleze ideea, malignă, cum că Eminescu nu face altceva decât să-l imite pe poetul austriac. De altfel, toți comentatorii relației Lenau-Eminescu vor avea grijă să nu cadă în păcatul detractorului Grama, care vedea în Lenau modelul rău, corupător al poetului român. De Lenau se va ocupa cu insistență ardeleanul Ilarie Chendi, într-o Schiță din literatura germană. Lenau, citită la Societatea de lectură ,,Petru Maior" din Budapesta în 14 octombrie 1896. Studiul are meritul de a face prima sinteză asupra
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
venind de departe, din străfunduri, și făcându-se auzită numai simțului interior, revelând semnificații tot mai de profunzime, pe măsura trecerii timpului. Într-adevăr, cum spunea Hölderlin în poemul Andenken, Was bleibet aber, stiften die Dichter, ceea ce rămâne însă, întemeiază poeții Hyperionici, în spirit!" 6) Sunt câteva lucruri importante pentru înțelgerea bună a lui Hölderlin, Lenau, Eminescu: primul ar fi acela al semnificațiilor, de profunzime. Fiecare dintre cei trei poeți propune, în literatura lui, o profunzime nouă, un orizont literar activat
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
Andenken, Was bleibet aber, stiften die Dichter, ceea ce rămâne însă, întemeiază poeții Hyperionici, în spirit!" 6) Sunt câteva lucruri importante pentru înțelgerea bună a lui Hölderlin, Lenau, Eminescu: primul ar fi acela al semnificațiilor, de profunzime. Fiecare dintre cei trei poeți propune, în literatura lui, o profunzime nouă, un orizont literar activat de adâncimi neobișnuite. Fiecare dintre ei a studiat filozofia. Un context sau altul i-a legat de un filozof care ar putea fi considerat maestru spiritual. Dar ,,autodescoperirea" profunzimilor
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
sau altul, asupra secolului XX al culturii, poate că n-ar fi rău să-i citim pe Eminescu și pe Lenau prin grila oferită de Nietzsche și Hölderlin: pornind, prin urmare, de la ceea ce s-a numit nebunia lor. Fără îndoială, poetul german care se aseamănă în primul rând cu Eminescu este Hölderlin. Este cel puțin pentru români, o comparație mulțumitoare - o comparație elocventă mai ales atunci când luăm în considerare postumele lui Eminescu. Este un ecran mult mai mare - un ecran pe
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
dincolo de formă, sporește și sensul. Acesta se ivește ca dintr-o zguduire a haosului unde nu mai e nici un punct de sprijin și nici o opreliște: așa am văzut în Luceafărul acea experiență a neantului legată de ansamblul existenței spirituale a poetului, care a fost autentică. Excesul este limita presimțită de grecii care recunoșteau în Dyonisos "zeul nebun" așa cum au știut-o Hölderlin și Nietzsche. Și credem a nu greși dacă vedem în Eminescu un frate mai tânăr al lor, în martiriul
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
p. 4-17. Vezi și Jozsef Turoczi, Lenau. Ruetten et Loenig, In deutsche uebertragen von Bruno Heilig, Berlin, 1961. 2) Mircea Anghelescu, Lenau și Eminescu, în Caietul expoziției itinerante 19 aprilie - 13 octombrie 1996, ,,Sunt un suflet pribeag pe-acest pământ". Poetul Nikolaus Lenau. Urmele unei vieți zbuciumate. pp. 62-63. 3) Ilarie Chendi, Scrieri, I, Ediție, prefață, tabel cronologic, note și comentarii de Dumitru Bălăeț, Ed. Minerva, pp. 155-156. Despre ecourile lui Lenau în cultura română, a se vedea Mircea Anghelescu precum și
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
treia, cu poză, a unei reviste care de la Rîm se trage. * În ARGEȘ (august), după ce deplînge într-un lung, lung editorial "decăderea" liricii actuale, dl Mihail Diaconescu își rezervă dreptul de a ilustra și "resurecția" ei și anume prin cîțiva poeți publicați de revista pe care o conduce: Radu Cârneci, "indiscutabil unul dintre cei mai importanți autori lirici din întreaga istorie a literaturii noastre", Amalia Elena Constantinescu, "autoarea unei creații care interpretează străvechi teme religioase într-o manieră profund originală", Mircea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14916_a_16241]
-
o admirabilă creație de inspirație mitică și patriotică", Pan Cristian, "în care recunoaștem un poet filosof de mari resurse expresive..." etc. Sîntem consolați că, spre deosebire de Imperiul Roman, lirica românească mai întîi decade și apoi cunoaște mărirea, prin penele acestor iluștri poeți. Val de prostii Valul de prostii debitate presei de seismologi autohtoni, inclusiv de mai marele Institutului Național de profil, celebrul d. Mărmureanu, despre iminența unui cutremur în România a fost infirmat de reprezentanții celui mai important centru de seismologie din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14916_a_16241]
-
obicei, număr 2/2002 al revistei Memoria, dna Cristina Petrescu-Ercea scrie despre Șt. Aug. Doinaș, recent dispărut, membru fondator, între altele, al Fundației Culturale care editează revista. Articolul dnei Ercea este o remarcabilă schiță biografică. Autoarea l-a cunoscut pe poet în anul universitar 1944-1945, la Sibiu, unde era studentă în anul I al Facultății de Litere și Filosofie (aflată, ca toată Universitatea clujeană, în refugiu), pe care Doinaș tocmai o încheia. Prietenia dintre dna Ercea și Doinaș a durat o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14889_a_16214]
-
aflată, ca toată Universitatea clujeană, în refugiu), pe care Doinaș tocmai o încheia. Prietenia dintre dna Ercea și Doinaș a durat o viață. Autoarea articolului evocă, în chip decent și emoționant, episoade mai mult sau mai puțin cunoscute din biografia poetului, îndeosebi acelea legate de căsătoria cu Irinel Liciu, celebră deja ca balerină în 1956 cînd s-a zbătut să-l scape de închisoare pe viitorul ei soț. Doinaș era învinuit de omitere de denunț. Astăzi nu se mai știe ce
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14889_a_16214]
-
neglijențe în ce privește studiul operei sale; adorația a mers dintotdeauna mînă în mînă cu ignorarea gravelor probleme ale obiectului adorat. Este citat Petru Creția care lăsa un bilanț sumbru în al său "testament", o situație invers proporțională cu desfrînatul cult al poetului: "Peste tot ce înseamnă studii eminesciene s-a întins pustiul. Cercetătorii cei mai de seamă au murit, alții sînt bătrîni și obosiți, alții, după cîte o încercare mai mult sau mai puțin meritorie, s-au îndreptat către altceva. Pe tineri
Despre Eminescu, așa cum trebuie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14897_a_16222]
-
Pe tineri aceste studii nu-i atrag." Ilina Gregori atacă unul dintre cele mai slabe puncte din exegeza eminesciană: biografia. Constatăm că principala lucrare dedicată acestui segment rămîne "Viața lui Mihai Eminescu" de George Călinescu. Cu alte cuvinte, cercetarea biografiei "poetului național" nu a avansat în nici un fel timp de mai bine de jumătate de veac. Doar perioada de după 1983 a interesat exegeții, care au speculat în fel și chip "nebunia" poetului, ajungîndu-se la ipoteze precum Eminescu, victima unui complot politic
Despre Eminescu, așa cum trebuie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14897_a_16222]
-
Eminescu" de George Călinescu. Cu alte cuvinte, cercetarea biografiei "poetului național" nu a avansat în nici un fel timp de mai bine de jumătate de veac. Doar perioada de după 1983 a interesat exegeții, care au speculat în fel și chip "nebunia" poetului, ajungîndu-se la ipoteze precum Eminescu, victima unui complot politic (a se vedea N. Georgescu). Tot ce a fost înainte de 1983 nu a mai interesat aproape pe nimeni: lumea a luat de-a gata informațiile. Era mult mai comod să preiei
Despre Eminescu, așa cum trebuie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14897_a_16222]
-
complot politic (a se vedea N. Georgescu). Tot ce a fost înainte de 1983 nu a mai interesat aproape pe nimeni: lumea a luat de-a gata informațiile. Era mult mai comod să preiei periodizarea clasică decît să încerci reconstituirea tinereții poetului. Ilina Gregori se ocupă de perioada berlineză. Noutățile de natură documentară sînt extrem de importante. Dar contează foarte mult și faptul că putem citi o biografie scrisă într-un ritm al criticii actuale, fără călinescianisme, fără intruziuni nepermise ale operei în
Despre Eminescu, așa cum trebuie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14897_a_16222]
-
reziduurile industriale și dejecțiile orașului." Eminescu avea motive să nu fie încîntat de Berlinul acelor vremuri. în plus moartea fratelui său Șerban s-a produs tot în acest oraș, tot în perioada studiilor sale. Autoarea presupune că starea financiară a poetului a fost înrăutățită de cheltuielile cu fratele său: "nimeni nu a spus clar că îngrijirea lui Șerban la Berlin, înmormîntarea lui acolo și acoperirea datoriilor lui au însemnat pentru familie nu numai cheltuieli imense, ci și daune morale și un
Despre Eminescu, așa cum trebuie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14897_a_16222]
-
pentru familie nu numai cheltuieli imense, ci și daune morale și un uz de credit după care Eminescu însuși nu mai putea aștepta nimic de la sponsorii săi". Pe de altă parte, episodul Milly denotă o adaptare și o relaxare a poetului la Berlin, deși biografii săi au ținut să facă din această perioadă una exclusiv sumbră, de melancolie și singurătate etc. Mereu cu argumente mai mult "poetice" decît documentare. Au fost multe motive "concrete" care l-au împiedicat pe Eminescu să
Despre Eminescu, așa cum trebuie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14897_a_16222]
-
acest domeniu. Eminescu intuise și adîncise acea parte a operei schopenhaueriene care avea să aibă un viitor. Analiza perioadei berlineze se încheie cu alte interesante observații despre o modă importantă la acea vreme care explică multe dintre opțiunile tematice ale poetului și prozatorului Eminescu: studiul Egiptului. La ceva timp după senzaționalele descoperiri ale lui Champollion, egiptologia cunoscuse o dezvoltare incredibilă. Moda cuprinsese pe toată lumea, de la universitate pînă la salon. Situație descrisă cu umor de autoare: "Vogă pe gustul burgheziei consumiste - fără
Despre Eminescu, așa cum trebuie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14897_a_16222]
-
a apărut al treilea volum al lui Nicolae Coande - fundătura homer. Primul ciclu, Pompa - introductiv, aș zice - stă sub semnul nostalgiei soarelui care "este aici și totuși dincolo/ de orice înțelegere", un astru tutelar care însă "moare interior" o dată cu inima poetului, semn nu doar al degradării unui eu dezorientat într-o lume obscură, ci și al unei dureroase disoluții cosmice. Al doilea ciclu marchează începutul unei dificile încercări de salvare a poetului claustrat între ziduri: "următoarea lume ar putea fi sufletul
Fundăturile poeziei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14919_a_16244]