785 matches
-
vremuri mai bune ar trebui ca guvernul sa le dea aceste mijloace. Trecând apoi la abuzurile administrației, d. Grăjdănescu, între altele, a citat un caz destul de interesant: un cal de furat din Vlașca s-a găsit în grajdul d-lui polițai de oraș. {EminescuOpXI 91} D. ministru de interne a răspuns la semnalarea acestui caz că va pune să se cerceteze și, daca va fi în adevăr cum spune d. interpelator, va destitui pe polițai. Cât pentru pretinsa foamete de care
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a găsit în grajdul d-lui polițai de oraș. {EminescuOpXI 91} D. ministru de interne a răspuns la semnalarea acestui caz că va pune să se cerceteze și, daca va fi în adevăr cum spune d. interpelator, va destitui pe polițai. Cât pentru pretinsa foamete de care ar suferi locuitorii din mai multe județe, d. ministru a contestat-o, arătând că porturile Galaților și Brăilei sânt pline de porumb și mai ales că într-o țară ca a noastră, lipsită de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
fu astupată cu un portofoliu pe care bravul domn îl schimbă astăzi pe un post de advocat la căile ferate. Altul detronează odinioară pe Domnitor - din norocire în efigie numai - și proclamă o republică, și peste puțin îl vedem galant polițai făcând în scara palatului primirea musafirilor domnești la zile mari. D. colonel șterge odinioară numele M. Sale Domnitorului din livretul soldatului și astăzi se face denunțătorul unor pretinse abuzuri de presă față cu suveranul. O mică deosebire între d. colonel
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu suveranul. O mică deosebire între d. colonel și ceilalți doi onorabili pomeniți mai sus, o simplă deosebire de noroc: d. colonel nu va fi ministru, d. colonel nu poate fi advocat al căilor ferate, iar cât despre postul de polițai se zice că el ar fi destinat, în cazul permutării actualului titular, nu d-lui colonel Anghelescu, ci unui coleg al d-sale, onor. senator Simion Mihălescu. [ 13 aprilie 1880] ["FIINDCĂ SE VORBEȘTE... Fiindcă se vorbește în mod care pare
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
noștri ar renunța bucuroși la toate celelalte libertăți, numai pe aceasta una s-o păstreze deplină. Ei sânt pururea atât de nerăbdători de-a exercita această accesibilitate încît siluiau chiar împrejurările și se numeau ei pe ei înșuși prefecți, casieri, polițai, miniștri, prezidenți de republică, chiar dacă n-ar fi fost decât în îngusta circumscripțiune a fericiților Ploiești. Dar democrația română nu e tare numai în accesibilitate, ci și în creațiune de posturi. Astfel, de exemplu, administrația drumurilor de fier a trecut
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de gardul casei Gane, mi-am apăsat plexul... Greață? Mi-am apăsat plexul și mi-am aprins țigara. Cerul era plin de stele... Cerul, deasupra noastră... De ce rîzi? Păi, ce fel de berbant ești? Să fi urlat măcar după un polițai. Da, ai dreptate. Dar dacă era doar o simplă înscenare, un scenariu? Lasă, hai să bem un Wembley! 15 aprilie Foarte duios: dl. Iliescu face o vizită în Statele Unite, pentru a asista la inaugurarea unui memorial al holocaustului. Duios și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
normalizare". Cred că, la auzul perlei, Corneliu Coposu a tresărit în mormînt. Stație de-autobuz, în Cucu. Lume. Chefliul e cu harțag, se ia ba de unu', ba de altu', dă din mîini, spurcă, pișcă damele. Ca din pămînt, doi polițai tineri. Într-o secundă, ipochimenul e luat (fin) la braț de cei doi și îndepărtat din stație. Mersul trioului e-ncîntător. Ce pas de balet! Lebedele mici din "Lacul lebedelor". 14 aprilie Mihail Sebastian notează în Jurnal, pe 5 septembrie '39
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
bunădispoziție debordantă. Doar în pînzele spaniolilor Murillo și Ribera mai văzusem așa ceva: amestec de sordid și de veselă demență. O singură dată am urmărit scena în care cei doi erau politicos (mde, politețe franțuzească!) îndemnați să-și părăsească locul deliciilor. Polițaii noștri n-au prea fost educați în duhul politețurilor, dar ar putea, în sfîrșit, să le practice acum cu brio. Iar orașul n-ar mai arăta ca un imens Maglavit. Un pic de muzică. Recent, în timpul concertului Filarmonicii, unui dirijor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
răspund grav: pe mine! Celălalt, cu gura căscată, mă părăsește încet, neștiind ce i s-a întîmplat. La meciul de azi e Charlot. Un Charlot american. Cît durează jocul, face necontenit turul tribunelor. A fost, pe rînd, Napoleon, cioban, doctor, polițai. Acum un an, tot așa, după reprezentație, l-am văzut... decostumat, doar în halatu-i roșu, cu "recuzita" în geamantan, așteptat în stradă de-o mașină albă, invitat să ia loc în ea și demarînd spre... 7 coline. Charlot-ul lui de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
sau de tramvai, ci și la soldați (și ofițeri). Erau, după '90, niște parade în Piața Unirii, de credeai că veniseră iar să ne elibereze. Urechiatele băteau pasul ca-n Piața Roșie. Zilele astea am văzut, la niște intersecții aglomerate, polițai cu chipie alb-albastre, mîndri ca niște chipeși căpitani de plai. Vine el și rîndul Insulei. În Decăderea minciunii, Oscar Wilde găsește foarte multe cazuri de imitație conștientă. În 1879, întîlni la o recepție, în casa unui ministru de externe, o
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
zona Râmnicului Sărat, aveau să fie urmăriți și suspectați de bolșevism (ca unii ce trăiseră sub ocupația sovietică în acel interstițiu 1940-1941), spre a fi deportați, precum sașii, de către autoritățile românești. „Prigoana a fost teribilă - rememorează sora viitorului istoric - cu polițai la ușă, în miez de noapte, iar noi salvându-ne, ieșind pe fereastra din spatele casei și alergând peste câmpuri, în satele din preajma Râmnicului Sărat”. Cu anevoie aveau să găsească o casă primitoare, la ceasuri de noapte târzie, în satul Rubla
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
obraznicule! Ce tineret! Mă mir de ce mai iau dascălii salariu, se lamentă domnul cel distins, cel cu servieta elegantă sub braț. Să lămurim lucrurile, spuse sergentul cu autoritate. Unde vrei dumneata să mergi? Pe strada Mozart. Minte! Întreabă-l, domnule polițai, dacă știe măcar unde e strada Mozart! Unde e strada Mozart? Păi, tocmai asta am întrebat... tocmai... Aici eu întreb! Deci susții că vrei să mergi într-un loc pe care nici nu-l cunoști? O! De câte ori nu mergem într-
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
scrisoare de amor ieșită de sub pana lui Tipătescu și pierdută, impardonabil, de Zoe. În jurul acestei scrisori - pierdută și găsită de Cetățeanul turmentat, zăpăcit de toate aceste încâlceli - se înnoadă și se desfac ițele comediei. Cu tot zelul pe care Pristanda, polițaiul slugarnic și versatil, îl pune în executarea ordinelor abuzive ale lui Tipătescu, scandalul amenință să ia proporții dezastruoase. Numai că Zaharia Trahanache, tip bonom, afabil cu cine trebuie, pătruns cu solemnitate de importanța atâtor comitete și „comiții” în care e
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
începuturile colectivizării. În comparație cu romanul anterior, Împărații propune o proză mai matură, în care limbajul oltenesc frust, de o prospețime și autenticitate stilistică remarcabile, construiește din câteva replici personaje precum Capmare, țăranul care s-a întors mutilat de la Cotul Donului, Ghimpău, polițaiul satului, și, bineînțeles, Ristea, devenit și aici din primar președinte de „ceape”. SCRIERI: Punct căzut, București, 1969; Apărătorul se apără, Cluj-Napoca, 1974; Poeme, București, 1975; Flori de mac, Craiova, 1977; Apărătorul în derută, Timișoara, 1979; Clar de pământ, București, 1979
COJOCARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286324_a_287653]
-
ea este privită ca o realitate mai degrabă îndepărtată Nu a fost menționat nici un caz concret la nivelul localității: „Cum să nu fie corupție la noi? Te duci în Spania și iei 700-800 de euro, și la un medic sau polițai aici îi dai 200-300 de euro. Dacă intrăm în UE, să luăm și noi pensii de 400 de euro pe lună și salarii de 1.000 de euro pe lună; atunci să fie, să fie bine. Decât să mă duc
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
, Alexandru (27.I.1841, București - 25.VI.1901, Târgoviște), autor de versuri. Este fiul Zincăi Urziceanu, căsătorită cu Dumitru Popescu, polițai, iar, după moartea acestuia, recăsătorită cu Nicolae Candiano, și el lucrând în Poliție. Învață într-un pension din Ploiești, apoi la o școală militară din București, de unde iese, în 1859, cu gradul de sublocotenent de artilerie. Protejat al lui Al.
CANDIANO-POPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286062_a_287391]
-
subprefect la plasa Mangalia a fost confirmat, la aceeași dată, domnul G. Logadi 1935. Conform prevederilor decretului regal emis la 30 aprilie 1896 la București "dl. Vasile Petrescu, cu un serviciu de mai bine de cinci ani ca subprefect și polițai de comună urbană reședință de județ, (...) este numit în funcțiunea de subprefect la plasa Mangalia, județul Constanța, în locul domnului Alexandru Poteca, transferat"1936. În aceeași zi a fost emis la București decretul regal nr. 15 787/1896 ce prevedea la
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Silistra Nouă a domnului Alexandru Poteca, actual subprefect la plasa Mangalia"1939. Totodată, "pentru postul ce devine vacant la plasa Mangalia", Dimitrie Quintescu, prefectul județului Constanța, îl recomanda pe "Vasile Petrescu, care a ocupat funcțiunile de judecător de ocol, de polițai, precum și pe aceea de subprefect, până la 1 aprilie a. c."1940. În octombrie 1896 regele Carol I și regina Elisabeta au vizitat orașul Constanța unde au inaugurat lucrările de modernizare a portului maritim. Familia regală a sosit la Constanța după o
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
la 5 iulie 1900 la castelul Peleș și contrasemnat de către ministrul de Interne, generalul George Manu, se prevedea că "domnul Ion I. Bucur, cu un serviciu de peste patru ani de ajutor de subprefect, cap de birou de prefectură, subprefect și polițai de comună urbană reședință de județ, (...) este numit în funcțiunea de subprefect la plasa Constanța, județul Constanța, în locul domnului Alexandru Petrescu, demisionat"2375. De altfel, cu puțin timp înainte, prin jurnalul Consiliului de Miniștri din data de 13 iunie 1900
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
piețele noastre se explică, în mare parte, prin vexațiunile de tot felul la care sunt supuși comercianții de către agenții polițienești"2896. Pentru a-și impune punctele de vedere, prefectul Scarlat Vârnav "personal scoate în Constanța gazeta "Cuvântul", în colaborare cu polițaiul orașului cu directorul prefecturii și cu alți funcționari administrativi (...) iar redacția acestui ziar se află chiar în localul prefecturii"2897. Ca urmare a acestui fapt, "nu este primar, notar și consilier care să nu fie abonat"2898 al acelui ziar
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
prezența ministrului Cultelor, domnul Spiru Haret, și a ministrului otoman la București, domnul E. S. Seffa-Bey. La sosirea în gara Constanța aceștia au fost primiți de către prefectul județului, domnul Ion T. Ghica, de către consulul otoman, domnul Hacik Efendi Papazian, de către polițaiul orașului Constanța și de către alte oficialități locale. În dimineața zilei de 24 iunie 1910 domnul Spiru Haret împreună cu prefectul județului Constanța au vizitat băile de la Mamaia, cazinoul din Constanța și grădina publică situată în vecinătatea bulevardului Elisabeta. Ceremonia de punere
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
aceasta, oricât ar fi de mare, o persoană care să aibă cele două calități alăturate la modul armonios așa cum le are doar el. O spune ferm, și nu dă drept la replică nimănui. Doar de undeva, parcă-l aud pe polițaiul Pristanda cum mormăie, ca pentru el: „Curat genial”, coane Fănică. Rezon! Peisaj cu Ceaușescu În anul 1965 eram elev la Liceul Agricol din Iași, liceu care-și avea sediul aproape de Stațiunea Experimentală Hortiviticolă. Era aproape de casa lui Bădărău (cel care
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
să aducă și bani la buget și să mai scadă procentul de șomeri la suta de locuitori. Meseria ilegală a domnișoarei cu pricina, să fie menținută în starea aceasta, fiindcă ar putea genera, (sau menține), multe locuri de muncă: un polițai s-o urmărească, un altul să o aresteze de câte ori prestează, (în cazul în care nu prestează taman cu el), încă unul mai mintos (adică având mai multe clase elementare), care să scrie amenda, un contabil cu licență de AS, care
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
grăbit...” „Mulțumesc.” Tony Pavone deschise ușa mașinii, Încercând să se urce Înăuntru când, șoferul Îl opri cu un gest aproape brutal. „M’ai Întrebat pe mine dacă Îți dau voie să te urci? Cine te crezi dumneata domnule, ori ești polițai...!?” „Naveți teamă, nu sunt caraliu...! Am venit acum cu avionul, iar prietena mea mă așteaptă cu bagajele la agenția Tarom din Calea Victoriei... O fi Înghețat săraca!” „Îmi pare rău, domnule - domoli el vocea. Sunt nevoit să mă retrag la garaj
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
singur lucrător bate un cui iar zece ginitori verifică dacă cuiul e bătut bine!!” Făcu o mică pauză, privind semnificativ la cei prezenți reluând. „Cine să mai producă bunurile materiale dacă trei sferturi din populația aptă de muncă o constitue polițaii, securitatea, controlorii, inspectorii precum și o altă armată de „Taie frunză la câini”, care verifică inspectorii și controlorii, care la rândul lor sunt urmăriți de te miri cine...!!” Gică Popescu Îl bătu pe umăr, prietenește. „Nu te mai necăji băiatule, faci
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]