230 matches
-
data de 13 mai 1977 în localitatea Chișinău, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Alecu Russo nr. 63, bl. 2, ap. 15. (7.300/2003) 505. Tivolt Dumitru, fiul lui Dumitru (fiul lui Policarp, născut în anul 1919 în localitatea Chișinău, și Elizaveta) și Maria, născut la data de 19 iunie 1980 în localitatea Chișinău, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, Str. Independenței nr. 5, bl. 1, ap.
ORDIN nr. 741/C din 2 martie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/209141_a_210470]
-
născut la data de 30 mai 1952 în localitatea Rădeni, județul Ungheni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, str. M. Sadoveanu nr. 4, bl. 2, cămin. (3.970/2004) 208. Tivolt Oleg, fiul lui Dumitru (fiul lui Policarp, născut în anul 1919 în Chișinău, și Elizaveta) și Maria, născut la data de 5 martie 1972 în localitatea Chișinău, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, Str. Independenței nr. 5, bl. 1, ap. 19. (481
ORDIN nr. 2.491/C din 26 septembrie 2008 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203394_a_204723]
-
Ortodoxe Române a înființat Episcopia Cetății Albe - Ismail, având jurisdicție asupra județelor Cetatea Albă, Ismail și Cahul și reședință la Ismail. De-a lungul timpului, ea a fost condusă de episcopii Nectarie Cotlarciuc (1923-1924), Iustinian Teculescu (1924-1932), Dionisie Erhan (1934-1941), Policarp Morușca (locțiitor în 1941-1944) și Antim Nica (1944). Episcopia a fost desființată în 1944. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost
Ismail () [Corola-website/Science/298622_a_299951]
-
române prin Decret Regal. I-a avut ca mitropoliți, până la ocupațiile sovietice din 1940 și 1944 pe Gurie Grosu și Efrem Enachescu. Alți episcopi eparhioți în Mitropolia Basarabiei au fost Nicodim Munteanu, Cosma Petrovici, Nectarie Cotlarciuc, Justinian Teculescu, Dionisie Erhan, Policarp Morușca, Antim Nica, Visarion Puiu, Țiț Simedrea, Părtenie Ciopron și Benedict Ghiuș. În momentul intrării țancurilor sovietice în partea de răsărit a României, Mitropolia Basarabia cuprindea 1090 de biserici parohiale și 30 de mănăstiri. Cea mai mare parte dintre ele
Mitropolia Basarabiei () [Corola-website/Science/299153_a_300482]
-
fost condamnate și suprimate în mod activ în următoarele secole, și sunt, acum, lucrări "pierdute". Scrierile părinților apostolici sunt de mai multe genuri, unele, e.g. scrierile lui Clement romanul sunt scrisori (numite epistole), altele relatează evenimente istorice, e.g. Martiriul Sfântului Policarp, iar Didahia este un ghid etic și liturgic. Potrivit "Enciclopediei catolice", termenul "părinți apostolici" poate fi găsit pentru prima oară în cartea din 1672 a lui Jean Baptiste Cotelier, numită "SS. Patrum qui temporibus apostolicis floruerunt opera" ("Lucrări ale Sfinților
Părinți apostolici () [Corola-website/Science/307349_a_308678]
-
Apocalipsei este numit uneori Ioan de Patmos. Alti comentatori teologici, precum Donald Guthrie si J. Alec Motyer afirmä cä visiunea este scrisä de cätre Ioan, dar viziunea are amprenta lui Hristos. Iustin Martirul (c. 100-165 AD) care-l cunoștea pe Policarp de Smirna, învățăcel al lui Ioan, face o posibilă aluzie la această carte, și-l creditează pe Ioan ca autor al ei. Ireneu de Lyon (c. 115-202) ia asta drept fapt. La sfârșitul secolului al II-lea, este acceptată în
Apocalipsa lui Ioan () [Corola-website/Science/308601_a_309930]
-
lnstitutul teologic din Sibiu (1920- 1921 ), director al Oficiului de Statistică al Mitropliei Ardealului (1921), redactor al `Revistei Teologice" din Sibiu (1921-1922), director al Internatului fiilor de preoți din Sibiu (1921-1925); În 1925 a fost tuns în monahism, sub numele Policarp, încredințându-se stăreția mănăstirei Hodoș-Bodrog (1925-1935), hirotesit protosinghel (1925) și arhimandrit (1926). La 24 ian. 1935 ales episcop misionar pentru românii ortodocși din America (hirotonit 24 mart. 1935, înscăunat în Detroit la 4 iul. 1935), unde a păstorit efectiv până în
Policarp Morușca () [Corola-website/Science/308681_a_310010]
-
Antonie, Mitropolitul Ardealului, Arhimandritul Irineu și un grup de călugări de la Mănăstirea Sâmbăta de Sus, au primit dezlegare din partea Mitropolitului Antonie, spre a se stabili în America, sub omoforul arhiepiscopului Nathaniel. În data de 23 februarie 2001, de sărbătoarea Sfântului Policarp al Smirnei, monahii pelerini au plecat la Detroit, unde au fondat Mănăstirea "Înălțarea Domnului", PC Arhimandrit Irineu devenind stareț al acestei mănăstiri. Prin activitatea defășurată la Detroit, grupul de călugări pelerini au oferit ospitalitate și confort nu numai comunității românești
Irineu Duvlea () [Corola-website/Science/308680_a_310009]
-
din sângele lui ci și pentru că trebuia să ducă mai departe faima acestei familii. Prin el se asigura continuitatea neamului: ”El era singurul vlăstar al familiei Faranga, și printr-însul familia aceasta (...) trebuia să perpetueze”. Neavând de mic o mamă, Policarp dar și mătușa sa, Matilda, au încercat să o înlocuiască. Lui Puiu îi lipsește, însă, sensibilitatea, dragostea maternă pe care nici unul dintre aceștia doi nu a putut să i-o însufle. După săvârșirea crimei, tatăl său, pentru a evita arestarea
Ciuleandra (roman) () [Corola-website/Science/302634_a_303963]
-
d.Cr., iar după moartea împăratului Domițian (96 d.C.) s-ar fi întors la Efes, scriindu-și Evanghelia în jurul anului 100 d.Cr. A adormit în Domnul la vârstă foarte înaintată (88 ani). Iustin Martirul (c. 100-165 AD) care-l cunoștea pe Policarp de Smirna, învățăcel al lui Ioan, face o posibilă aluzie la Apocalipsă, și-l creditează pe Ioan ca autor al ei. Ireneu de Lyon (c. 115-202) ia asta drept fapt. La sfârșitul secolului al II-lea, este acceptată în Antiohia
Ioan Evanghelistul () [Corola-website/Science/304150_a_305479]
-
teologiei ioanine dintre părinții bisericii a fost Sf. Ignatie din Antiohia, a cărui "Epistolă către Filipeni" era fondată pe și făcea aluzie la și . Aceasta ar indica faptul că evanghelia era cunoscută în Antiohia înainte de moartea lui Ignatie (probabil 107). Policarp de Smirna ("cca." 80-167) citează din epistolele lui Ioan, la fel ca Iustin Martirul și Filozoful ("cca." 100-165). Cea mai veche mărturie despre autor era cea a lui Papias, păstrată în citate fragmentare în istoria bisericii a lui Eusebiu din
Ioan Evanghelistul () [Corola-website/Science/304150_a_305479]
-
Ioani diferiți, Apostolul Ioan și Prezbiterul Ioan, atribuind evanghelia apostolului iar Apocalipsa prezbiterului. Mărturia lui Ireneu de Lyon bazată pe Papias reprezintă tradiția din Efes, în care se zice că ar fi trăit Apostolul Ioan. Ireneu era discipol al lui Policarp, deci la a doua generație după apostol. Conform multor cercetători, el afirmă lipsit de echivoc că apostolul este autorul evangheliei. (Alți cercetători observă că Ireneu se referă totuși constant la autorul evangheliei și la cel al Apocalipsei ca „discipolul Domnului
Ioan Evanghelistul () [Corola-website/Science/304150_a_305479]
-
care au folosit-o la început, ei fiind cei care au introdus-o în comunitatea creștină.” J.N. Sanders, care a scris "The Fourth Gospel in the Early Church", a examinat „așa-zisele paralele ale lui Ioan cu Ignatie din Antiohia, Policarp de Smirna, Barnabas și "Epistola către Diognetus", conchizând că nu există urme sigure ale influenței celei de-a patra evanghelii la Părinții Apostolici.” Sanders a argumentat că această carte a fost scrisă în Alexandria. "Evanghelia după Ioan" afirmă explicit că
Ioan Evanghelistul () [Corola-website/Science/304150_a_305479]
-
de "Craioveanul" în Biserica Domnița Bălașa din București în ziua de 31 martie 1935. Ceremonia hirotonirii a fost oficiată de către următorii trei episcopi: Vartolomeu Stănescu al Râmnicului - Noul Severin (hirotonit în 1912), Gherontie Nicolau al Constanței (hirotonit în 1923) și Policarp Morușca al Episcopiei misionare pentru românii ortodocși din America (hirotonit în 1935) . El a fost numit în funcția de secretar al Sinodului Bisericii Ortodoxe Române. În septembrie 1940, PS Galaction a fost numit duhovnic al familiei regale, fapt care nu
Galaction Cordun () [Corola-website/Science/311212_a_312541]
-
cu cuvinte de stimă și de afecțiune, în prefața cărții „"De incarnatione"”. Este hirotonit preot probabil de către acest Papă. Pleacă mai departe, în Galia în anul 415, fiind trimis de către Papă pentru a continua încreștinarea galilor, începută deja de către sfinții Policarp și Irineu de Lugdunum (azi Lyon). La Marsilia înființează două mănăstiri, una de călugări și alta de maici: « Mănăstirea Sfântul Victor » și « Mănăstirea Sfântul Sotiros » (Mântuitorul). Organizează viața mănăstirească după modelul mănăstirilor din orient cu adaptările necesare locului. Prin aceasta
Ioan Casian () [Corola-website/Science/312393_a_313722]
-
an. Sfințirea paracliseului de la Izvorul Sfanțul Gheorghe de la Feredeu, a avut loc în ziua de 9 iunie 1932, la Sărbătoarea Înălțării Domnului. Slujbă religioasă a fost oficiată de însuși Episcopul Aradului și a Hunedoarei, Grigore Gh. Comșa, stareț fiind Arhimandritul Policarp Marușca de la Mănăstirea Hodoș-Bodrog. În toamna anului 1934, la Feredeu, a fost turnata fundația clădirii de locuit, care se compunea din trei camere și un coridor. Prima cameră din partea stângă a clădirii era destinată episcopului, iar celelalte două călugărilor. Dintr-
Mănăstirea Feredeu () [Corola-website/Science/312439_a_313768]
-
Episcopia Hotinului, Arhiepiscopia Chișinăului și Mitropolia Olteniei. Alți ierarhi care au efectuat vizite canonice în cuprinsul Misiunii Ortodoxe Române din Transnistria au fost: Mitropolitul Ardealului Nicolae Bălan, Mitropolitul Olteniei Nifon, Mitropolitul Basarabiei Efrem Enăchescu, Episcopul Oradei Nicolae, Episcopul Cetății Albe-Ismail Policarp Morușca și Episcopul Armatei Partenie Ciopron. a fost înființată la 15 august 1942, având sediul la Tiraspol, iar din octombrie 1942 - la Odesa. Misiunea a cuprins inițial 13 protopopiate de județ și una a municipiului Odesa. Cele 14 protopopiate cuprindeau
Misiunea Ortodoxă Română din Transnistria () [Corola-website/Science/309542_a_310871]
-
cu cuvintele: „Presbiterul Dionisie către împreună-presbiterul Timotei” , Timotei fiind considerat a fi unul și același cu însuși destinatarul celor două epistole pauline omonime. Cele zece epistole sunt, de asemenea, adresate unor persoane din aceeași perioadă istorică: Ioan Evanghelistul, Gaius, Sosipatru, Policarp din Smirna, Tit (același cu destinatarul unei alte epistole pauline). În unele pasaje (Despre "numirile dumnezeiești") Pseudo-Dionisie pretinde că ar fi fost învățat de către însuși Apostolul Pavel sau, în altă parte, că ar fi fost, împreună cu apostolii Iacov și Petru
Pseudo-Dionisie Areopagitul () [Corola-website/Science/310529_a_311858]
-
Părinți apostolici intră scriitorii creștini din a doua jumătate a sec. I și prima jumătate a sec. II, care au fost ucenici ai Sfinților Apostoli ori i-au cunoscut pe aceștia. Astfel, Barnaba, Clement Romanul, Ignatie Teoforul (episcop al Antiohiei), Policarp al Smirnei, Herma, Papias sunt doar cei cunoscuți, existând și o serie de anonimi, precum autorul Epistolei către Diognet. Literatura patristică din această perioadă este strâns legată de scrierile Vechiului și Noului Testament, având atât caracter catehetic (pentru creștini), cât
Patristică () [Corola-website/Science/304887_a_306216]
-
la Palatul Regal, Puiu Faranga (Ion Rițiu) suferă un moment de rătăcire și o ucide pe soția sa, Madelaine (Anca Nicola), strângând-o de gât. Speriat de ceea ce făcuse, el coboară în salonul conacului și-și mărturisește crima tatălui său, Policarp Faranga (Gheorghe Cozorici), afirmând că nu a avut niciun motiv. Policarp Faranga, care era ministrul justiției, îl cheamă urgent pe prefectul poliției Capitalei (Alexandru Dobrescu) și pe procurorul Zamfir și cei trei decid să mușamalizeze cazul. Ca să scape de închisoare
Ciuleandra (film din 1985) () [Corola-website/Science/320403_a_321732]
-
rătăcire și o ucide pe soția sa, Madelaine (Anca Nicola), strângând-o de gât. Speriat de ceea ce făcuse, el coboară în salonul conacului și-și mărturisește crima tatălui său, Policarp Faranga (Gheorghe Cozorici), afirmând că nu a avut niciun motiv. Policarp Faranga, care era ministrul justiției, îl cheamă urgent pe prefectul poliției Capitalei (Alexandru Dobrescu) și pe procurorul Zamfir și cei trei decid să mușamalizeze cazul. Ca să scape de închisoare, Puiu Faranga este internat de tatăl său în sanatoriul profesorului Chirileanu
Ciuleandra (film din 1985) () [Corola-website/Science/320403_a_321732]
-
moșia lui Faranga au dat foc conacului. Ei au fost împușcați de un pluton de execuție, dar, înainte de a muri, osândiții la moarte au început să joace în noroi dansul Ciuleandra. Speriat de perspectiva repetării răscoalei și a pierderii moșiilor, Policarp Faranga își dă seama că familia sa are nevoie de urmași dârzi care să apere agoniseala generațiilor trecute. El decide ca fiul său, care era un copil bolnăvicios, să se căsătorească cu o fată de la țară pe care urma să
Ciuleandra (film din 1985) () [Corola-website/Science/320403_a_321732]
-
o bucată de pământ în schimbul Mădălinei, promițând că se va îngriji de educația ei pentru ca fata să se căsătorească mai târziu cu Puiu. Fata este dusă la București și i se schimbă încă de a doua zi numele în Madelaine. Policarp Faranga a dus-o apoi la un pension din Elveția, plimbând-o apoi la Berlin, Viena, Paris și Londra. După revenirea din străinătate, fata, care devenise o domnișoară încântătoare, este introdusă în lumea mondenă. La patru ani de la aducerea fetei
Ciuleandra (film din 1985) () [Corola-website/Science/320403_a_321732]
-
să-i spună și ea același lucru, chiar dacă nu ar fi fost adevărat, dar Madelaine a rămas tăcută și absentă, iar privirea ei trecea prin el. În acel moment, el și-a pierdut firea și a strâns-o de gât. Policarp Faranga încearcă să-l scoată pe Puiu din sanatoriu deoarece aflase că doctorul Aioanei era cuprins de o ură împotriva „ciocoilor”. Cu sufletul zdruncinat, Puiu refuză să plece din sanatoriu, iar tatăl său îi cere medicului să-i aplice o
Ciuleandra (film din 1985) () [Corola-website/Science/320403_a_321732]
-
împotriva ereticilor" (cu 44 de capitole și scrisă la Roma) și a lui Irineu' "Contra ereticilor" ("ca" 180, în cinci volume), scrisă în Lyon după reîntoarcerea sa dintr-o vizită la Roma. Scrisorile lui Ignatie de Antiohia și a lui Policarp de Smirna către diverse biserici au avertizat împotriva falselor învățături, iar "Epistola lui Barnaba", acceptată de mulți creștini din secolul al II-lea ca parte componentă a Scripturii, avertiza asupra amestecării iudaismului cu creștinismul, la fel ca și alți scriitori
Erezie () [Corola-website/Science/318172_a_319501]