651 matches
-
se instilează câte o cantitate echivalentă cu 1/4 pînă la 1/2 din volumul chistului (12). Scleroterapia poate determina frecvent hematurie microscopică și, rar, macroscopică, ce va ceda spontan în câteva săptămîni. Reexpansiunea volumului renal după scleroterapie în rinichiul polichistic poate fi determinată de reacumularea lichidului în chiștii tratați, creșterea chiștilor intacți sau dezvoltarea de noi chiști, dar prima posibilitate pare a fi mai puțin probabilă, deoarece a fost demonstrată o corelație semnificativă între doza de substanță sclerozantă folosită și
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
trocare; după aspirația chistului și recoltarea specimenului pentru examen citologic, peretele chistic este rezecat până la nivelul capsulei renale (fig. 2), fiind apoi trimis la examen histopatologic, iar baza poate fi electrocoagulată. în cazul intervențiilor efectuate pentru simptomatologia dureroasă din rinichiul polichistic, unele studii recomandă utilizarea unui abord transperitoneal (laparoscopic), din cauza mărimii organului operat; abordul laparoscopic reprezintă o opțiune și în cazurile în care metodele percutanate sunt dificil de practicat, cum ar fi chiștii renali anteriori sau parapielici (9). După incizia liniei
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
unor sângerări severe, la pacienți cu risc chirurgical major, s-a practicat cu rezultate relativ bune embolizarea arterială selectivă. Ocazional poate fi necesară efectuarea nefrectomiei unilaterale, înainte ca pacientul să ajungă la insuficiență renală avansată, în cazurile în care rinichiul polichistic evoluează cu durere severă prin sângerare, obstrucție sau dezvoltare tumorală. Deși la unii pacienți cu ADPKD și nefrolitiază s-au practicat, în condiții de securitate, litotriție extracorporală (ESWL) și nefrolitotomie percutanată (NLP), cazurile ce evoluează cu obstrucții majore ale tractului
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
subcostală bilaterală, abord transperitoneal logitudinal sau transversal supraombilical) comportă un șoc operator mai mare pentru acești bolnavi fragili, fiind justificat numai dacă nefromegalia este foarte mare sau sunt necesare și alte gesturi chirurgicale intraperitoneale. Capitolul 12 PROBLEME ETICE îN BOALA POLICHISTICĂ RENALĂ AUTOSOMAL DOMINANTĂ (ADPKD) Abordarea conflictelor etice și a problemelor pe care le ridică în practica medicală un pacient cu ADPKD poate fi realizată numai prin raportarea la o serie de principii etice care și-au căpătat unversalitate, fiind acceptate
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
cu APDKD impun cunoștințe solide bioetice pentru întregul lanț de medici practicieni de diferite specialități care se ocupă de acești pacienți, ca și pentru cercetătorii care se dedică aprofundării cunoștințelor în domeniu. Capitolul 13 CONCLUZII ȘI REPERE METODOLOGICE îN BOALA POLICHISTICĂ RENALĂ AUTOSOMAL DOMINANTĂ (ADPKD) Din numeroasele probleme și date prezentate de colegii și colaboratorii noștri despre ADPKD se pot degaja câteva concluzii care trebuie să modifice viziunea și atitudinile noastre practice despre această afecțiune. -ADPKD este o boală multisistemică frecventă
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
17). Factorii de risc ai disecției de aortă sunt HTA, afecțiunile de țesut conjunctiv (sindrom Marfan, sindrom Turner), aortită, leziuni iatrogene, ateroscleroză, anevrism de aortă toracică, valvă aortică bicuspidă, traumatisme, coarctație de aortă, hipervolemia de sarcină, stenoză aortică congenitală, boala polichistică, sindrom Sheehan, sindrom Cushing. 36.2.6. Strategii terapeutice în disecția acută de aortă 36.2.6.1. Mangamentul terapeutic imediat Obiectivul tratamentului medicamentos în urgență este menținerea frecvenței cardiace între 60 i 80 bătăi/minut și a tensiunii arteriale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
de punctul de start al transcrierii genei insulinei ar susține această ipoteză. În plus au mai fost descrise asocieri între polimorfisme de tipul VNTR și diferite alte afecțiuni. Astfel, locusul INS-VNTR a mai fost asociat cu susceptibilitatea pentru sindromul ovarelor polichistice (PCOS) (Waterworth et al., 1997), obezitate (O’Dell et al., 1999) și greutatea la naștere (Dunger et al., 1998). În plus gena HRAS1 (care codifică protooncogena H-ras) și care determină susceptibilitatea genetică pentru diferite cancere se află sub influența unui
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91983_a_92478]
-
În ultimii ani s-au acumulat multe dovezi care indică apariția disfuncției endoteliale în la pacienții cu sindrom de insulinorezistență. Astfel, la pacienții nediabetici dar insulinorezistenți (incluzând subiecți obezi, gravide cu istoric de diabet gestațional, femei cu sindrom al ovarelor polichistice, rude nediabetice ale pacienților T2DM, subiecți cu toleranță alterată la glucoză etc.) răspunsul vasodilatator mediat de acetilcolină este redus iar nivelul plasmatic de ET-1, vWF, sICAM și sVCAM este crescut (13, 14, 20). Insulina per se pare a avea importante
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92216_a_92711]
-
Cuprinde și rezolvarea cauzei reale a leziunii; cea mai frecventă este neoplasmul bronhopulmonar, a cărui evoluție poate fi mascată temporar prin ameliorarea pasageră a stării bolnavului după instituirea chimioterapiei. Celelalte abcese secundare corpilor străini endobronșici, malformațiilor congenitale (chiste aeriene, plămân polichistic, hipoplazie sau aplazie pulmonară, sechestrație pulmonară, emfizem gigant), chistelor hidatice supurate, traumatismelor toracice, se rezolvă prin tratamentul chirurgical specific fiecărei leziuni [50, 51, 53, 62, 75]. Tratamentul chirurgical Se indică abceselor pulmonare cronicizate după 3-6 luni de tratament medicamentos ineficient
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
sodiu în sudoare, prin așa-numitul „test al sudorii”. Pot exista și alte disfuncții exocrine. Traheo-bronhomegalia cu bronșiectazii se poate diferenția de dilatația difuză a traheei și a bronșiilor mari prin aceea că traheea este mult lărgită până la carenă. Boala polichistică nu poate fi diferențiată de bronșiectaziile saculare sau chistice dacă a survenit chiar și o singură infecție. Astfel, diferențierea se face prin absența modificărilor inflamatoare (mai puțin sigur bronhoscopic și cu certitudine pe cupe histologice). Sechestrația pulmonară cu zone chistice
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
al doilea mecanism de insulinorezistență imunologică este cel prin anticorpi anti-receptori de insulină. Clasic s-au descris două tablouri clinice ale acestui tip de rezistență la insulină: tipul A care apare la paciente tinere și se asociază cu hirsutism, ovar polichistic, virilism moderat, creștere precoce și accelerată și acantosis nigricans și tipul B, la femei mai în vârstă (dar și la bărbați) la care se asociază și alte manifestări autoimune ca hipergamaglobulinemia, proteinuria, nefrită cu complement scăzut, leucopenie, alopecie, hipertrofia glandelor
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
sunt reprezentate în primul rând de medicamentele imunosupresoare: corticosteroizii și inhibitorii de calcineurină [Hjelmesaeth et al., 1997; Pirsch et al., 1997]. în primul an, incidența diabetului este mai mare pentru tacrolimus decât pentru ciclosporină. Vârsta înaintată, rasa neagră, precum și boala polichistică renală autosomal dominantă au fost identificate ca factori de risc. Deși nu există suficiente dovezi directe, este logic să se considere că diabetul zaharat posttransplant renal poate produce aceleași complicații ca și la alte populații. De aceea, se recomandă depistarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
Bronsiectazie 6. Hepatită cronică agresivă; ciroza hepatică 7. Rectocolita ulcerohemoragica 8. Pancreatita cronică 9. Diabet zaharat (expertiză individuală) 10. Sindrom nefrotic 11. Insuficientă renală cronică 12. Colagenoze 13. HTA esențială sau secundară 14. Rinichi hipoplazic uni- sau bilateral 15. Boală polichistica a rinichilor 16. Hidronefroza congenitala 17. Litiaza renală malignă 18. Anomalii ale vaselor renale 19. Rinichi ectopic sau mobil gr. ÎI și III 20. Extrofia vezicala 21. Malformații congenitale (coronariene, cardiace) 22. Afecțiuni miocardice (CMH globală sau izolată a ventriculului
NORME TEHNICE din 24 aprilie 2003 privind controlul medical al Sportivilor, asistenţa medico-Sportivă în complexurile Sportive naţionale, precum şi în cantonamentele loturilor naţionale şi olimpice şi asistenţa medicală la bazele Sportive în timpul desfăşurării antrenamentelor şi competiţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149646_a_150975]
-
asimilate cu încadrarea în gradul grav de handicap, necesitând îngrijiri din partea altei persoane. ... VI. Afectări ale structurii funcțiilor aparatului urinar Afecțiuni renale cu insuficiență renală cronică documentată, indiferent de cauză: - cauze malformative (de exemplu: agenezia renală unilaterală, hipoplazia renală, rinichi polichistic, rinichi în potcoavă, duplicare ureterală, reflux vezico-ureteral, displazie reno-faciala Potter 1); - cauze tumorale (de exemplu: tumora Wilms); - hidronefroza de gradul III; - hipertensiune reno-vasculară severă sau malignă; - litiaza renală sau ureterală aseptică pe rinichi unic, unilaterală dacă rinichiul controlateral este pielonefritic
CRITERII din 1 octombrie 2002 (*actualizate*) pe baza cărora se stabileşte gradul de handicap pentru copii şi se aplică măsurile de protecţie specială a acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158910_a_160239]
-
asimilate cu încadrarea în gradul grav de handicap, necesitând îngrijiri din partea altei persoane. ... VI. Afectări ale structurii funcțiilor aparatului urinar Afecțiuni renale cu insuficiență renală cronică documentată, indiferent de cauză: - cauze malformative (de exemplu: agenezia renală unilaterală, hipoplazia renală, rinichi polichistic, rinichi în potcoavă, duplicare ureterală, reflux vezico-ureteral, displazie reno-faciala Potter 1); - cauze tumorale (de exemplu: tumora Wilms); - hidronefroza de gradul III; - hipertensiune reno-vasculară severă sau malignă; - litiaza renală sau ureterală aseptică pe rinichi unic, unilaterală dacă rinichiul controlateral este pielonefritic
CRITERII din 1 octombrie 2002 (*actualizate*) pe baza cărora se stabileşte gradul de handicap pentru copii şi se aplică măsurile de protecţie specială a acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158912_a_160241]
-
Metode morfologice de investigație. Patologia colului uterin: citologie cervicovaginală, cervicite, polipi endocervicali, neoplazia intraepitelială cervicală, carcinom scuamocelular. Patologia corpului uterin: endometrioza, adenomioza, endometrite, leziuni dishormonale, tumori benigne și maligne. Patologia salpingelui: inflamații acute și cronice, tumori. Patologia ovarului: inflamații, ovarul polichistic, pseudotumori și tumori. Patologia sarcinii: inflamațiile placentare, sarcina ectopică, boala trofoblastului gestațional. PATOLOGIA GLANDEI MAMARE Tulburări de dezvoltare. Citologia glandei mamare (secreție și puncție aspirativ. Inflamații. Mastopatia fibrochistică. Carcinomul de glandă mamară: clasificare, tipuri histologice, factor de prognostic. Tumori stromale
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
imunocitochimie, genetică, imunologie, steroidogeneza ovariană, inclusiv reglarea, fiziologia hormonilor ovarieni, receptori estrogenici. 2. Fiziologia ciclului menstrual. 3. Metode de investigare în patologia ovariană. 4. Amenoreea primară. 5. Amenoree secundară. 6. Insuficiența ovariană primară. 7. Hirsutismul și hiperandrogenemia. 8. Sindromul ovarului polichistic. 9. Anovulația. 10. Contracepția hormonală. 11. Patologia mamară benignă - etiopatogenie, evaluare, tratament. - Sânul - dezvoltare, anatomie. - Controlul endocrin al sânului. - Patologia benignă a sânului (patologia hormono-dependentă) 12. Menopauza și terapia hormonală de substituție. 13. Tulburările de dinamică sexuală. II. Bărbat 1
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
s. Klinefelter, trisomia X și alte polisomii X, s. 47, XYY) - 5 cazuri. - 4. Corelații genotip-fenotip în boli monogenice: galactozemia, fenilcetonuria, bolile lizozomale, bolile peroxizomale, fibroza chistică, distrofia musculară Duchenne, osteogeneza imperfectă, sferocitoza ereditară, sindromul Ehlers-Danlos, hipercolesterolemia familială, neurofibromatozele, boala polichistică renală, hemofilia A, boala Huntington, distrofia miotonică - 5 cazuri. - 5. Evaluarea riscului în bolile comune: boala coronariană, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, astmul bronșic, bolile neurodegenerative, psihozele, cancerul, obezitatea, alcoolismul - 10 cazuri. - 6. Evaluarea riscului în anomaliile congenitale: malformațiile congenitale izolate
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
s. Turner, s. Klinefelter, trisomia X și alte polisomii X, s. 47, XXY). 3. Bolile monogenice. Corelații genotip-fenotip în boli monogenice: galactozemia, fenilcetonuria, bolile lizozomale, bolile peroxizomale, fibroza chistică, distrofia musculară Duchenne, osteogeneza imperfectă, sferocitoza ereditară, sindromul Ehlers-Danlos, neurofibromatozele, boala polichistică renală, hemofilia A, distrofia miotonică. 4. Genetica dezvoltării și defectele de dezvoltare. Categorii de gene implicate în controlul dezvoltării. Procese majore în cadrul dezvoltării embrionare. Anomalii congenitale cu determinism multifactorial. 5. Retardul mental și retardul mental legat de X. 6. Patologia
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
s. Turner, s. Klinefelter, trisomia X și alte polisomii X, s. 47, XXY). 3. Bolile monogenice. Corelații genotip-fenotip în boli monogenice: galactozemia, fenilcetonuria, bolile lizozomale, bolile peroxizomale, fibroza chistică, distrofia musculară Duchenne, osteogeneza imperfecta, sferocitoza ereditară, sindromul Ehlers-Danlos, neurofibromatozele, boala polichistică renală, hemofilia A, distrofia miotonică. 4. Genetica dezvoltării și defectele de dezvoltare. Categorii de gene implicate în controlul dezvoltării. Procese majore în cadrul dezvoltării embrionare. Anomalii congenitale cu determinism multifactorial. 5. Retardul mental și retardul mental legat de X. 6. Patologia
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
origine tuboperitoneală Patologia ovariană benignă: - Evaluarea chirurgicală a tumorilor ovariene (benigne, maligne) și conduita terapeutică chirurgicală - Chirurgia ovarului: biopsii ovariene; ovarectomia; anexectomia; tehnici chirurgicale conservatoare (foraj ovarian - drilling ovarian, rezecție parțială a ovarelor) - Torsiunea ovariană, sindromul ovarului restant, sindromul ovarelor polichistice - Modalități de extragere din abdomen a pieselor operatorii PATOLOGIA INFLAMATORIE GENITALĂ (BIP) - Patologia anexială inflamatorie - Tehnici și posibilități chirurgicale laparoscopice în patologia inflamatorie pelviană ENDOMETRIOZA - Evaluare și posibilități terapeutice laparoscopice - Complicații, incidente, accidente SINDROMUL ADERENȚIAL ÎN CHIRURGIA LAPAROSCOPICĂ - Paciente cu
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
s. Turner, s. Klinefelter, trisomia X și alte polisomii X, s. 47, XXY). 3. Bolile monogenice. Corelații genotip-fenotip în boli monogenice: galactozemia, fenilcetonuria, bolile lizozomale, bolile peroxizomale, fibroza chistică, distrofia musculară Duchenne, osteogeneza imperfecta, sferocitoza ereditară, sindromul Ehlers-Danlos, neurofibromatozele, boala polichistică renală, hemofilia A, distrofia miotonică. 4. Genetica dezvoltării și defectele de dezvoltare. Categorii de gene implicate în controlul dezvoltării. Procese majore în cadrul dezvoltării embrionare. Anomalii congenitale cu determinism multifactorial. 5. Retardul mental și retardul mental legat de X. 6. Patologia
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
cronice renale, congenitale sau dobândite, de etiologie multiplă, cu afectare primară sau secundară renală, localizate la ambii rinichi sau într-unul singur, în caz de rinichi unic congenital sau dobândit. De exemplu: - Cauze malformative (agenezie renală unilaterală, hipoplazii renale, rinichi polichistic, rinichi în potcoavă, duplicare ureterală, hidronefroză etc.); - Cauze tumorale; - Hipertensiune arterială renovasculară; - Boli renale sau pielonefrită pe rinichi unic congenital sau chirurgical cu fenomene de IRC. Afecțiuni renale cu evoluție progresivă, care au ca expresie funcțională insuficiența renală cronică. 2
CRITERII din 31 august 2007(*actualizate*) medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194508_a_195837]
-
cronice renale, congenitale sau dobândite, de etiologie multiplă, cu afectare primară sau secundară renală, localizate la ambii rinichi sau într-unul singur, în caz de rinichi unic congenital sau dobândit. De exemplu: - Cauze malformative (agenezie renală unilaterală, hipoplazii renale, rinichi polichistic, rinichi în potcoavă, duplicare ureterală, hidronefroză etc.); - Cauze tumorale; - Hipertensiune arterială renovasculară; - Boli renale sau pielonefrită pe rinichi unic congenital sau chirurgical cu fenomene de IRC. Afecțiuni renale cu evoluție progresivă, care au ca expresie funcțională insuficiența renală cronică. 2
CRITERII din 19 noiembrie 2007(*actualizate*) medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194509_a_195838]
-
modestă între presiunea atmosferică, modificările de presiune și numărul de HSA pe zi [54]. Anumite sindroame genetice au fost de asemenea asociate cu un risc crescut de HSA și susțin conceptul de susceptibilitate genetică în formarea anevrismelor. Acestea includ boală polichistica renală autozomal dominantă și tipul IV de sindrom Ehlers-Danlos [55-60] Aceste sindroame susțin teoria formării de anevrisme prin susceptibilitate genetică [61-76] Într-o recenzie publicată despre rudele bolnavilor cu HSA, angiografia efectuată la rudele asimptomatice a găsit un anevrism la
GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215307_a_216636]