251 matches
-
000 Wallisieni și Futunieni locuiesc ca emigranți în Noua Caledonie, ceea ce înseamnă mai mult decât populația totală a insulelor. Religia majoritară este catolicismul, limbile vorbite fiind atât limba franceză (10% din populație au declarat-o prima limbă) cât și dialectele locale polineziene. Jumătate din populația de peste 15 ani este analfabeta.
Wallis și Futuna () [Corola-website/Science/305733_a_307062]
-
și anumite derivate ale acestora, de exemplu bras lung, spate dublu etc. Răspândirea înotului în lume este influențată de preocupările oamenilor, condițiile geografice și de condițiile climaterice. ători foarte buni erau în triburile africane care trăiau pe malurile lacurilor, iar polinezienii sunt cei de la care provine tehnica înotului craul și arta surfing-ului. La unele popoare, cum ar fi indienii americani precolumbieni, înotul era cunoscut și practicat în mod curent, acesta fiind prezent chiar și în cadrul unor ceremoniale religioase. Înotul este
Înot () [Corola-website/Science/313510_a_314839]
-
vișin, migdal și mango. Câmpiile insulei sunt acoperite de verdeață deasă, alcătuită mai ales din plante joase, iar la înălțimi mai mari domină arboriferii. Fauna Naurului este săracă. Toate mamiferele au fost aduse și în parte îngrijite de om: șobolani polinezieni, pisici, porci, câini, dar și găini. Dintre reptile pe insulă se întâlnește doar șopârla. Ornitofauna este mai variată; aici viețuiesc găinușe de baltă, albatroși, fregate, porumbei, sternide. În Nauru există o singură specie de pasăre cântătoare: pitulicea-de-stuf ("Acrocephalus rehsei"). Alături de
Geografia Naurului () [Corola-website/Science/314069_a_315398]
-
În Asia centrală, nomazii și mongolii își întăreau forțele. În America de Sud, Imperiul Huari a fost cucerit de Imperiul Chimu, care s-a dezvoltat în jurul orașului Chan Chan din Peru. În Newfoundland, au sosit primii oameni albi, vikingii. Departe în Pacific, polinezienii au ocupat insule și s-au stabilit în Noua Zeelandă, iar aborigenii din Australia erau în continuare izolați. După cruciade, regatele europene , influența preponderentă a nobilimii și clerului a crescut, comercianții și-au sporit bogățiile devenind primii finanțatori. Se desfășurau campanii
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
au construit un mare imperiu în Mexic, al căror capitală, Tenochtitlan, a devenit una dintre cele mai mari orașe din lume. Incașii din Cuzco au cucerit și unificat numeroase orașe-state și culturi din Anzi, formând un mare imperiu sud-american. Culturile polineziene, printre care și cea a maorilor, au ajuns la apogeu. Aborigenii și-au continuat viața fără să fie influențați. Evul Mediu s-a încheiat când turcii otomani au cucerit în secolul al XV-lea Constantinopolul și și-au impus dominația
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
la creștinism, devenind regate creștine. Influența lor asupra Europei de nord a fost imensă, deoarece au stabilit rute comerciale și au fondat orașe. Urmașii acestora din Franța, Normanzii, care ulterior se vor stabili în Anglia, vor conduce Cruciade împotriva musulmanilor. Polinezienii erau un popor deosebit, izolat de restul lumii, navigatori remarcabili care se aventurau în oceanul Pacific la mari depărtări în căutarea unor noi teritorii, orientându-se după stele, curenții oceanici, vânturi, floră și faună. Legendele lor spun că au venit
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
mari depărtări în căutarea unor noi teritorii, orientându-se după stele, curenții oceanici, vânturi, floră și faună. Legendele lor spun că au venit din ceruri și că au poposit într-un ținut mistic, în Hawaii-ul de azi. Istoricii consideră că polinezienii sunt orginari din Taiwan și au migrat în canoe spre Filipine acum cinci milenii spre Arhipelagul Bismarck în apropiere de Nouă Guinee. Au luat cu ei animale domesticite: câini, găini, porci, , fructe și legume, rizomi de taro și de yam
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
au creat primele imperii coloniale, construind plantații, mine și orașe, unde îi forțau pe sclavii africani să le muncească. În America de Nord, cultură din bazinul Mississippi a intrat în declin, iar civilizațiile de pueblo au trecut la apogeu. Australia și insulele polineziene se aflau încă în izolare, dar aveau să fie explorate de europeni. În 1455, la Mainz, Germania, Johannes Gutenberg , un metalurgist și inventator german, a fost renumit pentru contribuția sa remarcabilă la tehnologia tiparului.Este creditat cu inventarea unui nou
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
din 1945, una din cele mai înverșunate bătălii din al Doilea Război Mondial, s-a dat pe una din aceste insule nelocuite. Insulele au fost ocupate de către Marina americană începând cu 1945, când locuitorilor descendenți ai occidentalilor, ai filipinezilor, ai polinezienilor sau celor micști li s-a permis să se întoarcă pe insule. Când insulele au fost retrocedate Japoniei în 1968, și evacuaților japonezi li s-a permis să se întoarcă pe insule. Actualmente, practic toți locuitorii sunt cetățeni japonezi, limba
Insulele Bonin () [Corola-website/Science/320498_a_321827]
-
care s-a scufundat în 10-15000 î.Hr, obligând supraviețuitorii să se refugieze pe continentul sud-american. Legende tahitiene, fijiene, canace, hawaiene, maore povestesc despre un pământ uriaș în Pacific, asemeni unei punți de legătură între Africa, Polinezia și America de Sud. Tradiția polineziană spune că era locuit în principal de două populații, una mongoloidă și una negridă aflate într-un permanent război una cu ceealaltă, deși aveau civilizații înfloritoare. Mai exista pe acest continent și o rasă albă, formată din oameni foarte înalți
Terra - planeta vieții () [Corola-website/Science/319386_a_320715]
-
dar primele (cele mai vechi) realizări sunt mai complexe decât următoarele, de exemplu la egipteni cu cât o piramidă este mai nouă cu atât este mai grosolan construită. Dacă asemănările culturale și de gândire popoarelor africane, asiatice, americane, europene sau polineziene pot fi explicate pe seama legăturilor între acestea pe calea mării și uscatului (deși, conform istoriei "standard" aceste popoarele nu aveau posibilitatea să realizeze în preistorie călătorii pe distanțe enorme), salturile calitative și apariția bruscă a unor noi civilizații nu pot
Terra - planeta vieții () [Corola-website/Science/319386_a_320715]
-
distanțe enorme), salturile calitative și apariția bruscă a unor noi civilizații nu pot fi explicate prin călătorii sporadice, era nevoie de navigatori pricepuți și de nave avansate tehnologic pe care nu le aveau acum 5000-10000 de ani nici egiptenii, nici polinezienii, nici incașii, nici triburile de pe coasta africană și asiatică. În 1890, Edward Herbert Thompson (descoperitorul celor mai multe centre maiașe din Yucatan și al "fântânilor morții" de la Chichen Itza) afirmă existența în Atlantic a unui continent sau a unui lanț de insule
Terra - planeta vieții () [Corola-website/Science/319386_a_320715]
-
teritoriilor situate până la râul Maule. La sud de Aconcagua, s-au instalat populații seminomade ca "Mapuche". Extrema sudică a țării era populată de diverse triburi, precum: "Chonos, Yámanas, Alacalufs și Onas". Pe insula Rapa Nui s-a dezvoltat o cultură polineziană, ajunsă până-n zilele noastre. Mapuche au constituit comunitatea cea mai numeroasă pe teritoriul continental. Fernando Magellan a fost primul explorator european care a pus piciorul, în 1520, pe actualul teritoriu chilian. În 1535, conquistadorii încercau să cucerească teritoriile văii Chile
Chile () [Corola-website/Science/298085_a_299414]
-
exceptând situații de criză. Primul ministru trebuie să fie ales de majoritatea parlamentului. Parlamentul este bicameral, există un Senat cu 34 membri (24 sunt pentru autohtonii melanezieni ai insulelor Fiji, 9 pentru populații de alte rase și 1 pentru insula polineziana Rotuma). Fiji este împărțită în patru diviziuni administrative: În plus insula Rotuma din nordul arhipelagului are un statut special. Fiji este format din 322 insule, dintre care o treime sunt locuite. În plus există alte 522 insule minore. Cele două
Fiji () [Corola-website/Science/298101_a_299430]
-
aparțin. Majoritatea musulmanilor sunt suniți. Alte religii mai exista dar cu puțină populație , sunt religia Sikhism și Fe bahá’í. Datorită diversității etnice și religioase, cultura țării este un mozaic de tradiții autohtone, indiene și europene. Cultură autohtonilor are caracteristici polineziene și malaeziene, dar a suferit și schimbări datorită creștinării. Sportul preferat al țării este rugby, echipa națională a participat la mai multe campionate mondiale. Există și o echipă de fotbal situată pe locul 150 a clasificării mondiale FIFA. Cea mai
Fiji () [Corola-website/Science/298101_a_299430]
-
vulcani sunt Pinatubo și Taal. Clima Filipinelor este tropicală. În țară se află păduri ecuatoriale (ce conțin teck, eben, mahon, cocotieri, bananieri, bambus) și vegetație de mangrove la țărm. Populația este în jur de 98,5 milioane. Filipinezi (majoritatea malaysieni, polinezieni, indonezieni, restul negritos) 85,3%, chinezi, indieni, europeni, amestecați. Numai 880 insule sunt locuite, insula Luzon (care ocupă o treime din suprafața statului) concentrează aproape 1/2 din populație, în special în partea sudică. Culte: catolicism 64,9%, creștinism independent
Filipine () [Corola-website/Science/298100_a_299429]
-
separată de Australia, la Nord-Vest, prin Marea Tasmaniei (cca. 2000 km distanță). Cei mai apropiați vecini sunt Noua Caledonie, Fiji și Tonga. Majoritatea populației este formată din descendenții europeni (Pakeha - în limbajul localnicilor), indigenii Măori fiind cea mai mare minoritate. Non-Măori polinezieni (samoanii) și populația asiatică constitue de asemenea minorități importante, în special în orașe. Oficial, Elisabeta a II-a a Marii Britanii este Regina Noii Zeelande și este reprezentată în țară de Guvernatorul General al Noii Zeelande (funcție non-politică). Puterea politică este
Noua Zeelandă () [Corola-website/Science/298131_a_299460]
-
ales democratic. Monarhia Regatului Noii Zeelande include Insulele Cook și Niue, care sunt total autoguvernate, Tokelau, care se transformă în forma autoguvernată, și Colonia Ross pe care Noua Zeelandă o revendică în Antarctica. Noua Zeelandă este una dintre cele mai noi populații formate. Polinezienii stabiliți aici au ajuns în ale lor waka între secolul al XIII-lea și secolul al XV-lea, formând populația și cultura indigenă Măori. Locuitorii Insulelor Chatham se stabilesc în sud-estul Noii Zeelande formând categoria de populație Maoriori, dar încă
Noua Zeelandă () [Corola-website/Science/298131_a_299460]
-
resursele fiind controlate de "iwi" ('trib'). In mod normal două "iwi" nu controlau aceași "rohe". Măori au adaptat la alimentația lor consumul resurselor marine, flora și fauna, vânătoarea marilor păsări moa (care în scurt timp au dispărut), și a șoarecelui Polinezian (Rattus exulans) a cartofului dulce (kumara; Ipomoea batatas), pe care ei le-au introdus în teritoriu. Primii Europeni cunoscuți, care au ajuns în Noua Zeelandă, au fost conduși de Abel Janszoon Tasman, care a navigat în susul coastei de vest a insulelor
Noua Zeelandă () [Corola-website/Science/298131_a_299460]
-
Port Moresby. Port Moresby, Wewak, Madang, Goroka, Lae, Daru. Papua Nouă Guinee are o populație de 5.887.000 locuitori (est.2005) și prezintă o densitate de 13 loc/km². Grupuri de minorități etnice: melanezieni(15%), papuași(74,8%), micronezieni, polinezieni, europeni, chinezi. Majoritatea populației este formată din negri. Populație urbană: circa 12% Natalitate: 31,8% Mortalitate: 9,8% Speranța de viață: 64 de ani pentru bărbați și 68,7 ani pentru femei. Limbi oficiale: limba engleză, limba tok pisin și
Papua Noua Guinee () [Corola-website/Science/298135_a_299464]
-
neoprotestanti 10%, anglicani 3.2%, religii indigene 34%. Primii locuitori ce au ajuns aici, acum 40.000 de ani, erau originari din Asia De Sud și Sud-Est. Către 6000 î.Hr. se stabilesc papuașii iar după 3000 î.Hr. melanezienii și ulterior polinezienii. Insula Nouă Guinee a fost descoperită pentru prima dată de navigatorul portughez Jorge de Meneses în 1526 care îi dă numele de „Ilhas dos Papuaș”(Insulele Papuașilor), dar navigatorul spaniol Ortiz de Retez, în anul 1546, îi schimbă numele în
Papua Noua Guinee () [Corola-website/Science/298135_a_299464]
-
154-162 grade longitudine estică. Ora locală: GMT + 11 h. Oră României + 9 h. Suprafață: 28.446 km pătrați. 472.000 loc (2005). Densitatea populației: 17 loc/km pătrați. 1984: 269.000 locuitori; 1973: 179.000 locuitori. Structura populației: melanezieni: 94%, polinezieni: 4%, micronezieni: 1,5%, europeni: 0,7%, chinezi: 0,1%. Speranța de viață medie: 62,5 ani (2003). Culte: protestantism - 41,8%, anglicanism - 33,9%, catolicism - 19,1%, altelen - 5,2%. Limbi: limba oficială este engleză. Limba uzuală este engleza-pidgin
Insulele Solomon () [Corola-website/Science/298146_a_299475]
-
300 km la est. Nauru este cea mai mică țară insulară din lume, având o suprafață de doar 21 km², cea mai mică republică independentă și singurul stat din lume fără o capitală desemnată oficial. Locuită inițial de micronezieni și polinezieni, Nauru a fost anexată și numită colonie de Germania la sfârșitul secolului al XIX-lea, devenind teritoriu sub mandatul Ligii Națiunilor administrat de Australia, Noua Zeelandă și Marea Britanie în timpul Primului Război Mondial. Insula a fost ocupată de Japonia în al Doilea Război Mondial
Nauru () [Corola-website/Science/298128_a_299457]
-
războiul de scurtă durată ruso-georgian din vara lui 2008. Rapoartele sugerează că această decizie a fost răsplătită cu un ajutor de aproximativ 50.000.000 de dolari americani din partea Rusiei. Nauru a fost la început locuită de populații microneziene și polineziene în urmă cu cel puțin 3.000 de ani. Existau în mod tradițional 12 triburi sau clanuri pe Nauru, triburi care sunt reprezentate de cele 12 colțuri ale stelei de pe steagul țării. Nauruanii își trasau descendența după mamă. Nauruanii își
Nauru () [Corola-website/Science/298128_a_299457]
-
cocotierilor, mineritul și introducerea de specii alogene au cauzat perturbații grave în cadrul florei locale. Nu există mamifere terestre native pe insulă, doar păsări, printre care se numără inclusiv pitulicea de stuf din Nauru (specie endemică), precum și insecte și crabi. Șobolanul polinezian, pisica, câinele, porcul și găina sunt specii introduse pe insulă. Economia Naurului depinde aproape în întregime de scăderea resurselor de fosfați; aici mai există alte câteva resurse, dar majoritatea produselor necesare sunt importate.</small> Mineritul la scară mică este încă
Nauru () [Corola-website/Science/298128_a_299457]