527 matches
-
unui regim. În scrierile lui Machiavelli imperiul ia locul virtuții ca scop al republicii. Astfel, Platon și Aristotel au condamnat expansiunea teritorială întrucât au crezut că orașele-state și-ar pierde abilitatea de a modela eficient cetățenii atunci când devin prea mari. Polis-urile mari și-ar pierde caracterul "politic"29. Între autorii români, puncte de vedere similare au fost exprimate de istoricii Sallustius și Titus Livius, dar nu și de Cicero în una dintre cele mai influente discuții asupra problemei imperialismului. În
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
deosebit de actuale; aspectul, am putea spune forțând termenii, „global” al gospodăriei și gospodăririi, acestea cuprinzând nu numai „producția”, ci și relațiile sociale (În cadrul familiei și Între „oameni liberi” și sclavi), regulile morale ale activităților din gospodărie, relațiile și responsabilitățile față de „polis” (stat, cetate, comunitate), relația cu natura (termenul de „ecologie” provine tot din grecescul „oikos”) etc. Trecerea spre „Evul Mediu” (feudal) a menținut, În parte, concentrarea activităților de producție pe „zone limitate”. Gospodăria de tip feudal se caracteriza, și ea, printr-
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
constituie un factor de referință pentru ceilalți. Ne aflăm, astfel, În fața unei posibile deschideri pentru Înțelegerea destinului unei persoane, favorizată de Încercarea de a descifra, de a Înțelege semnificația morală a existenței sale. 22 PERSOANA ȘI CETATEA De la phyisis la polis Unul dintre momentele esențiale În evoluția istorică a omului este trecerea acestuia de la condiția sa de „ființă a naturii” la cea de „persoană a cetății” sau de la phsysis la polis. Acest moment marchează Începutul civilizației, a „omului-cetățean” care, ieșind din cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
a existenței sale. 22 PERSOANA ȘI CETATEA De la phyisis la polis Unul dintre momentele esențiale În evoluția istorică a omului este trecerea acestuia de la condiția sa de „ființă a naturii” la cea de „persoană a cetății” sau de la phsysis la polis. Acest moment marchează Începutul civilizației, a „omului-cetățean” care, ieșind din cadrul spațiului natural, intră În spațiul uman al cetății construit de el. Este actul prin care se inaugurează o importantă etapă În evoluția psihologică a omului. Momentul În care Începe transformarea
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
omului. Momentul În care Începe transformarea și subordonarea naturii de către om, când sunt Înlocuite „legile naturale” ale cosmosului, cu „legile umane” ale cetății. Din acest moment, pe toată durata existenței sale istorice, mediul uman va fi reprezentat prin cetate, prin polis. Cetatea este spațiul și universul pe care omul l-a construit În conformitate cu nevoile și aspirațiile sale. Un spațiu care imită și prelungește propria sa persoană. Un spațiu În care ordinea umană va Înlocui ordinea cosmică. Intrarea În cetate va marca
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de vedere psihologic și moral, În natura persoanei, realizând În felul acesta un nou tip uman: „omul În cetate”. Omul În cetate Desprins din natură, omul devine zoon politikon, cetățean, persoană socială, parte a cetății sale. Trecerea de la physis la polis va adăuga omului o nouă dimensiune naturii sale, pe lângă cea sufletească, și anume dimensiunea morală. Impunând legile sale omului, cetatea Îl va educa În spiritul său, civilizându-l. Interiorizarea de către om a acestor legi ale cetății, resimțite ca o obligație
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
persoanei (B. Duboisă. Schimbarea conduitelor Schimbarea oamenilor În cetate presupune o schimbare de atitudini, mentalitate, conduite, a relațiilor interumane etc. Acestea se vor vedea prin Însăși schimbarea umanului, marcată de trecerea de la omul natural al physis-ului, la omul cetății, al polis-ului. Transformarea va pune o nouă amprentă asupra conduitelor umane. Dimensiunii naturale, primare, a libertății se supraadaugă una nouă, cea a responsabilității. Libertatea este un dat natural al omului. Dar libertatea omului natural diferă de a omului cetății. Cetatea impune
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Un nume bun este mai de preț decît bogăția; cinstea este mai prețioasă decît argintul și decît aurul" (Pilde, 22.1.); • gîndirea greacă, regăsită în filosofiile politice, în sensul etimologic al termenului, adică în încercările de a concepe cetatea per-fectă (polis), în realizarea căreia bogăția poate fi o piedică, ceea ce-i atrage ostilitatea respectivilor filosofi. Lucrarea lui Xenofon constituie o excepție; este o carte plină de precepte interesante pentru a înțelege mentalitatea oamenilor liberi ai Antichității și raporturile lor cu unelte
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
pot fi reținute în acest sens. Primul este dobîndirea de către filosofia politică a unui mai pronunțat caracter tehnic. Economia intră în modernitate atunci cînd se produce o instrumentalizare a politicului. Atunci ea părăsește sfera lui oikos pentru cea a lui polis. Este momentul în care filosofia politică clasică basculează spre filosofia politică modernă. Renașterea a redescoperit filosofii clasici, greci în particular. Acumularea ideilor se-colelor trecute permite acum trecerea de la antici la moderni. Caracteristica sa fundamentală rezidă în abandonul noțiunii de
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
umane. Instrumentalizarea puterii politice presupune într-adevăr ca omul să dețină capacitatea de a stăpîni mijloacele cu ajutorul cărora să gestioneze societatea. Reciproc, a dota ființa umană cu capacități proprii pune în mod ineluctabil problema gestionării mediului său de viață, a polis-ului. Valoarea omului nu poate fi recunoscută decît după regîndirea raportului dintre om și Dumnezeu. Acest lucru l-a încercat Renașterea italiană. Afirmarea capacităților proprii omului așa cum o face umanismul implică absența ierarhiei atotprezente în perioada feudală. Umanitatea omului este
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
beneficiul celor parțiale, uitîndu-se că "fiecare excelență se plătește cu o insuficiență"38 și că "chiar în clipa în care acordăm importanță unei idei, ea dobîndește proprietatea de a-și subordona, de a-și îngloba contrariul"39. Dacă la antici polis-ul era atomul social, la moderni devine individul, chiar dacă și individul propovăduiește fraternitatea, întemeiată pe dragostea în și prin Hristos. Heraldul și fondatorul pozitivismului, al nominalismului și al subiectivismului în drept, ca premise ale individualismului, este considerat scolasticul franciscan, care
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
vor identice, produse în serie. Natural, nu există două ființe sau două lucruri întocmai. Această dorință a multiplicării brutale a aceluiași mesaj, a impunerii lui numeric este de natură politică și denotă o înțelegere a comunității (a sensului cetății, al polisului ca sălășluire împreună) care deformează persoana pentru a o face să împrumute același chip, nespecific, nenatural, neautentic. Cum atunci poate fi recâștigată unicitatea în context comunitar și deci politic? Altfel spus, care ar fi, în acest caz, noul chip alautorității
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
tragicului, legându-l de condiția umană, chiar dacă a reînviat miturile tradiționale, transformând parte din personaje în eroi cu multiple valențe, aflați în aprigă înfruntare când a destinului, când a voinței zeilor și totuși conștientizându-și statutul de modești locuitori ai "polisului". Cu toate acestea, selecția noastră nu s-a oprit asupra unor nume de rezonanță ale acestei perioade. Dintr-un motiv cât se poate de simplu ne-am focalizat interesul asupra Antichității latine: s-a demonstrat deja cum anume literatura romană
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
și tradiția greco-romană și creștină a instituțiilor de putere din regiune. Modelul bizantin, summum al istoriei politice în primul mileniu creștin, a cumulat, pentru a ajunge la un plan propriu de guvernare oikonomică, moștenirea imaginarul antic (filosofic și spiritual) al polis-ului cu autoritatea instituției imperiale romane, tradiția apologetică și gândirea neoplatoniciană cu Textele Sfinte. În lumea ortodoxă post-bizantină, țările române au devenit și ele moștenitoare de facto (discutabil dacă și de iure, prin "închinare") ale acestei vechi tradiții. La marginea
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
dintr-un joc de dame" sau (după cum tot el spune în altă parte) ca un animal sălbatic "hăituit de vînători". Formularea lui Aristotel presupune, desigur, probabilitatea violenței atît în domeniul prepolitic al oikos, cît și lumea "barbară" extrapolitică de dincolo de polis. "Lumea ar fi un loc straniu" remarca el, "dacă nu ar exista unele elemente menite a fi libere și altele menite a fi supuse controlului, iar dacă aceasta este natura lumii, orice încercare de aplicare a controlului trebuie să se
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
publică și violența nu au nimic în comun, în mod deosebit pentru că oamenii se deosebesc de animale în virtutea capacității lor de a vorbi (lexis) și de a acționa (praxis) și, astfel, prin tendința lor de a se grupa într-un polis de cetățeni protejați de violența fizică prin zidurile din jurul cetății lor. Această percepție esențială că violența este opusă vorbirii și acțiunii publice este în zilele noastre menținută vie și implicit recunoscută prin viu grai, mergîndu-se pînă la a se afirma
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
al vieții în care cetățenii își inventau identitățile în umbra puterii de stat a constituit o temă centrală a politicii republicane a claselor de mijloc. Republicani precum așa-numiții Commonwealthmen priveau simultan în trecut, la republica romană (și uneori la polis-ul grec), și în viitor, spre o lume fără o putere executivă înclinată spre rău, fără clericalism și fără armate permanente 2. Republicanii erau foarte critici față de modurile în care absolutismul producea apatie printre supușii săi, în care era impusă
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
cădea în capcana relativistă și a trage concluzia că orice luptă pentru putere trebuie considerată sferă publică legitimă. Confruntările violente între indivizi nu pot fi considerate astfel, deoarece, conform înțelesului grecesc original al conceptului de război ca fiind situat în afara polis-ului, ele urmăresc, prin putere fizică, să îl reducă la tăcere sau să îl distrugă complet pe antagonist. Ideea esențială este următoarea: pledoaria pentru o înțelegere pluralistă a formelor variabile de comunicare ce constituie în mod curent viața publică are
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
Volum III, Nr. 3 (9), Serie nouă, iunie-august 2015 Revista POLIS (c)Facultatea de Științe Politice și Administrative Universitatea "Petre Andrei" din Iași ISSN 12219762 SUMAR EDITORIAL Alegerile prezidențiale din anul 2014. Momente și ipostaze Sabin DRĂGULIN 5 ALEGERILE PREZIDENȚIALE DIN 2014 Drumul politic pentru nominalizarea lui Klaus Iohannis la Președinție
[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
-
televiziunile, blogurile, paginile de socializare de pe internet asigura pluralitatea necesară informării și educării populației. Cu toate acestea, este nevoie că specialiștii, din diferite domenii să își poată exprima opiniile în cadrul unor studii, articole cu caracter științific. Urmând această logică, revista Polis a acordat acestor specialiști spațiul necesar demonstrării ipotezelor de lucru și a expunerii propriilor idei. Corpul central al acestui număr este reprezentat de doisprezece contribuții publicate de profesori și cercetători specialiști în istorie, științe politice, comunicare, drept și economie și
[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
-
ce au condus la luarea unor decizii politice, tipurile de instrumente folosite, tehnicile de informare sau dezimformare a opiniei publice, fondurile folosite, etc,ca și multe alte aspecte vor fi studiate în continuare. Pe parcursul acestui număr, revista de științe politice Polis a permis publicarea unor studii care îmbogățesc spațiul cercetării. Note 1 Prima alianță realizată doar de către PNL cu un partid ce este urmașul politic al PSD a fost odată cu înființarea Alianței Dreptate și Adevăr (DA). Această a funcționat în perioada
[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
-
Political Sciences, since 2012. He published " Construcția unui partid unic: Frontul Renașterii Naționale", Enciclopedica Publishing House, Bucharest, 2012 and of several academic articles on Romanian authoritarian monarchy, voting behavior and electoral analysis, indexed în internațional databases such aș Sfera Politicii, Polis and South-East European Journal of Political Science. Luminița KOHALMI (Ph.D. 2008, Național Defence University "Carol I") is an Associate Professor at the Faculty of Political Sciences of "Dimitrie Cantemir" Christian University, aș well aș the Director of the Future
[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
-
despre succesorul său în fruntea noului PNL", http://www.ziare.com/klaus-johannis/presedinte-pnl/acl-nu-mai-exista-ce-spune-iohannis-despre-succesorul-sau-in-fruntea-noului-pnl-1334079, accesat pe 20.07.2015 55Florin Necula, "Iohannis: Am fost convins din capul locului că voi câștiga alegerile prezidențiale", http://www.ziare.com/klaus-johannis/președinte/iohannis-am-fost-convins-din-capul-locului-ca-voi-castiga-alegerile-prezidentiale-1344432 ------------------------------------------------------------------------- POLIS Alegerile prezidențiale din 2014 42 1 POLIS 60 59 POLIS 282 281
[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
-
http://www.ziare.com/klaus-johannis/presedinte-pnl/acl-nu-mai-exista-ce-spune-iohannis-despre-succesorul-sau-in-fruntea-noului-pnl-1334079, accesat pe 20.07.2015 55Florin Necula, "Iohannis: Am fost convins din capul locului că voi câștiga alegerile prezidențiale", http://www.ziare.com/klaus-johannis/președinte/iohannis-am-fost-convins-din-capul-locului-ca-voi-castiga-alegerile-prezidentiale-1344432 ------------------------------------------------------------------------- POLIS Alegerile prezidențiale din 2014 42 1 POLIS 60 59 POLIS 282 281
[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
-
com/klaus-johannis/presedinte-pnl/acl-nu-mai-exista-ce-spune-iohannis-despre-succesorul-sau-in-fruntea-noului-pnl-1334079, accesat pe 20.07.2015 55Florin Necula, "Iohannis: Am fost convins din capul locului că voi câștiga alegerile prezidențiale", http://www.ziare.com/klaus-johannis/președinte/iohannis-am-fost-convins-din-capul-locului-ca-voi-castiga-alegerile-prezidentiale-1344432 ------------------------------------------------------------------------- POLIS Alegerile prezidențiale din 2014 42 1 POLIS 60 59 POLIS 282 281
[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]