466 matches
-
televizor, pozne În loc de poze, la o paișpe În loc de la o parte, poimarți În loc de poimâine, lipsus În loc de lapsus, pisicologie În loc de psihologie. Jocurile de cuvinte care ne interesează În legătură cu haiku-ul sînt cele care se inspiră din existența firească În limbă a polisemiei și omonimiei. Între cuvinte poate exista o identitate formală, sonoră (omofonie), deși, contextual, ele pot avea Înțelesuri diferite. În cazul polisemiei, de obicei, cuvîntul dezvoltă sensuri noi pornind de la un sens principal. Spunem că există un sens propriu și (măcar
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
de cuvinte care ne interesează În legătură cu haiku-ul sînt cele care se inspiră din existența firească În limbă a polisemiei și omonimiei. Între cuvinte poate exista o identitate formală, sonoră (omofonie), deși, contextual, ele pot avea Înțelesuri diferite. În cazul polisemiei, de obicei, cuvîntul dezvoltă sensuri noi pornind de la un sens principal. Spunem că există un sens propriu și (măcar) unul figurat. În cazul omonimiei această legătură prin derivare nu există, iar semnificațiile nu sînt Înrudite. Exemple de omonimie: bandă (de
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
multe variante am situat această insulă (poate a unei fericiri abia Întrezărite În această aglomerație), cum se și afla de fapt, În mijlocul drumului, Între sensurile de mers. Iar sensurile mi-au dat În mod neșteptat ocazia unui joc de cuvinte. Polisemia cuvîntului sens permite punerea În opoziție a celor tehnice, aici direcțiile de mers, cu cele mai apropiate de viața spiritualătîlc, noimă rost și Înlesnește decolarea imaginii În orizont simbolic. PÎlcul de mesteceni nu se mai află acum doar sechestrat Între
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
a abandonat, are alte proecupări și, În consecință, nu-l mai bagă-n seamă. Desigur, parcurgînd această paletă de nuanțe uitarea dă treptat șevaletului alte Înțelesuri. Și, prin sinecdocă, el devine ocupația de a picta, hobby-ul, pasiunea pentru pictură. Polisemia cuvintelor stimulează tîlcul imaginii pentru a trece În plan simbolic. Legătura cea mai firească a celei de a doua sintagme, umbra unui nor peste / schița soarelui, cu prima este aceea că pe șevalet se află schițat un soare și un
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
imagine este pentru totdeauna și definitiv enigmatică, fără vreo "lecție" posibilă. Ea are cinci miliarde de versiuni potențiale (câte ființe umane există), dintre care niciuna nu se poate impune ca autoritară (cea a autorului nu mai mult decât oricare alta). Polisemie inepuizabilă. Nu putem face un text să spună tot ce vrem noi o imagine, da. Ceea ce înseamnă că nu-i putem acuza sau atribui niciun enunț precis. Această inocență semantică (revers al unei formidabile fertilități, sugestia) este, evident, valabilă mai
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Persoanele bilingve, comparând cele două limbi pe care le vorbesc, pot să observe că unui cuvânt cu două (sau mai multe) sensuri dintr-o limbă îi corespund în cealaltă limbă două (sau mai multe) cuvinte. Vorbitorii vor căuta să elimine polisemia, mai ales când diferențierea semantică se referă la nuanțe de sens. Astfel, vorbitorii unui dialect italian din sudul Elveției, unde termenul corona însemna „coroană“ și „cunună“, au simțit nevoia despărțirii sensurilor după modelul germanei și au împrumutat din această limbă
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
cel ce o cunoaște, nu [doar] în cuvinte, dar [și] în locuțiuni... , destul numai că de fiecare cuvânt vechi se ține un șir întreg de zicale” (1 aug. 1877, IX, 407). Ca o consecință a vechimii, Eminescu scoate în evidență polisemia cuvintelor, bogăția locuțiunilor pe care ele le formează. În această ordine de idei el ia în discuție cuvântul seamă (samă) (Ib.), pe care lingviștii și astăzi îl tratează ca fiind recent, de origine maghiară. Concluzia simbiozei traco-române este trasă de
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
domeniile istoriei (Forum Histoire care a elaborat proiectul unei istorii a Franței în bandă desenată) și chiar filozofiei (grupul Greph, coagulat în jurul lui Derrida, cu scopul de a prezenta filozofia publicului tânăr).696 Aceste imagini "practice" însă și-au pierdut polisemia, ambiguitatea și puterea de seducție irezistibilă, care dispune un raport problematic al plăcerii cu discursul cunoașterii în imagine (specificul imaginii, afirmă cu tărie Tisseron, apare acolo unde ea este ireductibilă la înțelegerea pur lingvistică).697 Evenimentul "fondator" (într-un sens
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
strădanii a unei gândiri ca metodă”, „ritualului profesional”, „formulei” sau „catalogului”. Exercițiul imaginației și, ca atare, imagismul ca tehnică esențială a poemului (scriiturii) e chemat să distrugă coerența stagnantă a discursurilor moștenite, multiplicând perspectivele („Fiecare poem o pupilă”), instaurând regimul polisemiei, mișcarea perpetuă a spiritului inventiv, atras de „neprevăzutul, noutatea asocierilor de idei sau de obiecte”. Imaginația este interpretată deci ca agent eliberator dintr-o realitate și ordine inerte, dar, implicit, și ca factor de întemeiere a unui alt spațiu, mai
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
-l anunțe. c) Cel ce-l vede să-l anunțe. 7. Antonimul cuvântului "a se bucura" este: a) tristețe b) a se întrista c) mâhnire d) posomorât 8. Există prefixe în seria: a) nedrept, inabil, a desface; b) biologie, aeromodel, polisemie; c) lăutar, meșteșug, îndrăzneț. 9. Alege seria în care se află anacolutul: a) Omul potrivit la locul potrivit. b) Unde sunt o sută cincizeci de milioane, care se laudă? c) M-a marcat această experiență. Barem de notare: se acordă
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
dincoace, în timp ce etrava își începea iarăși marșul triumfal al plecărilor, Speranța își flutura pânzele albe, deschizând tainica poartă a călătoriilor ei viitoare. (Radu Tudoran, Toate pânzele sus!) 1.Explică rolul virgulei din structura - Încotro, domnule? 2.Ilustrează, prin două enunțuri, polisemia cuvântului orizont. 3.Indică o temă tratată în fragmentul citat. 4.Menționează perspectiva narativă prezentă. 5.Precizează motivul schimbării drumului de către căpitan. 6.Exemplifică două trăsături ale textului epic, pe baza fragmentului. 7.Transformă primele două replici în vorbire indirectă
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
de subtilitățile și nuanțele calitative, îl fac să piardă din capacitatea de reprezentare nuanțată, de care avem nevoie în raportarea la o lume complexă și subtilă la rândul ei. Apărând din necesități științifice, limbajele artificiale au eliminat, în primul rând, polisemia cuvintelor din limbajul natural, dușmanul principal al unui limbaj de tip științific. Totuși, „faptul că secole la rând cunoașterea științifică a naturii și societății s-a desfășurat în acest limbaj (limbajul natural n.n.) dovedește că el are un potențial încât
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
sens mai larg, referința înseamnă și referentul sau extensiunea, sfera, semnificația în concepția lui Frege. În ceea ce privește sensul, luăm contact, în practica discursivă, cu o serie de probleme de receptare și comprehensiune, deoarece intervin o serie de fenomene cum ar fi: polisemia cuvintelor, distincția sens literar, denotativ - sens figurat, conotativ; iar în ceea ce privește referința, ne izbim de problema vaguității unor termeni, ambiguității enunțurilor ce necesită o dezambiguizare prin atribuire de referenți. După ce clarifică ce înseamnă sensul și semnificația (referința) cuvintelor, termenilor, Frege se
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
referință pentru teoria și metodologia cercetării sociologice, evidențiind rolul teoretic în investigațiile empirice concrete, arătând importanța definirii clare a conceptelor precum și importanța necesității introducerii variabilelor-test în verificarea relațiilor dintre două fenomene, valoarea analizei multivariate și a analizei contextului. În științe polisemia noțiunii de teorie are o dublă accepțiune: aceea de teorie și ceea ce Raymond Boudon numește paradigme. Noțiunea de teorie implică faptul că, propozițiile supuse verificării sunt deduse dintr-un număr mare de propoziții primare. Exemplul sinuciderii durkheimiene corespunde întru-totul unei
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
de percepție.......................... 36 3.4.2. Trăsături semantice ale grupului verbal................................. 37 3.4.2.1. Verbele de percepție nonintențională și verbele de percepție intențională................................................. 37 3.4.2.2. Verbele de percepție evidențială............................... 41 4. Concluzii................................................................................................................ 44 CAPITOLUL 3 POLISEMIA - TRĂSĂTURĂ SEMANTICĂ A VERBELOR DE PERCEPȚIE................................................................................................................... 45 1. Introducere.......................................................................................................... 45 2. Modele de abordare a polisemiei. Interpretări și limite.................................. 2.1. Teoria prototipului. Modelul cognitiv................................................... 46 2.2. Lexiconul generativ................................................................................. 48 2.3. Relevanța celor două modele teoretice pentru analiza
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Verbele de percepție nonintențională și verbele de percepție intențională................................................. 37 3.4.2.2. Verbele de percepție evidențială............................... 41 4. Concluzii................................................................................................................ 44 CAPITOLUL 3 POLISEMIA - TRĂSĂTURĂ SEMANTICĂ A VERBELOR DE PERCEPȚIE................................................................................................................... 45 1. Introducere.......................................................................................................... 45 2. Modele de abordare a polisemiei. Interpretări și limite.................................. 2.1. Teoria prototipului. Modelul cognitiv................................................... 46 2.2. Lexiconul generativ................................................................................. 48 2.3. Relevanța celor două modele teoretice pentru analiza verbelor de percepție.................................................................................................... 51 3. Polisemia verbelor............................................................................................... 51 3.1. Sensurile verbelor de percepție. Definiția lexicografică
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
PERCEPȚIE................................................................................................................... 45 1. Introducere.......................................................................................................... 45 2. Modele de abordare a polisemiei. Interpretări și limite.................................. 2.1. Teoria prototipului. Modelul cognitiv................................................... 46 2.2. Lexiconul generativ................................................................................. 48 2.3. Relevanța celor două modele teoretice pentru analiza verbelor de percepție.................................................................................................... 51 3. Polisemia verbelor............................................................................................... 51 3.1. Sensurile verbelor de percepție. Definiția lexicografică....................... 53 3.1.1. Flexibilitatea sensurilor............................................................ 53 3.1.2. Polisemia verbului a vedea. Modele de analiză...................... 53 3.1.2.1. Alm-Arvius (1993)................................................... 54 3.1.2.2. Rețeaua
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
2.2. Lexiconul generativ................................................................................. 48 2.3. Relevanța celor două modele teoretice pentru analiza verbelor de percepție.................................................................................................... 51 3. Polisemia verbelor............................................................................................... 51 3.1. Sensurile verbelor de percepție. Definiția lexicografică....................... 53 3.1.1. Flexibilitatea sensurilor............................................................ 53 3.1.2. Polisemia verbului a vedea. Modele de analiză...................... 53 3.1.2.1. Alm-Arvius (1993)................................................... 54 3.1.2.2. Rețeaua semantică Wordnet.................................... 57 3.1.2.3. Grezka (2009). Modelul claselor de obiecte........... 60 3.1.3. Abordarea polisemiei verbelor de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
1.2. Polisemia verbului a vedea. Modele de analiză...................... 53 3.1.2.1. Alm-Arvius (1993)................................................... 54 3.1.2.2. Rețeaua semantică Wordnet.................................... 57 3.1.2.3. Grezka (2009). Modelul claselor de obiecte........... 60 3.1.3. Abordarea polisemiei verbelor de percepție fizică din limba română. Problemele definițiilor lexicografice.......... 63 3.2. Polisemia ca sursă a extinderilor semantice. Interferența domeniilor experiențiale........................................................................................................ 67 3.2.1. Percepțiile "distante"................................................................ 69 3.2.1.1. Domeniul vizual..................................................... 69 3.2.1.2
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Alm-Arvius (1993)................................................... 54 3.1.2.2. Rețeaua semantică Wordnet.................................... 57 3.1.2.3. Grezka (2009). Modelul claselor de obiecte........... 60 3.1.3. Abordarea polisemiei verbelor de percepție fizică din limba română. Problemele definițiilor lexicografice.......... 63 3.2. Polisemia ca sursă a extinderilor semantice. Interferența domeniilor experiențiale........................................................................................................ 67 3.2.1. Percepțiile "distante"................................................................ 69 3.2.1.1. Domeniul vizual..................................................... 69 3.2.1.2. Domeniul auditiv................................................... 71 3.2.2 Percepțiile de "contact"........................................................... 72 4. Concluzii............................................................................................................... 76 CAPITOLUL
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
cunoștința noastră, în puține lucrări de lingvistică românească. Cele câteva referințe din bibliografie prezintă aspecte particulare importante vizând semantica câtorva unități din clasa lexico-gramaticală a verbelor de percepție, dar nu oferă o privire de ansamblu asupra subiectului. Cazacu (1950) analizează polisemia verbelor de percepție, atrăgând atenția asupra utilizării unor unități ca a auzi, a mirosi, a vedea cu alte sensuri decât cele corespunzătoare percepțiilor pe care le exprimă în mod prototipic. Autorul explică această amalgamare a utilizărilor prin sincretismul procesului percepției
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
unitățile verbale încadrate în cele trei clase delimitate anterior au un comportament diferit din punctul de vedere al trăsăturilor semantice interne: unele sunt interpretate ca stări sau ca evenimente instantanee, iar altele sunt interpretate ca activități. În al treilea capitol, Polisemia - trăsătură semantică a verbelor de percepție, discutăm, în contextul mai larg al polisemiei, trăsăturile polisemiei verbale și pe cele ale polisemiei verbelor de percepție. Pentru explicarea mecanismelor polisemiei, ne oprim la două modele teoretice - modelul cognitiv și modelul Lexiconului Generativ
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
din punctul de vedere al trăsăturilor semantice interne: unele sunt interpretate ca stări sau ca evenimente instantanee, iar altele sunt interpretate ca activități. În al treilea capitol, Polisemia - trăsătură semantică a verbelor de percepție, discutăm, în contextul mai larg al polisemiei, trăsăturile polisemiei verbale și pe cele ale polisemiei verbelor de percepție. Pentru explicarea mecanismelor polisemiei, ne oprim la două modele teoretice - modelul cognitiv și modelul Lexiconului Generativ - pe care le considerăm utile în justificarea transferurilor semantice la care sunt supuse
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
de vedere al trăsăturilor semantice interne: unele sunt interpretate ca stări sau ca evenimente instantanee, iar altele sunt interpretate ca activități. În al treilea capitol, Polisemia - trăsătură semantică a verbelor de percepție, discutăm, în contextul mai larg al polisemiei, trăsăturile polisemiei verbale și pe cele ale polisemiei verbelor de percepție. Pentru explicarea mecanismelor polisemiei, ne oprim la două modele teoretice - modelul cognitiv și modelul Lexiconului Generativ - pe care le considerăm utile în justificarea transferurilor semantice la care sunt supuse verbele de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
unele sunt interpretate ca stări sau ca evenimente instantanee, iar altele sunt interpretate ca activități. În al treilea capitol, Polisemia - trăsătură semantică a verbelor de percepție, discutăm, în contextul mai larg al polisemiei, trăsăturile polisemiei verbale și pe cele ale polisemiei verbelor de percepție. Pentru explicarea mecanismelor polisemiei, ne oprim la două modele teoretice - modelul cognitiv și modelul Lexiconului Generativ - pe care le considerăm utile în justificarea transferurilor semantice la care sunt supuse verbele de percepție. Semnalăm, prin referirea la mai
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]